Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă
Plenul Parlamentului European a aprobat marți ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă pentru mai multe fapte invocate de autoritățile române în cererea transmisă la Strasbourg. Decizia privind ridicarea imunității pentru punctele B, C, D, E, F, G și H din raport a fost aprobată. Punctele vizează acuzații de lipsire de libertate în mod ilegal, glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe, precum și ultraj, după ce aceasta ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În schimb, Parlamentul European a aprobat propunerea de a nu ridica imunitatea în cazul punctului I, referitor la un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care aceasta ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.. Ce efect are votul Votul permite procurorilor români să continue cercetările în dosarul penal în care este vizată Diana Șoșoacă. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu se pronunță asupra vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în calea anchetei. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European în 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. Potrivit raportului discutat în Parlamentul European, cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, avizase favorabil solicitarea de ridicare a imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj. Europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. Punctele unde s-a ridicat imunitatea B – acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, într-un incident din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. C – acuzația de glorificare a unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România. D – declarații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe Facebook, în mai 2024. E – alte declarații făcute în Parlamentul României, prin care ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor. F – declarații online din octombrie 2024 privind glorificarea unor persoane și mișcări asociate cu crime de război și acuzații colective la adresa evreilor. G – declarații din 1 decembrie 2024 privind glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste și xenofobe. H – acuzația de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Parlamentul European votează astăzi asupra ridicării imunității Dianei Șoșoacă
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți. Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României). Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.
Diana Șoșoacă, audiată în Parlamentul European. Decizie așteptată privind ridicarea imunității
Diana Șoșoacă a fost audiată marți în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în contextul unei solicitări venite din partea Parchetul General al României privind ridicarea imunității sale parlamentare. Demersul are legătură cu o anchetă deschisă în România, unde europarlamentara este acuzată de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Audierea a avut loc în cadrul Comisiei JURI și s-a desfășurat cu ușile închise. Membrii comisiei urmează să redacteze un raport, iar decizia finală va aparține plenului Parlamentului European. În cazul unui vot favorabil, imunitatea acesteia va fi ridicată, iar autoritățile din România vor putea continua ancheta. Chiar dacă ședința nu a fost publică, Diana Șoșoacă a transmis ulterior un mesaj pe rețelele sociale, unde a prezentat propria versiune asupra discuțiilor. „Am subliniat foarte clar că e un abuz și un precedent pentru ei și oricine va avea probleme cu puterea de la acel moment. Am prezentat cam tot ceea ce s-a întâmplat în România. Am solicitat să se respecte dreptul la apărare al oricărui om. (…) Sunt sigură că fiecare în sufletul lui a simțit că ar putea fi oricând în locul meu. Le-am spus «ce ar fi acum să ridicăm imunitatea tuturor europarlamentarilor care au vorbit împotriva lui Netanyahu, Metsola, Von der Leyen?» Ar fi trebuit să îmi adreseze întrebări. A fost o liniște mormântală în sală să știți”, a declarat aceasta. Diana Șoșoacă susține că situația are un caracter politic și a afirmat că a primit oferte de protecție din alte state, pe care le-a refuzat. „Sunt 5 țări, unele europene, care mi-a oferit posibilitatea de a cere azil politic. Le-am mulțumit frumos și am refuzat. Eu nu sunt o lașă”, a mai spus Diana Șoșoacă. Decizia Parlamentului European va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără obstacolul imunității parlamentare.
Milioane de celule ale mamei tale persistă în corpul tău – oamenii de știință descoperă cum funcționează
O mică parte din celulele noastre nu este de fapt a noastră. Acestea provin de la mamele noastre, din timpul sarcinii. Fiecare dintre noi are milioane de celule materne în organism. Sistemul nostru imunitar le-ar recunoaște în mod normal ca fiind străine, notează Science Alert. Cumva, la majoritatea oamenilor, ele rămân fără probleme imunitare. Imunologii au descoperit acum de ce se întâmplă acest lucru. Un număr mic de celule imunitare materne traversează placenta. Acestea antrenează sistemul imunitar al fătului să accepte celulele mamei. Microchimerismul – fenomenul documentat de peste 50 de ani Schimbul de celule între mamă și făt este bine documentat. Oamenii de știință cunosc acest fenomen de mai bine de 50 de ani. Procesul se numește microchimerism și funcționează în ambele sensuri. Fiecare femeie care a fost vreodată însărcinată păstrează celule de la făt. Fiecare om păstrează celule de la mama sa toată viața. Aceste celule persistente reprezintă o enigmă pentru imunologie. Sistemul imunitar ar trebui să lanseze un atac împotriva celulelor străine. Totuși, celulele materne rămân netulburate în organism. Cercetătorii de la Cincinnati Children’s Hospital au descoperit mecanismul Sing Sing Way de la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center a condus echipa. Specialistul în boli infecțioase pediatrice a dorit să înțeleagă toleranța imunitară. Cercetătorii au studiat microchimerismul matern la șoareci în laborator. Au crescut șoareci cu celule imune modificate genetic special. Celulele modificate exprimau markeri specifici de suprafață celulară. Acest lucru a permis cercetătorilor să elimine selectiv acele celule. Echipa a verificat dacă toleranța imunitară era menținută sau nu. Rezultatele au fost spectaculoase și neașteptate. Un subset mic de celule materne persistă mult după naștere Un subset mic de celule imune materne persistă după naștere. Acestea au proprietăți similare celulelor mieloide din măduva osoasă. Celulele seamănă și cu celulele dendritice din organism. Erau puternic asociate atât cu activitatea imunitară, cât și cu celulele T. Celulele T reglatoare indică sistemului imunitar că totul este în regulă. Acestea se dezvoltă în prezența celulelor materne specifice. Cercetătorii au eliminat selectiv celulele materne din șoarecii descendenți. Rezultatele au confirmat teoria echipei de cercetare. Eliminarea celulelor materne duce la dispariția toleranței imunitare Celulele T reglatoare au dispărut după eliminarea celulelor materne. Toleranța imunitară a celulelor materne a dispărut complet. Practic, toleranța depinde de un subgrup mic de celule. Dacă acestea sunt eliminate, apare haos imunitar în organism. Toleranța imunitară trebuie menținută continuu și activ. Nu este un proces unic care are loc doar în timpul sarcinii. Procesul continuă pe tot parcursul vieții fiecărei persoane. Celulele materne antrenează constant sistemul imunitar al descendenților. Microchimerismul este asociat cu boli autoimune și cancer Cercetarea oferă o modalitate de a înțelege mai bine bolile. Microchimerismul poate contribui la diverse afecțiuni și tulburări. „Noile instrumente vor ajuta oamenii de știință să identifice funcția celulelor” spune Way. Acestea vor clarifica modul de funcționare în contexte variate. Contextele includ boli autoimune, cancer și tulburări neurologice diverse. Microchimerismul este asociat cu numeroase tulburări de sănătate. Studiul oferă o platformă adaptabilă pentru cercetători în viitor. Oamenii de știință pot investiga dacă celulele sunt cauza bolii. Alternativ, celulele rare pot fi în țesutul bolnav la niveluri crescute. Acestea ar putea face parte din procesul natural de vindecare. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Immunity.
Cele două lucruri pe care le poți face pentru întărirea imunității. Dr. Monica Pop: Nu veți mai răci, nu vă veți mai îmbolnăvi
Celebrul medic oftalmolog Monica Pop oferă cu două recomandări pentru întărirea imunității, foarte utile în sezonul rece. Ea spune că le-a învățat încă din facultate și sunt foarte eficiente. În primul rând, dr. Monica Pop pune accent – în special – pe alimentele consumate la micul dejun. Ea spune că este bine să mâncăm după trezire alimente bogate în proteine (cum ar fi ouă, brânză, șuncă), pentru că acestea activează celulele răspunzătoare pentru imunitate. Este vorba de un „truc” învățat încă din facultate de la un infecționist. „Sfaturi medicale… de toamnă. Pentru toți: Nu plecați niciodată de acasă fără să luați micul dejun, oricât ar fi de «mic». Dar, să conțină neapărat o proteină (ou, brânză, șuncă), pentru a activa celulele răspunzătoare de imunitate. Este ceea ce am învățat încă din facultate de la un mare medic infecționist, domnul Dr. Stetrescu!”, a scris Monica Pop, potrivit Click. Dr. Monica Pop sugerează să luam și vitamina D3, foarte importantă în sezonul rece. Sursa FOTO: Shutterstock – caracter ilustrativ Dar, înainte de administrarea acesteia, este indicat să facem și o analiză simplă pentru a vedea de ce cantitate avem nevoie. „Luați zilnic Vitamina D3. Dacă aveți posibilitatea, făceți-vă o determinare a Vitaminei D3 din sânge. Există teste la farmarcie. Valorea normală este între 30-100. Cei cu valori sub 30 să ia Vitamina D3 de 5.000. Ceilalți, minimum 2.000 pe zi, chiar dacă nu ați mai făcut nicio determinare”, a mai precizat medicul. Asyfel, respectând aceste două lucruri, micul-dejun bogat în proteine și administrarea vitaminei D, medicul susține că organismul nostru va fi pregătit de acest sezon. „Urmărind aceste 2 sfaturi, nu veți mai răci, nu vă veți mai îmbolnăvi”, a mai precizat Monica Pop.
Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.