Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției
Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol. Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu” Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți. „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu. Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică. „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR. Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia” Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc. „Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”. Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european. „Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme. Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014. Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.
Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.
Dreptul de deducere a TVA nu se mai prescrie începând de astăzi. Decizia Înaltei Curți a fost publicată în Monitorul Oficial
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 20 aprilie, privind imprescriptibilitatea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată, care este obligatorie, a fost publicată, marți, în Monitorul Oficial, moment în care intră în vigoare, conform Mediafax. „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil. Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2026”, se arată în motivarea Decizia nr. 6 din 20 aprilie a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată marți, în Monitorul Oficial Nr. 443. Decizia integrală poate fi consultată AICI. Potrivit Codului de procedură civilă, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă și obligatorie, după publicarea în Monitorul Oficial. Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, și se poate aplica din acel moment. „TVA-ul plătit plătit de o firmă nu mai poate expira” Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, compus din 25 de judecători ai instanței supreme, se reunise pe 20 aprilie pentru a da o interpretare unitară privind aplicarea art. 147 indice 3 din Codul fiscal și a decis că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil. Concret, conform deciziei ÎCCJ, contribuabil român care are de reportat sume de TVA pe care le-a plătit și pe care nu le poate compensa cu TVA datorat poate să facă acest lucru ulterior, până la încetarea activității, fără a i se putea opune prescripția. „De astăzi, TVA-ul plătit de o firmă nu mai poate expira. Dreptul de deducere este imprescriptibil. Este o decizie care reașează echilibrul dintre contribuabil și stat, în favoarea celui care a respectat regulile. Această decizie valorează, concret, milioane de euro pentru companiile românești care au acumulat solduri negative de TVA și le-au văzut amenințate de prescripție. ÎCCJ a oferit tipul de claritate juridică pe care o economie sănătoasă nu o garantează. Nu s-a publicat doar o decizie în Monitorul Oficial, ci d-a publicat un principiu: Dreptul de a recupera TVa nu poate fi ucis de timp. Este o clarificare pe care mediul de afaceri o aștepta de ani buni și care pune capăt unei practici ANAF prin care prescripția devenise instrument de confiscare disimulată”, a explicat Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, într-o declarați pentru Mediafax. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Documentul secret prin care prim-ministrul Ilie Bolojan îi dă președintelui Nicușor Dan lovitura teribilă și neașteptată pe legea care revoluționează tot sportul românesc!
Pe 29 aprilie, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe pe legea care revoluționează tot sportul românesc. E vorba de inițiativa deputatului AUR Ciprian Paraschiv, care a transformat în lege prevederile ordinului de ministru Eduard Novak prin care, în toate competițiile sportive din România, la juniori și seniori, echipele sunt obligate folosească minimum 40% sportivi români! „Legea 40%” a trecut de Parlament în luna noiembrie cu o susținere politică puternică dinspre mai toate partidele, mai exact 239 de voturi pentru dintr-un total de 282 de parlamentari prezenți. Însă, în ultima lună a anului trecut, președintele României a refuzat să o promulge! Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe acest subiect și s-a poziționat public împotriva inițiativei. Spuneam că, în câteva zile, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe. Pentru că deja, în 2026, s-a ajuns la trei amânări din partea instituției pe legea de maximă importanță pentru sportul românesc! Între timp, ProSport a descoperit lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-a dat-o în secret președintelui Nicușor Dan pe acest subiect și îți dezvăluie în exclusivitate toate detaliile! „Ilie Bolojan desființează în cinci pagini sesizarea lui Nicușor Dan și încheie în forță!” Mai multe surse politice au confirmat că pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a ajuns în această perioadă un document secret cu impact major asupra Legii 40%. Iată despre ce e vorba și ce conține acesta: „Prim-ministrul Ilie Bolojan a intervenit și a elaborat împreună cu specialiștii lui un document care practic desființează sesizarea făcută de președintele Nicușor Dan la CCR pe această lege! Sunt cinci pagini unde, punct cu punct, tot ce invocă președintele pentru a bloca legea este demontat cu argumente juridice și de bun simț. Vorbim de un document oficial, punct de vedere al Guvernului pe subiect, cu ștampilă și cu semnătura lui Ilie Bolojan!” FOTO: Mediafax Mai mult decât atât, propunerea finală din acest document pe care Ilie Bolojan o face către judecătorii Curții Constituționale este una extrem de tranșantă și care nu lasă loc de interpretări! Completează sursele ProSport: „Concluzia lui Ilie Bolojan, în finalul documentului, este una de forță! Premierul încheie atacând direct demersul făcut de Nicușor Dan, apreciind ca neîntemeiate atât criticile formulate de președinte pe lege, cât și întreaga sesizare făcută de Nicușor Dan! Scrie negru pe alb, fix așa, în încheierea documentului!” Dublu impact major la Curtea Constituțională: documentul secret și decizia definitivă ÎCCJ Pentru a înțelege cât mai bine dimensiunea impactului pe care îl va avea acest document asupra deciziei Curții Constituționale, am contactat un parlamentar cu vastă experiență, pe durata mai multor mandate, care a trecut prin astfel de proceduri. Acesta explică: „Vorbim de o poziție foarte fermă și clară, din câte înțeleg, a premierului Ilie Bolojan care vine, aparent paradoxal, dinspre un prim-ministru pe care tocmai Nicușor Dan l-a desemnat vara trecută. Și despre care spunea, îmi amintesc perfect expresia: este persoana cea mai potrivită și va avea mereu în mine un partener. Ori, văzând ca tocmai Bolojan desființează practic sesizarea președintelui, e evident pentru judecători că aici nu e vorba de un joc politic ori de o contră personală. Pur și simplu premierul demonstrează, ba chiar trecând peste relația foarte bună cu Nicușor, că legea merită iar sesizarea de neconstituționalitate nu stă în picioare! Astfel, documentul lui capătă o forță mult mai mare” Foto: Sport Pictures În același timp, lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-o dă lui Nicușor Dan se coroborează în ochii Curții Constituționale și cu un alt element juridic important, spun sursele noastre. „Gândiți-vă că, anul trecut, deja Înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat prin decizie definitivă în favoarea prevederilor acestei legi cu 40% sportivi români în teren. Concret, ai deja o validare juridică de maximă greutate, pentru că vorbim de instanța supremă în România. Acum, se adaugă și punctul de vedere, cu argumente juridice clare, din ce înțeleg, al primului-ministru care nu ar avea de ce să se pună împotriva președintelui, altminteri. În concluzie, sunt ferm convins că judecătorii de la Curtea Constituțională vor evalua în mod cert aceste nuanțe extrem de importante spre decizia lor!”
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de astăzi
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Ce prevede proiectul Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de miercuri
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.