Experții trag un semnal de alarmă: o ciupercă patogenă ar putea ucide milioane de oameni

expertii-trag-un-semnal-de-alarma:-o-ciuperca-patogena-ar-putea-ucide-milioane-de-oameni

O criză fungică în creștere Oamenii de știință trag un semnal de alarmă, pe măsură ce Aspergillus – un tip de mucegai comun, dar potențial letal – se extinde la nivel global, pe fondul schimbărilor climatice, anunță Daily Mail. Deși nu reprezintă în mod normal un pericol în mediul înconjurător, sporii inhalați pot cauza aspergiloză, o infecție severă care afectează plămânii și se poate răspândi la organe vitale. Persoanele vulnerabile, cum ar fi cele cu astm, diabet sau sisteme imunitare slăbite, sunt cele mai expuse riscului. Mai grav pe fondul încălzirii globale Pe măsură ce temperaturile globale cresc, ciupercile precum Aspergillus fumigatus se adaptează la temperatura corpului uman și își extind aria geografică în Europa, Asia și Americi. Cercetătorii estimează că, în următorii 75 de ani, acești agenți patogeni ar putea ajunge până în Arctica, punând în pericol alte aproximativ 9 milioane de oameni. Anumite tulpini, precum Aspergillus flavus, produc toxine cancerigene, al căror ritm de generare este accelerat de temperaturi și niveluri ridicate de CO₂. Rezistență și amenințarea super-ciupercilor Utilizarea intensă a medicamentelor antifungice în medicină și agricultură a dus la apariția „super-ciupercilor” rezistente la tratamente. Aceste tulpini evoluează rapid și pot supraviețui chiar și dozelor mari de medicamente, reprezentând o provocare majoră pentru sănătatea publică. Un focar din 2021, în rândul pacienților cu COVID-19 din unele secții ATI, a evidențiat potențialul lor letal, cu o rată de mortalitate de până la 70%. Subevaluate și subfinanțate În ciuda gravității situației, cercetarea în domeniul infecțiilor fungice rămâne sever subfinanțată – doar o mică parte dintre speciile de ciuperci patogene au fost identificate. Oamenii de știință subliniază necesitatea unor sisteme mai bune de monitorizare, modelare și conștientizare publică pentru a preveni o criză globală de sănătate.

Inteligența artificială a calculat când vor dispărea oamenii de pe Pământ. Ultima speranță este să fugim înainte ca planeta să ne alunge

inteligenta-artificiala-a-calculat-cand-vor-disparea-oamenii-de-pe-pamant.-ultima-speranta-este-sa-fugim-inainte-ca-planeta-sa-ne-alunge

Un nou studiu științific realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol și publicat în revista Nature Geoscience oferă o perspectivă sumbră asupra viitorului planetei noastre. Cu ajutorul unui supercomputer și a inteligenței artificiale, specialiștii au prezis momentul în care condițiile de pe Pământ vor deveni atât de ostile, încât oamenii – și, în general, mamiferele – nu vor mai putea supraviețui. Fenomenele extreme, precum căldura insuportabilă, activitatea vulcanică și acumularea de dioxid de carbon, vor face din planeta noastră un loc nelocuibil. Potrivit cercetării, „sfârșitul” nu vine dintr-o lovitură bruscă, ci dintr-o serie de transformări climatice și geologice care vor culmina peste aproximativ 250 de milioane de ani. Atunci, conform modelării computerizate, suprafața terestră va forma un nou supercontinent, denumit simbolic Pangeea Ultima, aflat în zona Ecuatorului – acolo unde căldura va atinge cote imposibil de suportat pentru orice formă complexă de viață. Un Pământ fierbinte, fără refugii pentru viața așa cum o cunoaștem Odată cu formarea acestui supercontinent, se va produce o acumulare masivă de factori de risc: lipsa oceanelor care să regleze temperatura, creșterea activității vulcanice și, în plus, un Soare care va străluci cu 2,5% mai puternic decât în prezent. Această combinație letală va ridica temperatura medie la peste 40 de grade Celsius în majoritatea regiunilor, transformând interiorul supercontinentului într-un uriaș deșert sufocant. Studiul estimează că 92% din suprafața terestră va deveni imposibil de locuit pentru mamifere, inclusiv pentru oameni. Singurele zone potențial locuibile vor fi regiunile de coastă sau cele polare, acolo unde umiditatea și temperaturile vor mai rămâne, temporar, sub pragul biologic de toleranță. Alexander Farnsworth, climatolog și coautor al studiului, a descris situația drept o „triplă lovitură climatică” – un cumul devastator de factori ce va reduce drastic spațiul de viață pentru ființele complexe. „Dacă oamenii vor mai exista peste 250 de milioane de ani, le va fi aproape imposibil să trăiască pe Pământ”, avertizează el. Părăsirea planetei, singura soluție pe termen lung? Cercetătorii nu exclud scenarii alternative de supraviețuire, însă majoritatea par desprinse din literatura SF: construirea de orașe subterane, modificări genetice pentru adaptarea la medii ostile sau, în ultimă instanță, părăsirea planetei. Acesta din urmă pare a fi scenariul susținut tacit de tot mai mulți oameni de știință, în contextul în care progresul tehnologic face din colonizarea altor planete o temă tot mai prezentă în planurile de viitor ale agențiilor spațiale. „Au mai existat extincții în masă în trecut, și vor mai exista”, spune și geologul Hanna Davies, de la Centrul de Cercetare German pentru Geologie. „Viața va găsi o cale – dar s-ar putea să nu fie viața așa cum o cunoaștem azi”. Această predicție nu este prima de acest fel, dar este una dintre cele mai detaliate și bazate pe simulări climatice avansate. Ea vine în contextul în care, deja în prezent, omenirea resimte efectele încălzirii globale și ale degradării mediului. Diferența majoră este că scenariul descris de AI și specialiștii britanici se referă la o transformare ireversibilă și inevitabilă, care nu mai poate fi prevenită, doar anticipată. Un avertisment pentru prezent, nu doar pentru un viitor îndepărtat Deși orizontul temporal de 250 de milioane de ani pare îndepărtat, cercetătorii subliniază că studiul este, în esență, un avertisment pentru prezent. Actualele comportamente ale civilizației umane – consumul excesiv de resurse, poluarea, arderea combustibililor fosili – nu fac decât să grăbească traiectoria către o planetă ostilă vieții. Supercomputerul utilizat în simulare a luat în calcul inclusiv modificările graduale ale orbitei terestre, poziția continentelor, emisiile de gaze cu efect de seră și dinamica miezului planetei. Toate aceste variabile converg spre concluzia că Pământul nu va rămâne pentru totdeauna un cămin prietenos pentru oameni. Astfel, soluția pare a fi una singură: dacă vrem ca specia umană să supraviețuiască pe termen lung, va trebui fie să se adapteze radical, fie să plece. Nu pentru a coloniza alte lumi de dragul explorării, ci pentru a fugi de propria noastră planetă, înainte ca aceasta să ne forțeze să plecăm.