Economistul PSD, mesaj pentru Ilie Bolojan
Cristian Socol, considerat specialistul economic al PSD, a lansat un mesaj tranșant către premierul Ilie Bolojan, care ocupă și funcția de președinte al liberalilor. Astfel, trage un semnal de alarmă Socol, deși premierul este adeptul unor măsuri fiscale extrem de dure, a căror povară e suportată de toți românii, prim-ministrul nu poate da vina pe ”greaua moștenire ”, ținând cont că partidul său a dictat politica fiscală a României în ultimii ani. Într-o amplă postare pe contul său de Facebook, susținută de multe cifre și rapoarte de specialitate, economistul Cristian Socol (foto jos) îi cere lui Ilie Bolojan să dea dovadă de mai multă asumare și să nu mai inducă în eroare opinia publică, susținând că România riscă intrarea în incapacitate de plată. ”L-aș ruga pe dl. Bolojan să se uite la cifrele seci din ultimii 6 ani și să analizeze” Fac un Apel la Domnul Prim Ministru Bolojan. Aud / citesc recurent în interviuri despre ”responsabilitatea fiscal bugetară”, despre ”incapacitatea de plată”, despre ”default” și despre ”salvarea țării”. L-aș ruga la modul foarte serios, cu responsabilitate să se uite la cifrele reci/ seci din ultimii 6 ani. Și să analizeze. ”Nu ne putem juca” cu cifrele, așa cum bine spune Domnia sa. România funcționează după lege. „Potrivit art. 19 lit. b) din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, iar conform art. 11 și art. 13 din Legea nr. 69/2010 este responsabil pentru planificarea și susținerea sustenabilității datoriei publice. În temeiul HG nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor aplică programul de guvernare în domeniile fiscal, bugetar și datorie publică. Cum Ministerul este condus de ministrul finanțelor, rezultă că acesta poartă răspunderea pentru modul în care sunt concepute și aplicate politica fiscal-bugetară, nivelul deficitului și dinamica datoriei publice”, observă specialistul. PNL a condus politica fiscală 1444 zile (65,9% din timp) În viziunea lui Cristian Socol, partidul condus de premier este responsabil în mare parte pentru politica fiscal-bugetară a României, deci inclusiv managementul deficitului și datoriei guvernamentale – ținând cont că este la putere de 1444 zile, față de numai 567 de zile ale PSD. “În ultimii 6 ani (2192 zile), Partidul Național Liberal a condus politica fiscal-bugetară a României (managementul deficitului și datoriei guvernamentale) timp de 1444 zile (65,9% din timp), PSD 567 zile (25,9% din timp) iar UDMR 182 zile (8,2% din timp) (în attach pe perioade). PNL a condus continuu Ministerul de Finanțe în perioada 4 dec 2019 – 25 nov 2021 (722 zile). Au preluat deficitul (metodologie cash) la 2,8% din PIB la sfârșit de octombrie 2019, l-au dus la 4,6% din PIB la sfârșit de decembrie 2019 și la un record de 9,8% din PIB la sfârșit de decembrie 2020. La sfârșit de decembrie 2021 deficitul bugetar (cash) a fost de 6,7% din PIB“. PSD a scăzut deficitul PSD a preluat mandatul la Ministerul de Finanțe la final de 2021 (deficit cash de 6,7% din PIB) și la sfârșit de an 2022 deficitul bugetar (cash) la 5,7% din PIB. PSD a păstrat mandatul până la mijlocul anului 2023, atunci când s-a făcut rotația și portofoliul a fost preluat de către Marcel Boloș de la PNL. La sfârșit de an 2023, deficitul bugetar cash a fost de 5,7% din PIB. PNL a menținut portofoliul de Ministru de Finanțe aproape tot anul 2024, perioadă în care deficitul bugetar cash a crescut la 8,7% din PIB. La final de decembrie 2024, portofoliul MFP a fost preluat de UDMR timp de 6 luni, iar din a doua jumătate a anului 2025 de către PNL, din nou prin Alexandru Nazare, până în prezent. Deficitul bugetar cash estimat pentru finalul anului este de 8,4% din PIB, mai mic cu 0,3pp din PIB față de anul trecut dar mai mare în valoare nominală decât cel de anul trecut, cu 7 miliarde lei. Datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL În acest timp, datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL de la 35,2% din PIB în 2019 la 48,6% din PIB în 2021 (plus 13,4pp din PIB), a scăzut în mandatul PSD la MF din anul 2022 la 48,1% din PIB, a crescut la 49,3% din PIB în 2023 (mandat împărțit PSD/PNL) și a ajuns la 54,8% din PIB în anul 2024. În 2025, Comisia Europeană estimează 59,1% din PIB pondere a datoriei guvernamentale în PIB, conchide Socol. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Conducătorii României, dușmanii României? Cum au devenit președintele și premierul principalii detractori ai țării. Cine mai investește într-o țară „coruptă” și în „incapacitate de plată”?
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Ilie Bolojan, interviu pentru Bloomberg: Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, într-un interviu pentru Bloomberg News, că următoarele șase luni sunt considerate cruciale pentru ca Guvernul să impună o serie de măsuri radicale de austeritate, în ciuda nemulțumirii populației și a tensiunilor din cadrul coaliției de guvernare. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ”, este avertismentul lansat în timpul interviului. El a mai subliniat că „trebuie să luăm toate aceste reforme în succesiune rapidă” și că „dacă prima serie de măsuri fiscale nu este urmată de alte măsuri corective, vom ajunge din nou de unde am plecat”. Anul trecut, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB, cel mai mare în rândul statelor UE. Măsurile luate odată cu învestirea noului Guvern sunt incluse într-un pachet amplu de reduceri ale cheltuielilor și creșteri ale impozitelor, în încercarea de a reduce acest deficit sub 6% anul viitor. Bloomberg: Bolojan, „simbol al austerității” Publicația Bloomberg îl numește pe Bolojan „simbol al austerității” și scrie că acesta consideră că măsurile sunt necesare și pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului suveran la nivelul de junk. În cadrul interviului pentru Bloomberg, Bolojan a subliniat că este important ca actuala coaliție de guvernare să rămână în picioare până în 2028, pentru că stabilitatea Guvernului reprezintă „singura soluție pentru a depăși următorul an și jumătate dificil și pentru a crea premisele unei redresări economice”. Evaluatorii de credit urmăresc, de asemenea, cu atenție situația din România. S&P Global Ratings a confirmat cel mai scăzut rating de investiții al țării, cu perspectivă negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate la sfârșitul lunii iulie. Fitch Ratings ar putea evalua România vineri, iar Moody’s Ratings ar urma să facă același lucru în septembrie. Bolojan apără mărirea TVA: Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un colaps total Bolojan a apărat decizia majorării TVA-ului și a reducerii fondurilor alocate consumului. Deși aceste măsuri vor duce la o încetinire economică, ele nu sunt nimic în comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla altfel. „Dacă nu am fi făcut acest lucru, în loc de o încetinire, am fi avut mai devreme sau mai târziu un colaps total”, a spus el în interviul acordat sursei citate.