Marea Neagră, noua Strâmtoare Ormuz?
Odată cu tot mai desele și mai gravele incidente de securitate din ultimele luni, Marea Neagră ar putea juca rolul unei a doua Strâmtori Ormuz. Armatorii vorbesc deja de creșterea gradului de risc pentru acest areal complex, în care s-a extins cu repeziciune, în ultimul an, războiul din Ucraina. Consecințele care decurg sunt grave: de la accentuarea stării de nesiguranță pentru țările din regiune la daune economice concrete: creșterea prețului la barilul de petrol cu scumpirile aferente la raft sau creșterea valorii asigurărilor de securitate maritimă. Avertismentul este dat de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, care a explicat pentru Gândul de ce această criză ar afecta toți românii. Totuși, există o rază de speranță: România și-a întărit apărarea porturilor militare prin achiziția unor sisteme anti-dronă de la Marina SUA. În ultimele luni, incidentele cu drone rusești sau ucrainene au fost tot mai dese în România. Loading … Pentru țara noastră, semnalul de alarmă a fost dat de gravul incident de securitate din 5 iunie, când o dronă ucraineană a explodat la Constanța, fiind la un pas de o tragedie. De atunci însă, au urmat și alte incidente cu drone, inclusiv în aria strategică protejată Neptun Deep, unde anul viitor Românai va demara oficial exploatarea de gaze. Însă incidente mai grave decât cel din România au loc în largul Mării Negre, ducând inclusiv la pierderea de vieți omenești. Însă autoritățile au anunțat miercuri noi investiții prin instalarea unor sisteme antidronă de ultimă generație, cu ajutorul sistemului „Black Talon” furnizat de Marina SUA. Sisteme americane antidronă „Black Talon” în 4 porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre Astfel, România își întărește apărarea porturilor militare. Echipamentele vor proteja Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila și pot detecta, bruia sau neutraliza drone aeriene și maritime. Instalarea noului sistem american de apărare împotriva dronelor în 4 dintre cele mai importante porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre vine după o escaladare a incidentelor aeriene și maritime asociate războiului din Ucraina. Echipamentele sunt destinate protejării infrastructurii critice și vor fi amplasate în porturile Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila, potrivit bta.bg. Rază de acțiune de 10 kilometri și neutralizarea țintei Constanța va fi primul port protejat de noua tehnologie. Echipamentul se află deja în etapa de testare, iar personalul care îl va opera este instruit de producător. Sistemul ar urma să devină operațional până la sfârșitul lunii octombrie. Are o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și poate supraveghea o suprafață extinsă, inclusiv zonele militare și civile ale portului Constanța. Tehnologia este concepută pentru identificarea și urmărirea amenințărilor care vin atât din aer, cât și de la suprafața apei. Capacitatea sa nu se limitează însă la simpla detectare. Sistemul poate interveni asupra comunicației dintre dronă și operator, poate contribui la neutralizarea țintei și, în anumite situații, permite preluarea controlului asupra dispozitivului. Zona Mării Negre e în pericol crescut. Atacuri tot mai dure, soldate cu victime colaterale Chiar joi, 17 septembrie, o navă comercială sub pavilion tanzanian a fost lovită de o dronă rusească în timp ce se îndrepta spre un port ucrainean de la Marea Neagră. Atacul (foto jos) s-a soldat cu moartea căpitanului și rănirea altor 3 membri ai echipajului, potrivit autorităților de la Kiev. Rusia a lovit o navă în Marea Neagră joi 17 septembrie. Căpitanul a fost ucis, mai mulți membri ai echipajului sunt răniți grav. Moscova confirmă atacul Pe de altă parte, și Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra navelor şi infrastructurii care facilitează exporturile ruseşti de petrol şi cereale încă din iulie. De atunci, Rusia a crescut numărul atacurilor cu rachete şi drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale din Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennîi. Ca efect secundar, petroliere şi nave de marfă neutre de conflictul militar tranzitează strâmtoarea Bosforului echipate cu plase, recipiente de apă şi anvelope pentru a încerca să se apere, potrivit experţilor în securitate şi imaginilor video obţinute de Reuters. Navigatorii apelează tot mai des la măsuri riscante Nava „Caruzo”, de exemplu, un petrolier sub pavilionul Sierra Leone, a tranzitat strâmtoarea pe 11 august cu recipiente de apă atârnate în jurul pupei, aparent în încercarea de a preveni avarierea sălii motoarelor. Amploarea atacurilor din partea Rusiei şi Ucrainei asupra navelor comerciale şi a infrastructurii portuare a crescut brusc şi ar putea creşte şi mai mult, a declarat la începutul lunii Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, pentru Reuters. „Există câteva contramăsuri populare pe care le-am observat la bordul navelor care tranzitează Marea Neagră”, a spus expertul, menţionând containerele umplute cu apă şi o altă metodă care implică plase. Această din urmă metodă de protecţie, tot mai răspândită, este cunoscută sub numele de „cope cages” – plase menite să protejeze suprastructura navei de dronele explozive. Două petroliere, „Brisk” şi „Integrator”, erau echipate cu astfel de protecţie în luna august, când au traversat Bosforul. Alertă în Marea Neagră. O navă aflată sub pavilionul Republicii Dominicane a luat foc. Au fost salvați 12 marinari „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente”, a spus Ranslem. La rândul lor, alţi specialişti maritimi au pus la îndoială eficiența acestor măsuri de a împiedica dronele navale rapide, controlate de la distanţă, sau aeronavele de atac cu încărcături explozive mari să provoace daune. Lider Sindicatului Liber al Navigatorilor: În ultima perioadă a crescut riscul Astfel de acțiuni semnalate în arealul Mării Negre, pe coastele și în largul ei, cu pagube mari aduse unor nave aflate sub pavilion străin și chiar pierderi de vieți omenești au determinat factorii de decizie internaționali să ia în calcul o reîncadrare a acestei regiuni la un nivel de risc ridicat, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a confirmat pericolul invocat de specialistul Dryad Global, explicând și riscul specific pentru țara noastră. Foto: Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (centru). Sursa: Facebook. Cel mai mare