Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale

ursula-von-der-leyen-propune-schimbarea-de-doctrina-a-uniunii-europene:-europa-nu-mai-poate-fi-un-gardian-al-vechii-ordini-mondiale

Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.

Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada

oficiali-americani-s-au-intalnit-cu-un-grup-care-militeaza-pentru-independenta-provinciei-alberta-fata-de-canada

Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.

Premierul Groenlandei: Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, alegem Danemarca

premierul-groenlandei:-daca-trebuie-sa-alegem-intre-sua-si-danemarca,-alegem-danemarca

„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg. „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el. Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula. Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență. Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.