Alunecări de teren în provincia Java Centrală: cel puțin 18 morți și zeci de persoane dispărute
Cel puțin 18 persoane au murit în urma alunecărilor de teren declanșate de ploile abundente din provincia indoneziană Java Centrală, au anunțat luni autoritățile. Regiunea este afectată de precipitații intense de la începutul sezonului ploios, iar riscul de noi dezastre rămâne ridicat, scrie Reuters. În orașul Cilacap, o alunecare de teren produsă săptămâna trecută a îngropat o duzină de case în satul Cibeunying. Operațiunile de salvare sunt extrem de dificile, deoarece victimele se află la adâncimi cuprinse între 3 și 8 metri, a precizat agenția pentru gestionarea dezastrelor. Până acum, au fost confirmate 16 decese, iar alte șapte persoane sunt date dispărute, potrivit lui M. Abdullah, șeful filialei locale a agenției de căutare și salvare. Separat, în regiunea Banjarnegara, o altă alunecare de teren produsă sâmbătă a provocat moartea a două persoane și dispariția altor 27, potrivit autorităților. Aproximativ 30 de locuințe și terenuri agricole au fost avariate. Agenția națională de meteorologie a avertizat că sezonul ploios, început în septembrie, ar putea dura până în aprilie, crescând riscul de precipitații extreme, inundații și noi alunecări de teren în arhipelagul indonezian.
Indonezia, posibilă parte a forței internaționale de menținere a păcii în Gaza
Conform Al Jazeera, Indonezia ar putea juca un rol cheie în viitoarea misiune internațională de menținere a păcii în Fâșia Gaza. Anunțul a venit în contextul vizitei președintelui american Donald Trump în Asia, care a lăudat sprijinul liderului indonezian pentru acordul de pace din Orientul Mijlociu. Ministrul indonezian de Externe, Sugiono, a declarat că țara sa este „angajată să trimită personal de menținere a păcii pentru a ajuta la rezolvarea situației din Gaza”, însă a precizat că detaliile și termenii misiunii nu au fost încă stabiliți. „Trebuie să existe un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, pe care sperăm să îl primim. Deocamdată nu au existat discuții concrete”, a spus acesta. Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei indoneziene, generalul-maior Freddy Ardianzah, planul privind numărul și structura trupelor este încă în fază de elaborare. Indonezia, care are deja experiență în misiuni ONU în Liban și Republica Centrafricană, ar putea contribui cu mii de militari la o eventuală operațiune de stabilizare în Gaza, dacă va exista o decizie internațională în acest sens.
Indonezia: Autoritățile încheie căutarea victimelor după prăbușirea școlii cu internat. Bilanțul tragic este de 61 de morți
Durerea și confuzia au cuprins micul oraș Sidoarjo săptămâna trecută, după ce defecte la fundație au provocat prăbușirea școlii Al Khoziny peste sute de persoane, în majoritate adolescenți, în timp ce aceștia se aflau la rugăciunea de după-amiază. Majoritatea au reușit să scape. Cadavrele tuturor celor 61 de persoane aflate în clădire au fost găsite, precum și șapte părți de cadavre pe care poliția încearcă să le identifice, a declarat agenția de atenuare a dezastrelor într-un comunicat, oprind eforturile de căutare într-un dezastru pe care l-a numit cel mai dezastruos al anului. „Operațiunile legate de prăbușirea clădirii școlii Al Khoziny… sunt oficial încheiate”, a declarat Mohammad Syafii, șeful agenției de căutare și salvare, după ce autoritățile au îndepărtat resturile. Printre părțile identificate se află și membre amputate, a declarat Budi Irawan, adjunctul șefului agenției. Utilaje grele și o luptă disperată pentru salvarea victimelor Echipele de salvare au folosit excavatoare și macarale pentru a ridica bucăți mari de beton. Săpând prin tuneluri, ei strigau numele victimelor despre care se presupunea că sunt încă în viață. Al Khoziny este una dintre cele peste 42.000 de școli de acest tip din întreaga țară, cunoscute sub numele de pesantren, dintre care doar 50 au autorizație de construire, a declarat ministerul lucrărilor publice. Reuters nu a putut stabili dacă Al Khoziny avea autorizație și nici nu a putut contacta autoritățile școlare. Presa l-a citat pe șeful Sidoarjo, Subandi, care a declarat săptămâna trecută că școala nu avea autorizație.
UE a definitivat Acordul comercial și de investiții cu Indonezia /Creează noi oportunități pentru companii și fermieri
Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat, marți, negocierile în vederea unui Acord Complet de Parteneriat Economic și Investiții, un tratat prin care vor fi eliminate 98% din tarifele comerciale. “Am asumat angajamentul de a accelera diversificarea și parteneriatele, de susținere în continuare a creării locurilor de muncă în spațiul UE și de stimulare a creșterii economice. Acordul cu Indonezia creează noi oportunități pentru companii și fermieri într-o economie majoră aflată în ascensiune. Acest acord ne oferă o sursă stabilă și predictibilă de materii prime esențiale, absolut necesare pentru industria ecologică a Europei în materie de tehnologie și oțel”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Acordul comercial dintre UE și Indonezia creează o piață de 700 de milioane de clienți, elimină 98,5% din tarifele vamale și simplifică procedurile de export. Uniunea Europeană va avea noi posibilități de investiții în Indonezia, în special în sectoare strategice precum vehiculele electrice, produsele electronice și cele farmaceutice. ”Acest acord elimină 98% din tarifele de exporturi, toate barierele vamale și deschide noi direcții de investiții. Acest acord a fost configurat prin luarea în considerare a priorităților și sensibilităților ambelor părți, pentru a asigura un rezultat echilibrat. Spre exemplu, tarifele Indoneziei de 50% asupra importurilor de mașini vor fi eliminate gradual în următorii cinci ani, ceea ce deschide drumul pentru exporturile europene de automobile”, a declarat comisarul UE pentru Comerț, Maros Sefcovic. Înainte de fi ratificat, Tratatul comercial UE-Indonezia va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Financial Times: Vladimir Putin practică un joc PERICULOS cu NATO /Washingtonul se teme de escaladarea crizei pe flancul estic MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”
Discuțiile comerciale dintre UE și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est au fost finalizate, după aproape un deceniu
După aproape un deceniu, Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat discuțiile comerciale, parte a eforturilor blocului european de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a deschide noi piețe. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va vizita Indonezia pe 23 septembrie pentru a face anunțul, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Va exista o declarație comună că negocierile sunt finalizate în mod substanțial, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din Indonezia. Acordul va avea nevoie de aprobarea majorității statelor membre ale UE și a Parlamentului European, precum și a legislativului indonezian înainte de a intra în vigoare, notează Bloomberg. După ce președintele Donald Trump a încercat să reseteze relațiile transatlantice în termeni favorabili americanilor, Uniunea Europeană a accelerat eforturile de a încheia acorduri comerciale cu țări din întreaga lume. Oficialii europeni au intensificat negocierile cu unele dintre cele mai mari economii globale, inclusiv India, și au încheiat discuții cu blocul sud-american Mercosur, care include Brazilia și Argentina. UE a intensificat, de asemenea, negocierile cu Vietnam, Filipine și Thailanda. Încheierea negocierilor cu Indonezia vine după acordul politic la care s-a ajuns între cele două părți în iulie. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, este un partener important pentru UE, cu o economie în creștere, o piață de 300 de milioane de consumatori și o sursă potențială de materii prime. Dar relația bilaterală a fost tensionată din cauza reglementărilor UE privind defrișările, care vizează combaterea tăierii copacilor în străinătate ca urmare a cererii de mărfuri cheie în UE, cum ar fi uleiul de palmier și cafeaua. Indonezia a fost unul dintre cei mai vocali critici ai reglementărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE suspendă sprijinul acordat Guvernului NETANYAHU și pregătește sancțiuni /„Situația umanitară este intolerabilă”
Președintele Indoneziei demite miniștrii de finanțe și securitate după proteste soldate cu morți
Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, a anunțat luni o schimbare semnificativă în guvern, înlăturând cinci miniștri în urma protestelor violente care au zguduit țara. Conform AP, printre cei demiși se numără ministrul finanțelor, Sri Mulyani Indrawati, un tehnocrat respectat la nivel internațional, și Budi Gunawan, ministrul coordonator pentru politică și securitate. Decizia vine după ce mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva privilegiilor acordate parlamentarilor, inclusiv o indemnizație de locuință de aproximativ 3.075 de dolari, aproape de zece ori salariul minim din Jakarta. Demonstrațiile, alimentate de nemulțumirile legate de creșterea costului vieții și șomaj, au degenerat în violențe și s-au soldat cu șapte morți. Printre victime s-a numărat și un tânăr de 21 de ani, șofer de ride-hailing, care a murit după ce un vehicul blindat al poliției a intrat în mulțime. În timpul tulburărilor, locuința lui Indrawati și casele altor parlamentari au fost jefuite. Pentru a calma spiritele, Subianto a revocat săptămâna trecută privilegiile parlamentarilor, inclusiv indemnizațiile pentru locuințe și călătoriile externe. El l-a numit pe economistul Purbaya Yudhi Sadewa, președinte al Corporației pentru Asigurarea Depozitelor, ca nou ministru al finanțelor. Pe lângă cei doi miniștri de top, au mai fost demiși miniștrii cooperativelor, tineretului și sportului, precum și Abdul Kadir Karding, ministrul pentru protecția muncitorilor migranți, acesta din urmă fiind criticat după ce a fost fotografiat jucând domino cu un fost suspect de exploatări forestiere ilegale.
Erupție vulcanică în Indonezia. Cenușa a ajuns la o înălțime de 18 kilometri
Potrivit Agenției de Geologie a Indoneziei, erupțiile au declanșat nori piroclastici, amestec de gaze fierbinți, roci și lavă, care au coborât pe versanți pe o distanță de până la 5 kilometri, potrivit AP. Dronele de supraveghere au identificat o mișcare semnificativă a magmei în adâncime, însoțită de tremurături seismice vizibile pe monitoarele geologice. Autoritățile au avertizat că ploile torențiale pot declanșa lave torențiale extrem de periculoase în râurile care izvorăsc din zona vulcanului. Erupția de sâmbătă este considerată una dintre cele mai puternice din Indonezia de la dezastrul din 2010 al vulcanului Merapi, care a ucis peste 350 de persoane și a forțat evacuarea a sute de mii de oameni. Evenimentul de acum vine la mai puțin de o lună după ce o altă erupție, pe 7 iulie, a dus la anularea zborurilor pe aeroportul internațional Ngurah Rai din Bali și a îngropat drumuri și terenuri agricole sub o crustă groasă de noroi și rocă vulcanică. Mount Lewotobi Laki Laki, situat pe insula Flores, are o înălțime de 1.584 metri și se află sub alertă maximă din 18 iunie. Seria de erupții din noiembrie anul trecut a dus la relocarea permanentă a mii de persoane, după ce nouă oameni au murit și mii de locuințe au fost distruse. Indonezia, un arhipelag cu peste 280 de milioane de locuitori, este situată pe inelul de foc al Pacificului și are 120 de vulcani activi, fiind una dintre cele mai expuse regiuni la activitate seismică și vulcanică din lume.
Andrei Dulgheru, premiat cu medalia de aur în Indonezia, vrea să revoluționeze industria petrolieră: „Hidrogenul, energia viitorului”
Un student la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și-a propus să revoluționeze industria energiei. Drumul nu este deloc ușor, domeniul fiind unul care necesită mult studiu și cercetare aplicată, dar Andrei Ștefan Oprișescu Dulgheru este, la doar 23 de ani, pe drumul cel bun. Andrei Dulgheru a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă cercetarea în România lui 2025, dar și ce așteptări are de la proiectul său, în care a investit multă muncă, timp și studiu. Tânărul a fost distins cu medalia de aur la competiția internațională World Youth Invention and Innovation Award, organizată în Indonezia. După muncă și răsplată, iar la acest capitol, Andrei are în palmares 12 premii, câștigate în ultimii trei ani la competiții naționale și internaționale din domeniul științei și ingineriei. Bursier Magna Cum Laude la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Andrei a fost remarcat prin prezentarea unor proiecte de excepție la competiții și evenimente naționale și internaționale, ideile sale promovând eficiența energetică, sustenabilitatea globală și implementarea unor strategii comerciale în industria energetică. „Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte” Proiectul său„HydroShift” propune o soluție inovatoare pentru reducerea emisiilor din industria petrolieră, prin folosirea apelor reziduale pentru a produce hidrogen verde, transformat ulterior în energie electrică. Povestea lui Andrei este despre a crede cu adevărat în visul tău și a-l face să devină realitate, spărgând multe bariere și rămânând optimist într-un domeniu în care succesul înseamnă implicare maximă și resurse de toate felurile, inclusiv financiare. „În privința proiectului meu și ce face concret, la momentul de față sunt două poziții mari când vine vorba despre industria de petrol și gaze. Există o opoziție care, după părerea mea, este utopică. Adică salvăm planeta, oprim brusc tot ce înseamnă combustibil fosil și trecem pe electric de mâine. Chestia asta, din păcate, nu se poate întâmpla, deoarece sunt miliarde și miliarde de dolari investiți deja în această infrastructură. Și dacă am face chestia asta, am zgudui mult prea puternic economia unor țări și ar avea efecte dezastruoase. Așa că, schimbarea în sine nu poate să vină peste noapte. Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte și, mai mult decât atât, energia verde este greu de produs la flux constant. Adică nu poți să ai o întreagă economie globală care depinde de cum bate soarele sau cât de repede curge apa. Proiectul meu constă în propunerea unui procedeu tehnic, dacă doriți, o cuplare a sectoarelor din industria de petrol și gaze – și anume rafinare și extracție propriu-zis – care urmărește reducerea amprentei de carbon în acestea prin folosirea hidrogenului ca element liant. Mai exact, ne putem folosi de această apă din rafinării care rămâne practic ca rezid al procesului și să producem curent electric. Și aici povestea pornește cu o stație de electroliză care poate să obțină hidrogen verde din apa de proces”, își descrie Andrei proiectul cu care vrea să facă istorie. „Folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic” Andrei a explicat în ce constă și cum funcționează proiectul său, unul în care elementul liant este hidrogenul verde, tranformat, în urma unor procedee, în curent electric. „Acest hidrogen poate fi transformat electric prin folosirea unei pile de combustie. Hidrogenul devine curent electric prin tranferul său în pila de combustie și ce ne iese ca și deșeu, ca și rezid, este apă distilată, prietenoasă cu mediu și nu ai niciun fel de problemă în a o folosi pentru ce vrei tu. O poți folosi și pentru mașina de călcat, în scopuri medicale sau pur și simplu să o arunci pe jos, deoarece nu face nimic rău naturii. Foarte pe scurt. De la rafinărie luăm apa de proces, care în prezent era aruncată în emisar și făcea rău la mediu, o punem într-o stație de electroliză, scoatem hidrogen verde. Hidrogenul verde intră într-o pilă de combustie, iese curent electric, cade, adică elimină reziduu și iese apă distilată. În felul ăsta, ce facem este că, unu la mână, apa de proces din rafinării, care nu era cel mai bun lucru pentru mediu, este folosită și o scoatem din circuitul apelor naturale. Doi la mână, în loc să mai folosim grupuri electrogene sau tot felul de motoare pe diesel ca să producem curentul electric, folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic. Despre asta este vorba în proiect”, a explicat Andrei Dulgheru, în interviul pentru Gândul. „La finalul zilei, economia merge pe ideea de a face bani” Andrei recunoaște că proiectul său este fezabil din punct de vedere tehnic, doar că se lovește de anumite provocări pe care vrea să le îmbunătățească, pentru a-l face performant și sigur. Studentul care revoluționează industria energiei recunoaște că își dorește să acumuleze cât mai multe informații, pentru a face cu adevărat performanță în domeniul său. Este conștient că, deși acest domeniu nu este încă unul „bătătorit” în țara noastră, fiind la început de drum, sunt șanse mari ca el să prindă contur într-un viitor apropiat. Până atunci, așteaptă cu răbdare și se pregătește să devină printre cei mai buni în domeniul energiei, unul care poate revoluționa situația economică a unei țări. „Momentan, vreau să acumulez cât mai multe informații în acest domeniu, pentru că proiectul în sine este destul de scump. Adică, o stație de electroliză costă în jurul sumei de 1.000.000 de euro. Mai ai nevoie și de un parc de panouri fotovoltaice ca să alimentezi acea stație de electroliză. Pilele de combustie pot avea și ele un cost destul de mare. Deci, la momentul de față, vorbim de un proiect care se folosește de niște dispozitive-pionier, de niște dispozitive de-abia apărute pe piață și evident că nu mi-l imaginez implementat mâine. Evident că probabilitatea proiectului de a fi implementat în mod real este contingentă pe cum va evolua piața hidrogenului în general. Va continua Uniunea Europeană să ne pună la dispoziție fonduri europene și programe de tip PNRR pentru hidrogen? În cazul ăsta cresc șansele. Vor continua cercetările în domeniul pilelor de combustie, care în momentul de față sunt pionierizate de Israel și