Cum au ajuns milioane de melodii protejate de copyright să antreneze inteligența artificială. Artiștii vorbesc despre un furt fără precedent
Dezvoltatorii de inteligență artificială au acces la baze de date uriașe care conțin milioane de piese muzicale. Potrivit unei investigații publicate de The Atlantic și preluate de presa internațională, unele dintre aceste seturi de date includ melodii protejate de drepturi de autor, utilizate pentru antrenarea programelor capabile să genereze muzică nouă, mai arată Il Post. Muzică generată de AI. Sursa foto: X Jurnalistul Alex Reisner a analizat mai multe dintre aceste baze de date și a descoperit colecții care conțin între sute de mii și peste 12 milioane de melodii. În total, repertoriul acoperă aproape toate genurile muzicale, de la pop și rock până la muzică clasică, jazz sau heavy metal. În multe cazuri, bazele de date nu conțin direct fișierele audio, ci liste uriașe de linkuri către melodii disponibile pe platforme precum Spotify și YouTube. Artiștii vorbesc despre un „furt” de proprietate intelectuală Muzicienii și casele de discuri susțin că folosirea acestor creații fără acordul autorilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor de autor. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât sistemele AI pot genera melodii noi pornind de la simple instrucțiuni introduse de utilizatori. Aceste compoziții pot semăna uneori foarte mult cu piese existente, atât ca stil, cât și ca structură muzicală. Industria muzicală argumentează că succesul acestor platforme se bazează pe munca artiștilor care nu primesc niciun fel de compensație financiară pentru utilizarea operelor lor. Procese de miliarde între marile case de discuri și companiile AI Începând din 2024, marile case de discuri americane, inclusiv Warner Music, Sony Music și Universal Music Group, au deschis procese împotriva unor platforme populare de generare muzicală, precum Suno și Udio. Reclamanții susțin că zeci de mii de melodii au fost utilizate fără licență pentru antrenarea algoritmilor. Companiile cer despăgubiri consistente și solicită interzicerea folosirii materialelor protejate de copyright fără acordul deținătorilor drepturilor. De cealaltă parte, dezvoltatorii AI invocă principiul juridic american numit „fair use”, care permite, în anumite condiții, utilizarea unor opere protejate pentru scopuri considerate transformative. Muzica generată de AI devine tot mai prezentă Accesul la aceste instrumente este relativ ieftin. Unele servicii permit generarea a sute sau chiar mii de melodii lunar pentru câțiva dolari. Consecința este o explozie a conținutului muzical creat automat. Platformele de streaming se confruntă deja cu un val de astfel de materiale. Spotify a eliminat anterior zeci de milioane de piese generate artificial, iar platforma franceză Deezer a anunțat că aproape jumătate dintre fișierele încărcate zilnic sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, companii precum Google integrează tot mai mult funcții de creare muzicală în produsele lor, iar YouTube oferă creatorilor posibilitatea de a folosi coloane sonore generate automat. This song is about people who just love to hear themselves talk. Lyrics by me. Images: #Midjourney Animation: #VEO3 Music: #suno #ai #aiart #surreal #animation pic.twitter.com/cDq3v1eeX0 — Kelly Boesch🏳️🌈 (@kellyeld) June 17, 2026 Muzică și clip realizate cu inteligența artificială. Sursa: X O industrie aflată la răscruce Disputa nu este doar despre tehnologie, ci și despre viitorul creației artistice. În timp ce susținătorii inteligenței artificiale consideră că aceasta reprezintă o nouă etapă a inovației, artiștii avertizează că modelele actuale se bazează pe opere existente fără a recompensa creatorii. Deciziile instanțelor din procesele aflate în desfășurare ar putea stabili în următorii ani dacă antrenarea inteligenței artificiale pe opere protejate de copyright este legală sau dacă marile companii tehnologice vor fi obligate să plătească licențe pentru conținutul folosit.
Streamingul muzical atinge un record istoric: Peste 5 trilioane de ascultări în 2025
Conform raportului anual al companiei de analiză Luminate, 2025 a adus o creștere globală de 9,6% față de 2024. S-a marcat astfel cel mai mare nivel atins vreodată pentru streamingul muzical, scrie AP. În Statele Unite, streamurile audio „on-demand” au ajuns la 1,4 trilioane, cu 4,6% mai mult decât în anul precedent. Totuși, doar 43% dintre ascultări au provenit din melodii apărute în ultimii cinci ani. Asta sugerează o tendință de reorientare a publicului către muzica din catalogurile și stilurile mai vechi. Genurile care impulsionează creșterea: gospel, rock și latino Deși în SUA lansările recente au înregistrat, per ansamblu, un ușor declin, muzica creștină/gospel a contrazis acest trend. S-a marcat o creștere impresionantă de 18,5% față de 2024. Printre artiștii care au contribuit la acest avans se numără Brandon Lake, Forrest Frank și Elevation Worship. Rock-ul a cunoscut, la rândul său, un an solid, cu un plus de 6,4%, consolidându-și ponderea în totalul streamurilor. Muzica latino a crescut cu 5,2%, susținută de succesul masiv al lui Bad Bunny, care a acumulat 5,3 miliarde de ascultări în SUA în 2025. Bad Bunny a fost principalul factor al creșterii muzicii latino. Noul său album a adunat aproape 3 miliarde de streamuri pe piața americană. Taylor Swift și Morgan Wallen au fost singurii artiști care au depășit pragul de 5 milioane de unități echivalente de album într-un singur an, combinând vânzările cu streamingul. Streamingul muzical și artiștii generați de AI întră în mainstream Anul 2025 a marcat și intrarea puternică a artiștilor creați prin inteligență artificială în atenția publicului. Proiecte precum Xania Monet sau trupa rock The Velvet Sundown au ajuns în topurile Billboard, iar unele piese AI au urcat chiar pe primul loc în clasamentele digitale. Datele Luminate arată că acești artiști au acumulat zeci sau chiar sute de milioane de streamuri, semn al influenței crescânde a tehnologiei asupra industriei muzicale. Această evoluție ridică totodată întrebări legate de drepturile de autor și identitatea artistică. În ciuda schimbărilor de preferințe, rap-ul și R&B-ul rămân cele mai populare genuri în SUA, cu aproape 350 de miliarde de ascultări în 2025. Acestea sunt urmate de rock, pop, country și muzica latino, reflectând diversitatea gusturilor publicului. Anul 2025 reconfirmă dominația streamingului în consumul muzical și evidențiază capacitatea sa de adaptare. De la revenirea pieselor din arhivă, la creșterea genurilor de nișă și urcarea în topuri a artiștilor AI, peisajul muzical intră într-o nouă etapă, în care tehnologia și emoția se împletesc tot mai strâns.