Alexandru Rogobete: Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din lume. Diferența este că noi le ascundem
Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte. „Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății. Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale. „Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete. El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.
Serratia marcescens, bacteria care a ucis cei șase copii din Iași este rezistență la antibiotice și prezintă riscuri majore în secțiile ATI
Serratia marcescens este deosebit de notabilă datorită rezistenței sale la numeroase antibiotice utilizate în mod obișnuit, ceea ce o transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică. S-a documentat faptul că bacteria poate supraviețui în spitale perioade îndelungate, inclusiv pe suprafețe curățate în mod regulat, ceea ce facilitează transmiterea către pacienții vulnerabili. Din acest motiv, focarele de infecții cu Serratia marcescens reprezintă o preocupare constantă în spitale, în special în secțiile de terapie intensivă și în serviciile de neonatologie, notează Clinica Universidad de Navarra. Infecțiile cauzate de Serratia marcescens pot avea manifestări diferite, în funcție de calea de pătrundere în organism și de imunitatea gazdei. De exemplu, bacteria poate provoca infecții urinare atunci când pătrunde în sistemul urinar, de obicei prin catetere. Poate provoca pneumonie atunci când ajunge în plămâni, mai ales la pacienții cu sistem imunitar slăbit sau aflați pe ventilație mecanică. Serratia marcescens poate ajunge și în fluxul sangvin prin catetere intravenoase, cauzând bacteriemie și, în cazuri grave, sepsis. Alte infecții posibile includ infecții ale rănilor, meningită și endocardită. Cum pot fi prevenite infecțiile cu Serratia Tratamentul acestor infecții este dificil din cauza rezistenței ridicate la antibiotice. Alegerea terapiei se bazează de regulă pe testele de sensibilitate, care presupun cultivarea bacteriei și expunerea ei la mai multe antibiotice pentru a identifica pe cel mai eficient. Printre antibioticele care pot fi eficiente se numără unele cefalosporine de generația a treia, precum cefotaxima și ceftazidima, și carbapenemele, cum ar fi imipenemul și meropenemul. Totuși, rezistența bacteriei la aceste medicamente este în creștere, ceea ce face necesară dezvoltarea unor noi strategii terapeutice. Prevenirea infecțiilor cu Serratia marcescens se bazează în primul rând pe menținerea unei igiene stricte și aplicarea măsurilor de control al infecțiilor în spitale. Aceasta presupune curățarea riguroasă a suprafețelor, sterilizarea corectă a echipamentelor medicale, respectarea procedurilor de inserție și îngrijire a cateterelor, precum și aplicarea constantă a regulilor de igienă a mâinilor.
Rogobete: Schimbăm legislaţia pentru a simplifica protocoalele privind infecţiile nosocomiale
„Infecţiile asociate asistenţei medicale (cunoscut ca infecţii nosocomiale) nu trebuie ascunse, ci raportate, înregistrate şi controlate. Doar aşa putem proteja pacienţii şi limita răspândirea lor între oameni aflaţi deja într-o situaţie vulnerabilă”, scrie el pe Facebook. Ministrul adaugă că „în România, timp de ani de zile, aceste infecţii au fost tratate ca un subiect tabu. Din această cauză, pacienţii au pierdut încrederea, iar medicii au fost puşi sub o presiune uriaşă. Este momentul să schimbăm acest lucru”. „Prin legislaţie clară, simplificată şi uşor de aplicat, prin protocoale transparente şi prin instruirea continuă a personalului medical. Nu prin blamarea medicilor, ci prin găsirea unor soluţii reale care să protejeze pacienţii”, se arată în mesaj. Rogobete anunţă că „în ultimele zile am modificat legislaţia pentru a o face mai clară şi mai aplicabilă. Am creat cadrul legal pentru ca, în următoarele zile, să adoptăm prin ordin de ministru protocoale simple şi unitare privind: normele de supraveghere şi control al infecţiilor în spitalele publice şi private cu paturi; metodologia de raportare a infecţiilor nosocomiale; atribuţiile clare pentru accidentele de expunere la produse biologice ale personalului medical; metodologii specifice de monitorizare a acestor situaţii şi de protecţie a personalului şi pacienţilor”. „Mai mult, pentru pacienţii aflaţi în situaţii critice – în special cei cu arsuri grave – vom pune în funcţiune Registrul Electronic de Raportare al Infecţiilor Nosocomiale. Acest registru, realizat deja prin fonduri europene la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, va fi extins la toate unităţile care tratează astfel de pacienţi”, adaugă el.
Oamenii foarte activi fizic pot deveni temporar mai vulnerabili la infecții, arată un studiu
Cercetători de la Pacific Northwest National Laboratory (PNNL) au analizat, în 2023, peste 4.700 de molecule din fluidele corporale ale pompierilor supuși unui efort fizic intens. Participanții au urcat timp de 45 de minute pe teren accidentat, purtând până la 20 kg de echipament, în cadrul unui experiment menit să evidențieze modificările fiziologice asociate efortului extrem. Conform studiului publicat în revista „Military Medical Research, citată de ScienceAlert, rezultatele sugerează o scădere a activității inflamatorii după efort intens, fapt care ar putea afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii virale. „Persoanele foarte în formă ar putea fi mai predispuse la infecții virale respiratorii imediat după exerciții intense”, a explicat biologul Ernesto Nakayasu. Kristin Burnum-Johnson, chimist bioanalitic, afirmă că rezultatetele studiului ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor asociate cu efortul fizic extrem, în special pentru pompieri, sportivi sau militari. Autorii atrag atenția că studiul are limitări, fiind realizat pe un grup mic de bărbați sănătoși și activi, iar expunerea la poluanți specifică pompierilor ar putea influența rezultatele. Deși concluziile sunt prudente, studiul susține ideea că există o legătură între efortul fizic intens și un risc crescut de infecții respiratorii pe termen scurt, fenomen care merită investigat mai profund.
Un nou risc în spitale: superbacteria care mănâncă plastic
Un nou studiu a dezvăluit că Pseudomonas aeruginosa, o superbacterie periculoasă întâlnită frecvent în spitale care poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, tractului urinar și sângelui, responsabilă de peste jumătate de milion de decese anual, poate consuma plasticuri medicale biodegradabile, scrie Live Science. Descoperirea, publicată recent în Cell Reports, ar putea explica persistența bacteriei în medii sterile precum spitalele. Plasticurile medicale – noua sursă de hrană Cercetătorii au descoperit că P. aeruginosa poate descompune policaprolactona (PCL) – un tip de plastic utilizat frecvent în proceduri chirurgicale și implanturi – prin producerea unei enzime numite Pap1. Bacteria folosește apoi carbonul eliberat ca sursă de hrană. Această abilitate unică i-ar putea permite să supraviețuiască mai mult timp pe suprafețele spitalicești și în corpul pacienților. Studiul a arătat, de asemenea, că prin descompunerea plasticului, bacteria formează straturi protectoare care o apără de antibiotice. Acestea cresc rezistența microbului la tratamente, sporind riscul unor infecții greu de tratat. Riscuri extinse și apel la acțiune Oamenii de știință avertizează că și alți patogeni ar putea avea enzime similare, ceea ce crește riscurile. Rezultatele pun sub semnul întrebării utilizarea extinsă a plasticurilor în medicină și subliniază necesitatea unor cercetări urgente, a actualizării protocoalelor de igienă și a adoptării unor materiale mai sigure. Pe măsură ce P. aeruginosa continuă să evolueze, experții insistă asupra reevaluării interacțiunii dintre patogeni și materialele menite să sprijine vindecarea.
Alertă la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. O bacterie periculoasă, prezentă în reţeaua de apă. Măsuri luate de autorități
Mihai Poliţeanu, primarul Piteștiului, a anunțat că, la peste o lună de când bacilul Piocianic a fost depistat în reţeaua Spitalului de Pediatrie din Ploieşti, bacteria este în continuare prezentă în reţeaua de apă a unităţii sanitare. Edilul precizează că, în continuare, există restricţii cu privire la folosirea apei furnizate în spital şi că s-a decis înlocuirea întregi reţele de ţevi din interiorul clădirii în care acesta funcţionează. Specialiștii spun că infecția cu o astfel de bacterie duce la infecții grave ale plămânilor, iar consecințele pot fi fatale. În condiţiile în care intervenţiile pentru igienizarea reţelei de apă nu au dat rezultat şi în contextul în care pe reţeaua din afara unităţii sanitare nu a fost depistat bacilul, s-a decis înlocuirea întregii reţele de ţevi din interiorul unităţii sanitare, lucrările în acest sens începând deja. „În data de 10 martie analizele au arătat că reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este contaminată cu bacteria Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic). Chiar dacă nu s-au semnalat cazuri de infecţie cu Pseudomonas Aeruginosa nici la pacienţii internaţi, nici la personalul spitalului, situaţia încă nu este rezolvată, în ciuda tuturor măsurilor pe care spitalul le-a luat din acel moment până astăzi. Bacilul este încă prezent în reţeaua de apă a spitalului”, anunţă, într-un mesaj postat joi pe reţelele de socializare, primarul Ploieştiului, Mihai Poliţeanu. Primarul a mai punctat că, în cadrul unei şedinţe organizate săptămâna aceasta împreună cu reprezentanţi ai Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică şi Spitalului de Pediatrie s-a stabilit menţinerea tuturor măsurilor anterioare de restricţionare a accesului la apa potabilă şi menajeră şi asigurarea în continuare a stocului de apă îmbuteliată pentru pacienţi, aparţinători şi personalul din spital. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este CONTAMINATĂ cu bacteria Pseudomonas aeruginosa Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele