România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
BNR avertizează că prețurile vor scădea mai greu decât se speră. Ce se întâmplă cu inflația și salariile în 2026
Banca Națională a României a publicat o analiză care arată că lupta cu scumpirile devine mai dificilă. Deși se aștepta ca prețurile să scadă mai rapid, noile date indică o „înrăutățire” a situației, ceea ce înseamnă că inflația va rămâne la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă de timp. Potrivit BNR, scăderea inflației va fi mai lentă decât s-a calculat inițial. Se estimează că în vara acestui an vom avea o creștere a prețurilor de aproape 10% și abia spre finalul anului viitor situația se va apropia de normal. „Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8 la sută în iunie și să se situeze la 3,9 la sută în decembrie 2026, față de valorile de 9,2 la sută, respectiv, 3,7 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9 la sută, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.” BNR explică faptul că în primăvara acestui an vor expira anumite măsuri care au ținut prețurile sub control până acum. Eliminarea plafoanelor la alimente și gaze, alături de scumpirea energiei, sunt principalele motive pentru care vom simți din nou presiune pe portofel. „Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum și mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influențe vor afecta prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC și într-o mai mică măsură dinamica inflației de bază. S-a observat că acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaționist.” O altă îngrijorare a specialiștilor e legată de piața muncii. Deși salariile cresc, acest lucru poate face ca inflația să rămână ridicată, deoarece firmele ar putea crește prețurile produselor pentru a acoperi costurile mai mari cu angajații, mai ales după majorarea salariului minim programat pentru luna iulie. „Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, având în vedere evoluția recentă și anticipată a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.” În acest context de incertitudine, BNR a decis să nu modifice dobânzile. Asta înseamnă că dobânda de referință rămâne la 6,5%. „În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.” AUTORUL RECOMANDĂ: BNR revizuiește explicațiile privind inflația: Impactul TVA, mai mic decât scumpirile reale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Eurostat: În mai 2025, inflația din zona euro a scăzut sub nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene de 2% luna trecută, au arătat datele publicate de Eurostat marți. Datele susținând așteptările pentru o nouă reducere a ratei dobânzii BCE în această săptămână, chiar dacă tensiunile comerciale globale alimentează presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Inflația prețurilor de consum în cele 20 de țări din zona euro a încetinit la 1,9% în mai, de la 2,2% în aprilie, sub așteptările de 2,0%, din cauza scăderii prețurilor la energie și a scăderii accentuate a inflației din sectorul serviciilor. Inflația de bază, sau prețurile excluzând prețurile volatile la combustibil și alimente, a coborât de la 2,7% în aprilie la 2,3% în mai, determinată de o încetinire a creșterii prețurilor la servicii de la 4,0% la 3,2%, a anunțat Eurostat. Unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor de șapte ori din iunie anul trecut, iar o altă reducere joi este aproape certă, având în vedere creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, un euro puternic și o creștere economică modestă, factori care indică în direcția reducerii inflației. Presiunile asupra prețurilor sunt atât de slabe încât unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an și să nu revină până cândva în 2026, conform Reuters. Acest lucru ridică o dilemă pentru BCE, deoarece perspectivele pe termen scurt și pe termen lung ale prețurilor diferă foarte mult: inflația ar putea fi supusă unei presiuni ascendente din partea unei serii de factori pe termen mai lung. Acesta este motivul pentru care investitorii cred că BCE va lua o pauză de la reducerile de dobânzi după iunie și va mai face o singură reducere în acest an, posibil în toamnă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele