BNR confirmă că reformele lui Bolojan au eșuat. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu 8,8% anticipat iniţial
Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României notează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat. Banca Națională a României a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% şi 2,7% preconizate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august –, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, au semnalat membrii Consiliului. Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte. Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu. Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani. Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului. Consiliul de administraţie al BNR a decis
Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact 0 pe bugetulstatului
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), propune un plan de supraviețurie pentru aproape 9 milioane de români într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax. Analistul spune că prin intermediul a două direcții (stoparea creșterii prețurilor și creșterea veniturilor) românii vulnerabili pot să treacă printr-o criză, cu impact zero asupra bugetului de stat. Prima direcție pe care o propune Cristian Socol cuprinde o serie de măsuri menite să oprească creșterea prețurilor. Prima măsură ar trebui să fie reglementarea sau plafonarea prețului la energie și o actualizare anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piață. Economistul propune apoi înghețarea tarifelor publice la transport în comun, apă, canalizare, salubritate sau energie termică, pentru a proteja familiile cu venituri scăzute de alte creșteri. O ultimă măsură propusă se referă la plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, astfel încât coșul zilnic să fie accesibil pentru populația defavorizată. Economistul spune că ar trebui să exite un „coș minim de cumpărături” realizat printr-un parteneriat voluntar între Guvern și marii retaileri, valabil doar pentru cei care folosesc cardurile de alimente. Cea de a doua direcție a planului propus de economist se concentrează pe creșterea veniturilor pentru românii vulnerabili. Socol spune că dacă salariul minim brut ar urca la 4.326 sau 4.590 de lei, atunci ar beneficia peste 800.000 de angajați. De asemenea, creșterea tichetelor de masă ar putea să sprijine aproximativ 3 milioane de români, dacă s-ar face majorarea de la 40 la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Ultima măsură care ar putea crește veniturile ar presupune acordarea unui sprijin de 900 de lei, în două tranșe, pentru pensionari, iar pentru persoanele din categorii vulnerabile ar putea fi acordate vouchere anuale de 100 de euro, finanțate din fondurile europene. Măsurile propuse de Cristian Socol pentru creșterea țintită a veniturilor: Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026 Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe, pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe pentru românii cu venituri reduse în 2026 Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire Sprijinirea victimelor traficului de persoane Sprijinirea persoanelor fără adăpost RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Deși a scăzut de la 9,9% în luna septembrie a acestui an la 9,8% în octombrie, România rămâne campioana inflației din Uniunea Europeană. Inflația „îmbunătățită”, de aproape 10%, este de patru ori mai mare decât cea din Germania și de 10 ori mai mare decât cea din Franța, în timp ce media Uniunii s-a oprit la 2,4%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare moderări în octombrie 2025. Banca Naționala a României (BNR), a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Cel mai dur șoc primit de români a fost cel de la facturile de energie. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025, față de aceeași lună a anului trecut. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Problema nu ține doar de prețurile facturilor de energie. Scumpirile s-au răspândit inclusiv la mărfurile alimentare care au crescut cu 11%, serviciile care ai crescut cu 10,4% și alimentele cu 7,9%. Specialiștii cred că inflația își va reveni în 2027 România trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani iar vârful de 9,9% al inflației din septembrie a depășit toate așteptările. Banca Naționala a României estimează că la finalul lui 2026 inflația va ajunge la aproximativ 3%, mult mai aproape de ținta oficială de 2,5%. Economiștii cred că abia în prima jumătate a anului 2027 inflația ar trebui să intre pe un făgaș normal, la 2,7%. Dacă planurile Guvernului merg conform scenariului, românii mai au de îndurat aproape doi ani de scumpiri mari înainte de revenirea la normalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații
Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul a făcut o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au triplat
Românii resimt inflația din plin și nu doar în tabelele Băncii Naționale a României (BNR) și Institutului Național de Statistică (INS), ci în fiecare drum la supermarket. O simplă comparație între bonurile de cumpărături din ultimii doi ani și cele din prezent arată o realitate dureroasă: aceleași produse au ajuns să coste dublu sau poate chiar și triplu. În aceeași vreme, inflația raportată de INS, pe ultimele 12 luni, este de sub 10%. Profimedia Gândul a analizat în exclusivitate o serie de bonuri de cumpărături, iar rezultatele nu au arătat deloc bine. Fie că vorbim de alimente de bază, produse de igienă sau articole casnice, prețurile lor au suferit modificări drastice. Am început astfel cu un produs esențial în orice gospodărie: oul. Dacă înainte, un cofrag de 30 de ouă costa 15 lei, astăzi același cofrag se vinde cu 26 de lei. O creștere de peste 70%. Tonul, o sursă bogată de proteine și o opțiune accesibilă pentru o masă rapidă, a devenit și el semnificativ mai scump. De la un preț de 7,50 lei, a ajuns să coste peste 11 lei, adică o scumpire de aproximativ 40%. Băuturile carbogazoase au cunoscut și ele majorări uriașe de preț. O doză de Coca-Cola putea fi cumpărată la prețul de 2,29, iar astăzi o doză de Pepsi, un produs similar, a ajuns să coste puțin peste 4 lei. O creștere de aproape 85%. Chiar și micile plăceri au devenit mai scumpe. O simplă gumă de mestecat Orbit s-a scumpit cu peste 60%. Când vine vorba de produse indispensabile în bucătărie, hârtia de copt și folia de aluminiu au cunoscut cele mai drastice scumpiri. Discurile demachiante, campioane la scumpiri Unul dintre cele mai șocante exemple din comparația Gândul sunt discurile demachiante. Au ajuns să coste de aproape trei ori mai mult. Dacă înainte, orice femeie putea să cumpere un pachet la un preț sub 4 lei, astăzi trebuie să scoată aproape 11 lei din buzunar pentru a-și permite același produs. Inflația reală, dincolo de statistici Guvernul Bolojan a susținut în urmă cu câteva luni că noile măsuri fiscale, inclusiv creșterea TVA-ului, ar trebui să ducă la o creștere „controlată” a prețurilor, de cel mult 10%. Realitatea arată altfel, însă. Multe produse s-au scumpit cu 50%, 100% sau chiar 200%. Salariile românilor, în schimb, au rămas la fel, iar puterea de cumpărare s-a redus semnificativ. Austeritatea a transformat fiecare bon de cumpărături într-o dovadă a unei crize care nu mai e doar economică, ci socială. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026 Noi scumpiri la alimente. Produsele pentru care românii scot din buzunar și cu 32% mai mult Creșterea prețurilor se menține la aproape 10%. Scumpiri în lanț la energie și alimente de bază. Ce anunță BNR pentru finalul de an
Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă: