Ce este de fapt inflația. Controversa economiei românești care scade în statistici, dar lovește în realitate
Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul. Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire. Statistica spune una, BNR spune alta Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial. Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor. În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
EUROSTAT: Inflaţia din România, în luna august, de trei ori mai mare decât media din UEDin cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană
România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%. Potrivit datelor Oficiului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), publicate miercuri, 17 septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august, la 2,4%. Astfel, din cauza măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, prețurile cresc în România de trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. (mai multe informații AICI). România, un nedorit loc 1 în clasament România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, față de luna iunie, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, atunci când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Revocarea plafonului la electricitate a avut ca rezultat o creștere substanțială a prețului la energia electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Alte măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan – creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului – au crescut automat prețurile. (alte detalii AICI) În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%). Țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%). Prin comparație cu luna iulie 2025, potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în doar patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%). În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). România, scumpiri în lanț Ce se întâmplă în România? Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%. „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, s-a arătat în comunicatul INS. Isărescu și „cocoașa” din luna septembrie Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale). Urmează alimentele, alcoolul şi ţigările (0,62 puncte procentuale), iar preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat – în luna august – că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, atunci când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorina Matei îi face portretul lui Marius Iacob “Elodia”, autorul dosarului lui C. Georgescu: Dovada loviturii de stat nu e, cum nu e nici ELODIA Consilierul economic al lui Nicușor Dan cere PRIVATIZAREA companiilor de stat. USR insistă cu același PLAN de când a intrat în coaliție AUR a depus moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu. Inițiatorii acuză că politicile de mediu slăbesc securitatea energetică a României Crin Antonescu, necruțător. ANULAREA alegerilor: “ILOGICĂ”/ “Dacă PNL devine o forță anti-Soroșistă, o voi sprijini / USR “noii bolșevici” Prietenul lui Iohannis, Jurgen Faff, și asociatul lui de la Fly Lili, puși sub CONTROL JUDICIAR timp de 60 de zile. Procurorii au pus sechestru pe un Airbus
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”