Inflația României face un nou salt și ajunge la 6,6% în septembrie 2026
Rata anuală a inflației în septembrie 2026 a fost de 6,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele publicate marți, 13 octombrie, de reprezentanții Institului Național de Statistică. Datele publicate de INS arată că prețurile de consum au continuat să crească, atât în comparație cu luna precedentă, cât și față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit INS, rata anuală a inflației a înregistrat o creștere de 0,4 puncte procentuale într-o singură lună, de la 6,2% în august la 6,6% în septembrie. Evoluția confirmă accelerarea ritmului anual de scumpire a bunurilor și serviciilor. Loading … Datele oficiale arată că majorările de prețuri au continuat și de la o lună la alta. În septembrie, indicele prețurilor de consum a ajuns la 100,77% comparativ cu august, ceea ce corespunde unei creșteri lunare de 0,77%. „Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) a fost 9,2%”, arată INS. Sursa: Institutul Național de Statistică Sectoarele în care s-au înregistrat cele mai mari scumpiri Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la servicii, cu 11,12%. Prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,06%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 3,0%, potrivit INS. Cafeaua s-a scumpit cel mai mult dintre alimente, cu 13,78% într-un an. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere de 10,84%, în timp ce uleiul comestibil s-a scumpit cu 7,62%. De asemenea, laptele de vacă și-a majorat prețul cu 7,56%, iar carnea de bovine s-a scumpit cu 8,5% și cea de porcine și pasăre cu 3,34%. Și pâinea s-a scumpit cu 4,79%. Sursa: Institutul Național de Statistică Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energie termică (10,70%), tricotaje (7,0%), cărți, ziare, reviste (6,36%), detergenți (6,25%), tutun și țigări (5,72%). Nu în ultimul rând, și articolele de igienă și cosmeticele s-au scumpit cu 4,41%, iar medicamentele și-au majorat prețurile în septembrie cu 1,9%. În perioada septembrie 2026 – septembrie 2025, preţul gazelor a crescut cu 4,63%. O categorie insuficient remarcată până acum, ceasurile, aparatele video și articolele sportive și-au majorat prețurile într-un an cu 8,53%. Chiriile s-au scumpit din nou în România În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în septembrie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 39,46%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate, cu 14,11% şi abonamentele de televiziune, cu 14,02%. Sursa: Institutul Național de Statistică Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la reparații auto (8,89%), igienă și cosmetică (8,12%), serviciile de confecţionat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (8,40%). În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 8,53%, transportul urban și-a majorat tariful cu 2,46%, iar cel rutier cu 8,58%.
Fostul manager al CE Oltenia acuză Ministerul Energiei. România are cele mai mari prețuri din UE
Laurențiu Ciurel, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, susține că România are cel mai mare preț al energiei electrice din UE din cauza modului greșit în care a fost gestionat sistemul energetic național, în ultimii 10 ani, de către Ministerul Energiei. Laurențiu Ciurel consideră că ultimii 10 ani au fost catastrofali din cauza oficialilor din Ministerul Energiei și Economiei care nu înțeleg nimic despre piața energiei. În opinia sa, aceștia sunt oameni lipsiți de cunoștințe tehnice și economice și spune că doar Dumnezeu a ferit România de un blackout. Laurențiu Ciurel „România are cel mai mare preț al energiei din UE. De ce? Din cauza proastei gestiuni a situației la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani. A fost catastrofal, în ultimii 10 ani. Greșelile au început mult mai demult, cu mult timp înainte, atunci când energia regenerabilă a fost puternic subvenționată cu câte opt certificate, că nu mai era interesul să produci energie, ci să încasezi certificate. Dar ultimii 10 ani a fost catastrofali, pentru că aproape niciunul dintre miniștri sau conducători de prin Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, nu înțeleg nimic din ce înseamnă piața de energie. Efectiv, sunt oameni de pe stradă, fără niciun fel de cunoștințe economice, fără niciun fel de cunoștințe tehnice și s-a ajuns cum s-a ajuns. Încă n-am ajuns la fundul sacului, pentru că măcar, până acum, ne-a ferit Dumnezeu de un blackout”. „Pe vremuri produceam 13.000 de MW. Acum nu putem face 6.000” De asemenea, fostul manager al CEO se minunează de faptul că la un consum de 6000 de MW, România a ajuns să importe 2700, în condițiile în care, la un moment dat, țara noastră producea și 13.000 MW. „Însă, când vezi că la producții de 6000, repet, 6000 de megawați, importăm 2700, ce să mai comentezi? Eu îmi aduc aminte de vremurile când produceam 13.000 de megawați, iar acum, în perioada asta așa, pe la începutul lui iunie, eram mobilizați nenorocire, pentru că trebuia să apară în plus în sistem, prin anii ’80, vă spun eu, să apară 3300 de megawați pentru Balta Brăilei și pentru sistemul de irigații. Iar acum nu putem face 6000.” Prețul mare al energiei electrice a dus inflația la un nivel record Laurențiu Ciurel mai spune că inflația record din România, 10,7%, se datorează în mare parte din cauza prețului energiei electrice. Fostul manager al Complexului Energetic Oltenia acuză fostele conduceri liberale ale Ministerului Energiei pentru situația actuală și subliniază că prețul mare al energiei este, în proporție de 90%, cauzat de închiderea cărbunelui. „Avem inflație de 10,7%. Însă, astea sunt date oficiale. Probabil că e mai rău. De multe ori, statisticile internaționale au fost mai necruțătoare decât astea interne. Să știți că din ăștia 10,7%, cel puțin 5% sunt din cauza energiei. Inflația e datorată energiei. Fiind considerat, tot timpul, de PSD un minister complicat, pentru că nu înțelegeau nimic cum e cu piața, cu energia, l-au dat cui a vrut să-l ia. În general, l-au avut liberalii. Din păcate, procesul este ireversibil. Am spus că 5% cel puțin din inflație e din cauza energiei, iar prețul mare al energiei în proporție de 90% este mare din cauza închiderii cărbunelui”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Dian Popescu, expert în energie, ne spune dacă intrăm în recesiune: Suntem din rău în mai rău. Nu există nicio previziune că ne va fi bine
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, expertul în energie, Dian Popescu, a făcut câteva predicții privind viitorul economic și politic al țării noastre pentru următoarele luni. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Invitat în emisiunea Adinei Anghelescu, Atitudini, expertul în energie Dian Popescu a vorbit despre ipoteza intrării României în recesiune. Acesta susține că nu există predicții pozitive, economic vorbind, pentru România. El este de părere că trebuie să ne așteptăm la o inflație galopantă și la o creștere continuă a prețurilor. „Recesiunea înseamnă că oamenii vor trăi mai rău. Asta înseamnă recesiunea. Scade nivelul de trai. Inflația crește. Cu o sută de lei ce cumperi azi, eu spun clar, peste o lună îți vor trebui 120 de lei să cumperi. De ce? Pentru că nu vreau să intru acum în ce generează inflația. Deci, suntem din rău în mai rău. Nu există nicio previziune că ne va fi bine. De ce? Și Italia are 120% din PIB datorie publică. Dar au economia, industria, au servicii și se împrumută la 1-2% dobândă. România se împrumută la 7-8%. Deci, practic, îi ajungem din plin pe italieni.” Expertul în energie a vorbit și despre situația politică actuală din țara noastră. Susține că actualul guvern nu se va schimba atât timp cât vor continua împrumuturile cu dobânzi mari. El susține că actuala coaliție de guvernare nu se va rupe, însă este de părere că Ilie Bolojan va fi schimbat din funcția de premier. „Guvernul va rămâne atâta timp cât se va împrumuta. Nu-l dă nimeni afară până nu se împrumută. Toată lumea mă întreba, dacă se împrumută cu mulți bani, nu îl va schimba nimeni? Cu cât se împrumută mai mult, lor le convine. De ce? În România, lumea va trăi din ce în ce mai rău o perioadă. După aia, sper că pică ăștia și vin câțiva oameni cu scaun la cap. Nu, se sparge coaliția, dar îl schimbă pe Bolojan într-o lună. Știe și Bolojan de ce vor să-l schimbe. Dar dacă știu eu, știe și el. Nu vă faceți griji. De aia încearcă cu AUR-ul, că el ar vrea să rămână. Și el vrea să rămână. PSD-ul are o problemă cu procentele. Și dacă apucă, PSD-ul e captiv la electoratul lui. Au văzut că Ciolacu n-a intrat în turul 2. Atenție, a ieșit pe locul 3-4. Au văzut și ei lucrurile astea. Deci, este prima dată în istorie când PSD-ul n-a intrat în turul 2 cu candidatul.” Dian Popescu încheie într-o notă pozitivă, afirmând că, cu toate că inflația va crește în continuare, românii vor trăi în continuare bine. Acesta pune accentul pe resursele diverse și bogate pe care țara noastră le are și care pot fi exploatate. „Deci, România o să trăiască. Acum, nu vreau să sperii lumea. Noi o să trăim tot bine, pentru că țara este foarte mare, foarte bogată. Avem aur în valoare de 150 de miliarde numai la Roșia Montană, plus argint și alte elemente. Alea studiate, la Remin. Adică, vă spun, sunt documente clasificate. Important e să treacă impostorii ăștia din funcție.”
Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în februarie 2026, în creștere față de 2,0% în ianuarie, arată datele publicate de Eurostat. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată aceleași date publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Danemarca, 0,5%, Cipru, 0,9% și Cehia 1,0%. La polul opus, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România, 8,3%, Slovacia, 4,0% și Croația, 3,9%. Față de luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în 12. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a crescut până la 1,9% în februarie 2026, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană. Datele Eurostat mai arată că ce a mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor din România În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%. „Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) față de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS. RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană
O nouă victorie marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană
România continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel de aproape dublu față de următoarea țară din clasament. Deși datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în ianuarie 2026, rămânem statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,5%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană și a ajuns până la nivelul de 8,5% în luna ianuarie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța, 0,4%, Danemarca, 0,6%, Finlanda și Italia, ambele cu 1,0%. La polul opus s-a aflat România cu 8,5%, Slovacia, 4,3% și Estonia 3,8%. Comparativ cu situația din decembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 23 de state membre, inclusiv România, a rămas stabilă într-o țară și a crescut în alte trei state. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a fost de 1,7% în ianuarie 2026, în scădere față de 2% în decembrie 2025. Datele Eurostat mai arată că, în ianuarie 2026, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflaței în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,45 puncte procentuale, pp), urmate de produsele alimentare, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,39 pp). Prețurile din România au explodat în ianuarie. Energia, în topul scumpirilor De asemenea, în datele pentru România se reflectă mai ales scumpirile din domeniul energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, rata anuală a inflației a scăzut ușor, la 9,62%. În plus, majorări de prețuri au existat și la mărfurile alimentare, care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana scumpirilor la alimente în 2025, mai mult decât dublu față de media UE. În 2026, inflația alimentară s-ar putea tripla În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
Mugur Isărescu avertizează că scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”. Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. „Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.” De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală. „Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu Mugur Isărescu: Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat. „La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor. Românii sunt tot mai precauți cu cheltuielile
Directorul FMI vine cu vești bune pentru economia internațională. Inflația globală ar urma să scadă până la 3,8% în 2026
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat în cadrul Forumului Fiscal Arab că inflația globală este așteptată să scadă până la 3,8% în acest an și la 3,4% în 2027, ajustată de o cerere mai scăzută și de prețuri mai mici la energie. De asemenea, puterea de cumpărare a oamenilor ar urma să crească, a transmis oficiala, conform Reuters. În cadrul unui discurs susținut la Formulul Fiscal Arab, Kristalina Georgieva, a declarat că avansul economic global s-a menținut „remarcabil de bine”, pe fondul schimbărilor profunde în geopolitică, politică comercială, tehnologie și demografie. De asemenea, directorul general al FMI a făcut un apel pentru o integrare comercială mai mare deoarece acordurile comerciale unilaterale sunt în creștere. „Într-o lume a fragmentării comerţului, o mai mare integrare comercială este absolut primordială. Ceea ce am văzut în acest an este că comerţul nu a scăzut aşa cum ne temeam. De fapt, comerţul creşte puţin mai lent decât creşterea globală”, a spus şefa FMI. FMI și-a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an Luna trecută, FMI și-a îmbunătățit previziunile cu privire la creșterea economiei mondiale în 2026 în pofida tensiunilor persistente. Conform estimărilor cele mai recente ale FMI, Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 3,3%, în creștere cu 0,2% față de ultima estimare din luna octombrie. Estimarea vine după un avans de 3,3% în 2025, de asemenea, cu 0,1% peste estimarea din octombrie. Când vine vorba de țara noastră, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din UE, dar previziunile Guvernului arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. De asemenea, FMI a lăudat procesul corect al României de ajustare fiscală, cu măsuri considerate credibile și sustenabile. Ministrul Finanțelor a transmis că această confirmare din partea FMI este o dovadă a progresului. „Raportul FMI arată că reformele noastre sunt vitale pentru România și recunoscute la nivel internațional. Suntem pe un drum semnificativ mai bun și rămânem concentrați pe o economie sănătoasă și rezilientă”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni” Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.
Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri. Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
România are cea mai mare inflație din UE
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, și a urcat de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cirpu, 0,1%, Franța 0,8% și Italia, 1,1%. La popul opus s-a aflat România 8,6%, Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Comparativ cu luna trecută, inflația anuală a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în 5 țări și a crescut în alte 10 state, inclusiv în România. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2,1% în noiembrie, același nivel ca în luna octombrie. Deși a depășit ușor ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), comparativ cu luna noiembrie 2024, inflația anuală din zona euro era de 2,2%. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,58%, urmate de alimente, aclool și țigări, 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,04 puncte procentuale. În cazul României, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie, deși serviciile s-au scumpit cu aproape 11%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,46%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Realitatea nefiltrată a guvernării Bolojan: „Inflație uriașă, energia cu 62% mai scumpă, scăderea nivelului de trai”