Petrișor Peiu critică poziția lui Nicușor Dan privind AUR: Iată ce redute de stabilitate apără
Într-o postare publicată luni pe Facebook, Peiu enumeră mai multe probleme pe care le consideră rezultatul actualei guvernări. Printre acestea, senatorul AUR menționează deficitul bugetar, inflația, deficitul de cont curent, costurile de împrumut ale statului și evoluția cursului valutar. Peiu afirmă, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA și susține că țara are probleme în domeniul educației și al cercetării. „Iată ce redute de stabilitate apără Nicușor Dan de AUR”, a scris Petrișor Peiu, prezentând o listă de indicatori economici și sociali pe care îi consideră relevante pentru situația României. Senatorul AUR critică și evoluția cursului de schimb, susținând că euro a ajuns de la un nivel de sub 5 lei la aproximativ 5,34 lei în ultimul an. El leagă această evoluție de promisiunile făcute în campania prezidențială privind menținerea stabilității monedei naționale. Președintele Nicușor Dan a afirmat că o eventuală participare a AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi și stabilitatea financiară. La rândul său, Peiu susține că AUR nu intenționează să afecteze stabilitatea financiară a statului și afirmă că formațiunea urmărește reducerea cheltuielilor publice.
Cum s-au transformat urgențele României în urgențele lui Bolojan
Președintele PNL, Ilie Bolojan, împreună cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii celorlalte două partide care l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan să conducă următorul Guvern al României caută, prin orice mijloace, să obțină susținerea parlamentară care îi va asigura liberalului cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Executivului său. Astăzi, premierul demis la începutul lui mai vede formarea Guvernului Mureșan drept o „urgență națională”, ceea ce indică faptul că, în caz contrar, pe români îi așteaptă „un nou dezastru”, fie el politic, economic sau social. Este vorba de același Ilie Bolojan care, în urmă cu trei luni, își amenința colegii din Partidul Național Liberal că își vor pierde statutul de membri ai formațiunii politice dacă îl susțin pe Adrian Veștea și votează pentru Guvernul său. Loading … Cum a ajuns Ilie Bolojan la concluzia că formarea cât mai rapidă a unui Guvern este, într-adevăr, o urgență națională În dimineața următoare zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul prin care îl nominaliza pe Siegfried Mureșan să formeze următorul Executiv cu puteri depline, europarlamentarul s-a întâlnit, în ședință comună, cu liderul PNL, Ilie Bolojan, cu liderul USR, Dominic Fritz, și cu senatorul UDMR, Tanczos Barna, pentru a pune la punct planul pentru învestirea noului Guvern. Tanczos Barna (UDMR), Siegfried Mureșan (PNL), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) | Sursa foto: Facebook În conferința de presă organizată vineri, 18 septembrie, cu prilejul căreia Siegfried Mureșan s-a adresat pentru prima dată românilor din postura de premier desemnat, Ilie Bolojan declara că „România are nevoie urgentă de un Guvern” și recunoștea că misiunea de a strânge o majoritate parlamentară „nu este una ușoară”. „Am convingerea că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, va propune Parlamentului o echipă puternică și un program de guvernare capabil să răspundă provocărilor perioadei următoare și așteptărilor privind reformarea și modernizarea României. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern. Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară. Am încredere în echipa care se va forma și în capacitatea guvernului Mureșan de a răspunde așteptărilor românilor”, afirma Ilie Bolojan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De ce nu a înțeles Ilie Bolojan că România avea nevoie urgentă de un nou Guvern și în urmă cu trei luni, când Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea În ciuda declarațiilor pe care le face astăzi cu privire la demersurile efectutate pentru ca Siegfried Mureșan să aibă asigurată majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, atitudinea liderului PNL nu a fost mereu atât de optimistă și deschisă față de celelalte grupuri parlamentare. Cu trei săptămâni înainte ca Executivul pe care îl conducea să fie demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan făcea o „dezvăluire” surprinzătoare care îi viza direct pe membrii PSD, foștii săi parteneri de Coaliție. La acea vreme, premierul vorbea despre „niște șoricei” și „niște șobolani” care „rod alimentele din cămară”. „Gândiți-vă că, în cămara pe care o are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi niște șoricei, niște șobolani, care-ți rod acele alimente. Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat. Am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, afirma Ilie Bolojan la data de 17 aprilie 2026. Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan „Cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern își vor pierde calitatea de membri ai partidului” După tentativele eșuate ale europarlamentarului Eugen Tomac de a obține susținerea partidelor parlamentare, președintele Nicușor Dan a luat toată țara prin surprindere în momentul în care l-a desemnat pentru funcția de premier pe fostul prim-vicepreședinte liberal Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. La scurt timă după marele anunț, a venit și reacția furibundă a lui Ilie Bolojan. Prim-ministrul demis le transmitea colegilor și subalternilor din PNL să nu voteze Guvernul Veștea și îi amenința că, în scenariul în care își declară susținerea sau se alătură demersului, aceștia vor fi dați afară din partid. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare, cu încălcarea spiritului democrației parlamentare, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte al PNL fără consultarea partidului. Parlamentarii PNL au fost mandatați să adopte formula „prezent, nu votez”. Totodată, cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern, fără susținerea PNL, își vor pierde calitatea de membri ai partidului”, afirma Ilie Bolojan la data de 15 iunie 2026. Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea | Sursa foto: Administrația Prezidențială Cum face rost Siegfried Mureșan de 233 de voturi pentru a-și putea forma Guvernul La momentul actual, structura Parlamentului din România se prezintă în felul următor: PSD: 126 de parlamentari – 91 deputați, 35 senatori AUR: 92 de parlamentari – 62 deputați, 30 senatori PNL: 80 de parlamentari – 54 deputați, 26 senatori USR: 58 de parlamentari – 40 deputați, 18 senatori UDMR: 31 de parlamentari – 21 deputați, 10 senatori UPR: 17 parlamentari – toți deputați Minorități: 17 parlamentari – toți deputați SOS: 13 parlamentari – toți deputați PACE: 7 parlamentari – toți senatori Neafiliați: 23 de parlamentari – 15 deputați, 8 senatori TOTAL: 464 de parlamentari – 330 deputați, 134 senatori Pe lângă USR și aripa din PNL condusă de Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan a mai primit și confirmarea susținerii din partea UDMR la votul de învestitură. Kelemen Hunor a anunțat că partidul său va fi „partener în acest demers”. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De aceea, când va ajunge la votul Parlamentului, Siegfried Mureșan ar putea primi, în scenariul realist, următoarele voturi din partea grupurilor parlamentare, pentru a-și asigura minimul necesar: PSD: 0 voturi AUR: 0 voturi PNL: 80 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari USR: 58 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UDMR: 31 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UPR: 0 voturi Minorități: 17 voturi – 100%
Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan
Liberalul Siegfried Mureșan, europarlamentarul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, laudă activitatea premierului demis Ilie Bolojan și confirmă că vrea să ducă mai departe „misiunea” pe care acesta și-a asumat-o atunci când a preluat mandatul. Mureșan a postat marți, 22 septembrie, un mesaj pe pagina personală de Facebook, în care explică de ce „austeritatea” despre care se vorbește în spațiul public nu trebuie confundată cu „oprirea risipei banului public”, în încercarea de a „pune ordine în finanțele țării”. Loading … „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” / „Vom continua să punem ordine în finanțele publice” În postarea publicată pe Facebook, liberalul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru face referire la unul dintre cei trei piloni pe care Ilie Bolojan și-a construit programul de guvernare în iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de șef al Guvernului. „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Eu cred exact contrariul. Risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni. Fiecare leu cheltuit inutil de stat este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un spital, într-un drum sau într-o investiție de care România are nevoie. De aceea, vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook. Europarlamentarul Siegfried Mureșan | Sursa foto: Facebook Cum a ajuns România de la „ordine în finațele publice” la recesiune, sub comanda Guvernului demis al lui Bolojan Obiectivele „Ordinii în finanțele publice” despre care vorbea prim-ministrul demis la începutul lunii mai implicau, printre altele, evitarea unei crizei economice, reducerea deficitului bugetar, și creșterea încrederii investitorilor. „Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența. Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență”, era specificat în programul de guvernare prezentat de Ilie Bolojan. În realitate, în perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a ajuns în recesiune, deficitul bugetar a înregistrat cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația a ajuns până aproape de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, până a depășit 60% din PIB. Ilie Bolojan | Sursa foto: Mediafax
Alexandru Nazare susține că economia dă semne de însănătoșire
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține, într-o postare pe rețelele sociale că România a înregistrat, în ultimele luni, cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani și o scădere accentuată a deficitului bugetar. Acesta confirmă însă că românii continuă să resimtă nivelul ridicat al prețurilor și pierderea puterii de cumpărare și subliniază că este obligatoriu ca procesul de corecție să continue. Ministrul interimar al Finanțelor amintește că a preluat portofoliul în iulie 2025, într-un moment marcat de deficit ridicat, un necesar mare de finanțare și inflație persistentă. Loading … „Cu puţin peste un an în urmă, în iulie 2025, am preluat Ministerul Finanţelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaş de finanţare şi inflaţia persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari şi mai puţin spaţiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat o corecţie fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor a fost să transforme această direcţie într-un buget realist, într-o execuţie controlată zi de zi şi într-o administrare prudentă a finanţării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflaţia şi dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Alexandru Nazare: Inflația a coborât de la peste 10% la 6,2% Potrivit ministrului, primele rezultate sunt vizibile în evoluția inflației, care a încetinit puternic în ultimele luni. Nazare spune că inflația anuală a scăzut de la peste 10% în iunie la 8,2% în iulie și la 6,2% în august. „Rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie şi peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani şi, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecţie reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune”. Alexandru Nazare precizează însă că o parte din scădere are o explicație statistică, prin ieșirea din calcul a scumpirilor înregistrate în vara anului trecut. Cealaltă parte ar fi determinată, potrivit acestuia, de temperarea creșterii interne, reducerea deficitului și scăderea costurilor de finanțare. „O parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici”. Alimentele s-au ieftinit față de luna iulie. Presiunea vine dinspre carburanți Ministrul interimar al Finanțelor mai spune că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna precedentă. Potrivit acelorași date, alimentele s-au ieftinit cu 0,7% într-o lună, iar legumele și fructele au prețuri mai mici decât în urmă cu un an. „Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizaţi cu atenţie. Fără combustibili, preţurile de consum au scăzut în august cu 0,08% faţă de luna anterioară. Preţul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele şi fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an. Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piaţa externă a petrolului: benzina şi motorina sunt singurele capitole cu creşteri de două cifre”. Nazare spune că deficitul bugetar este mai mic, iar investițiile au crescut Nazare susține că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului a fost cu 37% mai mic, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar investiţiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri şantierele”. Ministrul atrage atetenția asupra costului ridicat al datoriei publice. Potrivit acestuia, aproape jumătate din deficitul din 2026 este reprezentat exclusiv de dobânzile aferente datoriei acumuluate anterior. „Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuţi. Sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în şcoli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanţare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”. „Românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor” Deși inflația s-a mai temperat, Alexandru Nazare subliniază că o rată anuală de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea inflației nu reprezintă automat revenirea prețurilor la nivelurile din trecut. Media inflației din ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, potrivit ministrului, iar efectele acesteia continuă să fie resimțite în facturi și la raft. „Scăderea din august nu înseamnă că preţurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creştere încetineşte. Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al preţurilor şi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecţie”. Alexandru Nazare consideră că România poate trece peste perioada dificilă prin investiții în energie, industrie și infrastructură, atragerea fondurilor europene și susținerea capitalului românesc și subliniază că procesul de corecțe nu s-a închieat. „Drumul nu s-a terminat şi nu va fi uşor. Dar direcţia este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a conchis Alexandru Nazare.
Alexandru Nazare, după scăderea ratei inflației: Direcția este cea bună. Este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție
Cea mai rapidă scădere a inflației din ultimii ani „Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Alexandru Nazare. Ministrul a mai anunțat că prețurile de consum, fără combustibili, au scăzut în august cu 0.08% față de luna precedentă, în timp ce prețurile alimentelor au înregistrat o scădere de 0.7%. Referitor la piața carburanților, acesta a precizat că scumpirile înregistrate sunt cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol. Deficit în scădere și avans al investițiilor „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, a precizat Nazare. Eforturile trebuie continuate Ministrul a spus că scăderea din august nu indică o reducere a prețurilor la nivelurile de dinaintea crizelor, ci doar o încetinire a ritmului de scumpire, motiv pentru care guvernul nu poate renunța la politicile de prudență. „Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft”, a mai notat ministrul. „Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli”, a mai transmis Nazare Mesajul ministrului a venit după ce Insitutul Național de Statistică a publicat vineri datele privind inflația. Rata anuală a scăzut la 6,2% în luna august, de la 8,2% în iulie.
Ungaria se pregătește să reducă ținta de inflație, pentru aderarea la zona euro în 2030. România, mai departe de acest obiectiv decât acum 10 ani
Consiliul Monetar al Băncii Naționale din Ungaria se pregătește să ia măsuri pentru reducerea actualei ținte de inflație, care în prezent este de 3%. Tema reducerii țintei de inflație a fost abordată tot mai des, după ce Partidul Tisza a transmis că unul dintre obiectivele principale este adoptarea monedei euro, transmite Ziarul Financiar. Pentru aderarea la zona euro, un stat trebuie să demonstreze că poate menține ținta de inflație la un nivel 2%, după cum prevede Banca Centrală Europeană (BCE). Loading … În prezent, Ungaria are cea mai mare țintă de inflație, 3%, dintre toate statele din afara zonei euro. Țări precum Polonia și România au o țintă de inflație de 2,5%, iar Cehia una de 2%. România, mai puține șanse decât Ungaria să adopte moneda euro Deși România are o țintă de inflație mai mică decât Ungaria, este chiar mai puțin în măsură să îndeplinească condițiile pentru aderarea la zona euro, mai precizează sursa citată. În Ungaria ținta inflației a fost redusă ultima dată de la 3,5% la 3%, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, în 2005. România a modificat, ultima dată, ținta de inflație în 2013, când a redus-o de la 3% la actualul nivel de 2,5%. Guvernul doreşte ca Ungaria să îndeplinească condiţiile pentru adoptarea euro până în 2030, după care forintul poate fi înlocuit. În cazul Consiliului Monetar al Băncii Naționale din Ungaria, ţinta de inflaţie este în prezent de 3%, cu o bandă de toleranţă de plus sau minus un punct procentual care oferă băncii centrale spaţiu de confort în caz de şocuri pe termen scurt. Mai exact, Ungaria „ţinteşte“ spre o inflaţie de 3% pe o perioadă de un an şi jumătate până la doi ani, iar în practică aceasta înseamnă că inflaţia se poate situa în intervalul 2-4%. Rata anuală a inflației în Ungaria este de 1,3% Rata anuală a inflației în Ungaria a crescut ușor la 1,3% în august 2026, față de 1,2% în iulie – nivel care reprezentase cea mai scăzută valoare înregistrată din noiembrie 2016, potrivit Trading Economics. Această creștere a fost determinată, în mare măsură, de prețurile mai mari la băuturi alcoolice, produse din tutun (3,2% față de 2,9% în iulie), bunuri de folosință îndelungată (1,5% față de 1,8%) și alte bunuri, inclusiv combustibili (1,2% față de 0,3%). România a avut cea mai mare rată a inflației din UE în luna iulie 2026, cu 8,2%. Când a îndeplinit România toate condițiile pentru aderarea la zona euro În prezent însă, România îndeplinește doar un singur criteriu, în ceea ce privește aderarea la zona euro, în profundă antiteză cu situația de acum aproximativ un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. FOTO: Envato
Jocurile Foamei în variantă românească
Erodarea puterii de cumpărare a românilor continuă, scumpirea energiei continuă, iar efectele se văd tot mai clar în scăderea consumului. Deși deficitul bugetar a scăzut, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că criza economică va escalada și în 2027 va fi o versiune autohtonă a „Jocurilor Foamei”. În opinia cunoscutului analist, anul 2027 ar putea debuta cu o iarnă severă, în condițiile în care facturile la energie și gaze continuă crească, iar veniturile populației ar putea fi mai afectate decât acum. „Jocurile Foamei”, varianta România Scăderea puterii de cumpărare a început să schimbe în mod vizibil comportamentul românilor. În piețe, comercianții vorbesc despre clienți care cumpără cantități tot mai mici. Alții iau cu asalt supermarketurile în căutarea promoțiilor. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că inflația uriașă (cea mai mare din Europa) și erodarea veniturilor sunt efectul unei probleme economice mult mai grave. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, acesta a comparat criza actuală cu o versiune autohtonă a „Jocurilor Foamei”. „Da, pentru că suntem ca într-un fel de «Jocurile Foamei», în versiune românească. Iată, cu 12 luni, 12 episoade unul după altul, care, probabil, se vor prelungi cu un nou sezon: în 2027. Glumim, dar asta este realitatea: suntem, din păcate, într-o zonă de «Ice Age economic», i-aş spune. Un fel de epocă de gheaţă, în care totul a îngheţat, în care situaţia puterii de cumpărare este din ce în ce mai gravă”, a afirmat acesta. Statul a alimentat scumpirile, spune analistul Economistul pune deteriorarea puterii de cumpărare și pe seama politicilor fiscale din ultimii ani. El susține că prețurile mari ale energiei și gazelor au contribuit la inflație. Pe de altă parte, majorările succesive de taxe și creșterea TVA au pus o presiune suplimentară asupra populației. Toate acestea au fost alimentate de măsurile fiscale recente. Analistul economic Adrian Negrescu. Sursa foto: Facebook „Corecţia asta se întâmplă pentru că statul român, prin preţurile la energie şi gaze, a generat inflaţie, a generat creşteri de preţuri masive. A venit cu cu taxe peste taxe: de 4 ori au crescut taxele în ultimii 5 ani de zile. Motiv pentru care, bineînţeles, puterea de cumpărare s-a prăbuşit. Deci, statul român, politicienii au acţionat cu cinism pentru a aduna mai mulţi bani la buget şi, în felul acesta, pentru a reduce puterea de cumpărare a oamenilor”, consideră Negrescu. Facturi mai mari și venituri înghețate în 2027 Din păcate, perspectivele pentru anul viitor sunt și mai alarmante în scenariul prezentat de specialist. Adrian Negrescu avertizează că o nouă creștere a prețurilor la electricitate și gaze s-ar putea transfera rapid în facturile populației, tocmai într-o perioadă în care veniturile sunt deja afectate de scumpiri. „Va fi un an 2027 extrem de greu, care va începe cu o iarnă foarte dificilă. Gândiţi-vă că se pregătesc în momentul de faţă să crească preţul energiei electrice, preţul gazelor. Toate astea vor genera nişte facturi la întreţinere foarte, foarte mari. Pe care mare parte din populaţie nu va reuşi să le plătească. 2027 va fi un an în care, probabil, vor îngheţa toate veniturile populaţiei, pentru că datoriile sunt uriaşe”, a conchis acesta.
Cum afectează inteligența artificială deciziile băncilor
Pentru factorii de decizie, în special în domeniul băncilor centrale, inteligența artificială (AI) este un subiect intens dezbătut în prezent. Pe măsură ce discuțiile avansează și pozițiile se conturează, devin evidente două linii de argumentare distincte și tot mai antagonice. Una dintre acestea anticipează o îmbunătățire majoră și relativ rapidă a productivității la nivelul întregii economii – o evoluție care, din anumite perspective, poate fi considerată o transformare aproape miraculoasă. Cealaltă este mai puțin convinsă de eventualele beneficii pe termen mediu și lung, concentrându-se mai degrabă pe bula actuală care amplifică evaluările unui număr restrâns de companii tehnologice, împingând totodată în sus prețurile diverselor bunuri și servicii asociate dezvoltării rapide și la scară largă a proiectelor de AI, spune Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, într-un articol publicat de CentralBanking.com. Analizarea estimărilor privind cheltuielile de capital pe care doar cei mai mari patru furnizori americani de servicii cloud la scară largă („hyperscalers”), Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon, le planifică pentru anul 2026 (de aproximativ 600 de miliarde de dolari) evocă amintiri legate de boom-ul „dot-com” și generează temeri că o bulă similară s-ar putea forma chiar în acest moment. În opinia mea, întrebarea esențială nu este dacă se formează o bulă, ci în ce măsură și cât de rapid vor apărea câștigurile de productivitate generate de inteligența artificială, precum și ce măsuri ar trebui să adopte factorii de decizie în acest interval. Loading … În anii ‘70, futurologul Roy Amara observa că avem tendința de a supraestima impactul unei tehnologii pe termen scurt și de a-l subestima pe termen lung. Din această perspectivă, internetul și bula „dot-com” constituie, într-adevăr, exemple relevante la care merită să revenim. În anii ‘90, exista așteptarea ca internetul să transforme economia peste noapte. Când realitatea s-a dovedit a fi departe de miracolul anticipat inițial, indicele Nasdaq a pierdut 78% din valoare în perioada 2000-2002. Cu toate acestea, unele dintre companiile care au supraviețuit acelei perioade de expansiune și prăbușire (precum Amazon, eBay și Google) au continuat să dezvolte idei și tehnologii, să creeze produse și piețe și, totodată, să acumuleze profituri și capital, remodelând în același timp industrii întregi și tendințe sociale. Există câteva motive să credem că, în cazul inteligenței artificiale, ciclul ar putea fi diferit de data aceasta. Inovatorii tehnologici din era „dot-com” aveau puține active tangibile, o bază de clienți limitată și venituri reduse. Giganții tehnologici actuali, implicați în cursa pentru dezvoltarea AI, generează deja fluxuri de numerar reale și consistente din liniile de afaceri anterioare (care rămân active), în timp ce noua tehnologie este deja utilizată în scop comercial, aducând venituri semnificative pe o piață diversificată de clienți privați și guvernamentali (printre care se numără, în mod notabil, organizațiile militare și cele din domeniul securității). Potrivit unui studiu McKinsey (2025), 88% dintre organizații utilizează în prezent AI în cel puțin o funcție operațională. Prin urmare, factorul care ar putea declanșa spargerea unei eventuale bule speculative nu va fi, cel mai probabil, insolvența uneia sau a mai multor companii dezvoltatoare de tehnologii noi – așa cum s-a întâmplat în cazul companiilor „dot-com” –, ci o posibilă supracapacitate: o infrastructură AI creată în exces față de cerere (cerere care s-ar putea dovedi sub așteptări) sau o supraestimare a utilității acestei tehnologii. Totuși, riscul mai scăzut de insolvențe majore sau generalizate la vârful ciclului de piață nu exclude apariția unei bule speculative, ci doar îi schimbă forma. O idee introdusă de economistul american John Cochrane (profesor afiliat al Universității Stanford) ne este de ajutor în acest context. Acesta observa că modelele standard tratează productivitatea unei firme ca pe un dat natural. De exemplu, o fermă produce mai mult când plouă și mai puțin în perioadele de secetă, fără a putea influența acest lucru. Ideea lui Cochrane este că firmele pot însă alege să nu rămână pasive: ele pot redistribui productivitatea între diferite scenarii posibile. De exemplu, ferma poate cultiva la începutul sezonului unele suprafețe de teren care dau randament în anii ploioși și altele care se comportă favorabil în anii secetoși. Astfel, ele își constituie un portofoliu de culturi, vizând un compromis: o productivitate ceva mai scăzută în anii buni în schimbul unei productivități mai ridicate în anii nefavorabili, media situându-se net peste nivelul celui mai pesimist scenariu. Aplicarea acestui cadru analitic în discuția asociată impactului inteligenței artificiale schimbă perspectiva. Și în acest caz firmele pot alege să realoce. Dar, este de înțeles de ce, aflându-ne încă în faza inițială a dezvoltării și adopției noilor tehnologii (al căror potențial nu este încă pe deplin confirmat), majoritatea firmelor nu au trecut încă la o redistribuire a resurselor. Procesele nu sunt încă reorganizate, iar noile competențe necesare angajaților nu au fost încă dezvoltate. Cele mai multe firme rămân aproape de nivelul lor actual, „natural”, de productivitate, ceea ce ar putea explica de ce câștigurile la nivel agregat nu sunt încă vizibile în datele statistice. Cu alte cuvinte, noua tehnologie nu generează o valoare sporită instantaneu și fără efort. Creșterea productivității nu apare ca un câștig neașteptat și facil, ca o „mană cerească”. Ea trebuie să fie însoțită de investiții, adaptare organizațională, recalificarea forței de muncă și o integrare eficientă în procesele de producție. Așa cum susține Erik Brynjolfsson (economist de origine daneză, profesor la Universitatea Stanford și director al Stanford Digital Economy Lab), marile inovații aduc beneficii doar dacă sunt însoțite de investiții complementare și de schimbări la nivel organizațional. Prin urmare, opinia mea este următoarea: impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal. Consider că „scepticii AI” au dreptate în privința fazei inițiale – cea a entuziasmului și a dezamăgirii descrise de Amara -, însă s-ar putea să nu vadă că acesta este doar primul capitol al întregii povești. Faptul că firmele și întreaga economie nu pot încă să evidențieze beneficiile nu înseamnă că noua tehnologie a eșuat deja. Dimpotrivă, în viziunea mea, acest lucru indică faptul că nu am ajuns încă în etapa în care companiile învață să își reconfigureze activitatea pentru a profita de pe
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE
România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană. Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca. Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.