Etichetă: inflatie

Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie

Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere  s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți  formatori de opinie, care spun că  austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de  Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de  austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică  o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute  din impozitele pe pensii, din impozitele  pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna

Bulgaria ar putea adera la zona euro în 2026. Președintele țării e reticent și cere un referendum național. Reacția dură a premierului Jeliazkov

Bulgaria este tot mai aproape de a deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Cu toate astea, președintele bulgar este reticent și cere un referendul național. Premierul reacționează dur la „fricile” prezidențiale. Potrivit unei analize publicate de Politico, oficialii bulgari se așteaptă ca Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană să aprobe aderarea țării la moneda unică europeană, într-un raport care va fi publicat săptămâna viitoare. Aderarea la zona euro ar marca o etapă importantă în integrarea europeană a Bulgariei, susțin autoritățile de la Sofia. Potrivit fostului vicepremier Atanas Pekanov, adoptarea euro ar „întări suveranitatea Bulgariei” și i-ar permite țării să participe la procesul decizional din cadrul Băncii Centrale Europene. Experții economici subliniază că trecerea la euro va stimula relațiile comerciale cu celelalte state din Uniunea Europeană, va reduce costurile de tranzacționare și va atrage investiții. Totodată, influența Bulgariei în instituțiile europene va crește odată cu participarea directă în politicile monetare ale zonei euro. Temeri privind creșterea prețurilor Cu toate acestea, nu lipsesc vocile critice. Analiștii avertizează că introducerea euro ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor, mai ales în faza inițială a tranziției. Acest fenomen a fost observat și în alte state care au adoptat euro, precum Slovacia, Estonia sau Lituania. Potrivit experților, efectele vor fi resimțite mai puternic în zonele rurale, unde populația are venituri mai mici și acces redus la alternative comerciale. Prețurile bunurilor de bază, precum legumele sau produsele alimentare esențiale, ar putea înregistra creșteri vizibile. Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat în luna mai că dorește organizarea unui referendum pentru amânarea aderării la zona euro. Totuși, ideea are șanse reduse de reușită, întrucât Curtea Constituțională ar putea respinge inițiativa. Radev a criticat în trecut deciziile Curții, acuzând lipsa de imparțialitate. Premierul Rossen Jeliazkov a respins ideea unui astfel de referendum, afirmând că o asemenea dezbatere publică „manipulează oamenii și bagă frica în ei”, în condițiile în care adoptarea monedei euro ar aduce beneficii competitivității economiei. Inflația, criteriu esențial pentru aderare Pentru a intra în zona euro, Bulgaria trebuie să respecte criteriul stabilit de UE privind inflația. Rata medie anuală a inflației, între aprilie 2024 și aprilie 2025, trebuie să fie cu cel mult 1,5% mai mare decât cea din cele trei state membre cu cea mai mică inflație. În prezent, aceste state sunt Irlanda (1%), Italia (1,4%) și Luxemburg (1,6%). Deși Bulgaria a reușit să reducă inflația de la 4,7% în 2023 la 2,6% în 2024, prognozele arată o creștere până la 3,6% până la finalul anului, din cauza majorării TVA aplicat mai multor bunuri. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele

Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR

În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

România, în continuare ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Care sunt statele membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei

România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 4,9%, conform datelor publicate, luni, de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În schimb, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a continuat să scadă în aprilie, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă. Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Cipru (1,4%) şi Danemarca (1,5%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%), potrivit Antena 3. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, comparativ cu situaţia din martie 2025, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în şapte state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,2%, în luna aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,57 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,35 puncte procentuale. În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creştere a preţurilor de 6,83%. „Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 faţă de luna precedentă iar rata anuală a inflaţiei, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, conform datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Comisia Europeană a redus previziunile de CREȘTERE pentru România. Ce spune prognoza macroeconomică de primăvară despre consolidarea fiscală

Comisiei Europeană a redus, din nou, estimările de creștere economică ale României, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, pentru primăvară, dată publicității luni, membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar. Previziuni economice de primăvară pentru România indică o reducere a avansului economic pentru 2025, față de cel estimat în toamnă, dar și cel din primăvară, dar și din anul precedent. Acum Comisia estimează pentru 2025,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5 la 1,4 %, urmat de 2,2% în 2026. Pentru anul trecut, noua estimare de creștere este de 0,8%, aproape de două mai puțin decât previzionat acum câteva luni. Inflația ar urma să ajungă la 5,1 în 2025 și 3,9 în 2026. Deficitul public s-a adâncit pentru 2024 la 9,3% din PIB, iar pentru 2026 e estimat pe 8,6%, și cu doar 2 procente mai puțin în 2026. Diferențele față de astă toamnă Anterior, în toamnă Comisia estima pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform estimărilor din primăvară. Atunci Executivul UE preconiza că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5%  întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%. Comisia atrăgea atenția că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. „Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei, în toamnă. Riscurile la adresa economiei Potrivit documentului Comisiei, după un an 2024 anevoios, economia României era pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care se preconizează că se va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se preconizează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024. Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine Comisia arată că sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, În același timp, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât este probabil ca politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată să descurajeze creșterea venitului disponibil. „Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se preconizează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial”, potrivit Comisiei. „În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor crește în continuare, dar se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar. Per ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la o zi după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost

Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale

Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Inflația a încetinit în SUA, dar specialiștii avertizează că urmează impactul taxelor vamale impuse de Trump

Rata inflației a încetinit în Statele Unite, deși rămâne peste nivelul preferat de Rezerva Federală, însă specialiștii avertizează că impactul tarifelor comerciale aplicate de Administrația Donald Trump urmează să fie resimțit. ”Indicele Prețurilor de Consum în Mediul Urban (CPI-U) a crescut cu 0,2% în aprilie, pe o bază ajustată sezonier. În ultimele 12 luni, rata inflației a crescut cu 2,3%”, a comunicat marți Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii (BLS). În martie, rata anuală a inflației a fost de 2,4% în Statele Unite. Indicele costurilor de întreținere a avansat cu 0,3% în aprilie, iar energia s-a scumpit cu 0,7%. În schimb, prețurile alimentelor au scăzut cu 0,1%. Deși președintele Donald Trump a redus tarifele anunțate pe 2 aprilie, inclusiv pe cele aplicate Chinei, analiștii avertizează că efectele taxelor comerciale urmează să fie resimțite. Institutul Yale Budget Lab a anunțat luni că, din cauza tarifelor comerciale, media prețurilor produselor va crește cu 2.800 de dolari anul acesta, conform cotidianului Financial Times. Noile date privința inflația vor influența decizia Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din SUA, privind stabilirea politicii monetare. Fed a menținut dobânzile în intervalul 4,25%-4,5%, iar următoarea decizie va fi luată în iunie. Donald Trump l-a criticat săptămâna trecută pe Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, acuzându-l de incompetență întrucât refuză reducerea dobânzii de referință. ”Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, este un imbecil care nu are nicio idee. În afară de acest lucru, îmi place de el foarte mult. Prețurile petrolului și energiei sunt în scădere, prețurile tuturor alimentelor au scăzut, practic, nu există inflație și în Statele Unite vin bani”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE va opri în totalitate dependența de RUSIA în materie de energie /„Este extrem de important pentru securitatea noastră” ANALIZĂ Handelsblatt: Trump îi este INFERIOR la nivel tactic și strategic lui Xi Jinping /China are perspective pe termen lung Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Economia SUA s-a contractat în primul trimestru din 2025, conform Departamentului Comerțului al Statelor Unite

Produsul intern brut al Statelor Unite a scăzut cu o rată anualizată de 0,3% în primul trimestru din 2025, potrivit estimărilor Biroului de analiză economică al Departamentului Comerțului. În al patrulea trimestru al anului 2024, PIB-ul real crescuse cu 2,4%, potrivit documentului publicat de Biroul american de analiză economică miercuri. Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2024, scăderea Produsului Intern Brut real din primul trimestru a reflectat o creștere a importurilor, o decelerare a cheltuielilor de consum și o scădere a cheltuielilor guvernamentale, care au fost parțial compensate de creșterea investițiilor și a exporturilor, notează documentul. Economiștii intervievați de Reuters anterior estimau că PIB-ul Statelor Unite a crescut cu 0,3% în perioada ianuarie-martie 2025. Cu toate acestea, sondajul se încheiase înainte ca datele publicate marți să arate că deficitul din comerțul cu bunuri a crescut la un nivel fără precedent în martie, pe fondul importurilor record. Avalanșa de bunuri importate de companiile americane, dornice să evite creșterea costurilor, a subliniat natura perturbatoare a politicii tarifare adesea haotice a președintelui Donald Trump. Aceasta a determinat majoritatea economiștilor să își revizuiască drastic în scădere estimările privind PIB-ul. Cheltuielile de consum au continuat să crească, deși într-un ritm moderat Reuters notează că raportul exagerează probabil perspectivele sumbre ale economiei Statelor Unite, în contextul în care cheltuielile de consum au continuat să crească, deși într-un ritm moderat. Acoperind intervalul de timp care coincide cu primele 100 de zile de mandat ale lui Donald Trump, raportul confirmă totuși dezaprobarea tot mai mare a americanilor față de modul în care acesta a gestionat economia până în prezent. În noiembrie anul trecut, Trump a obținut victoria în alegerile prezidențiale datorită îngrijorării alegătorilor cu privire la economie, în special la inflație. Încrederea consumatorilor este aproape de minimul ultimilor cinci ani, iar încrederea mediului de afaceri a scăzut vertiginos. Inflația a crescut în ultimul trimestru și este de așteptat să crească în continuare pe parcursul anului. Economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia reducerea ratelor dobânzilor la un moment dat în acest an. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Sub lozinca “Epoca de aur”, Donald Trump a prezentat REALIZĂRILE din primele 100 de zile de mandat și și-a ATACAT adversarii politici Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Victor Ponta: Crin Antonescu a fost șomer zece ani, noi ceilalți am muncit și vrem să muncim

Victor Ponta, candidat la prezindențiale 2025, s-a exprimat asupra situației economice a României. El a vorbit, la România TV, despre inflație, deficitul balanței comerciale, dar a făcut referire și la Crin Antonescu: spunând: „domnia sa a fost șomer 10 ani. Noi ceilalți am muncit și vrem să muncim. Nu se poate să fim toți șomeri, că nu avem toți pe cineva la Bruxelles care să ne țină 10 ani șomeri. Trebuie să muncim și așa e și normal”. „Deci, primul lucru, sunt datele oficiale, inflația 5.1, asta în condițiile în care în UE a scăzut la 2.5. Deci, noi avem o inflație dublă decât orice roman, eu tocmai m-am întors din Italia, m-am întâlnit cu români, decât orice roman care trăiește în Italia sau în Franța sau în Germania sau în Ungaria. Noi avem o inflație dublă. 2. S-au primit datele oficiale, avem cel mai mare deficit din UE, pe 2024, 9,3 miliarde, atenție, asta înseamnă anul trecut Guvernul României a împrumutat miliarde – 250 miliarde de roni, adică 50 de miliarde de euro. Mi-a zis cineva, când i-am dat cifra și mi-a zis: câte săptămâni avem anul trecut? 52 cred. Tu îți dai seama că s-au împrumutat un miliard de euro în fiecare săptămână. Nu au spus lucrul ăsta pentru că era campanie electorală. Și acum e campanie electorală, și acum nu spun aceste adevăruri pentru că, normal, oamenii ar spune: păi și ce propuneți? Că domnul Antonescu a zis: eu propun să rămânem ca până acum. Păi nu se poate ca până acum, nu înțelegeți? Bun, sigur, domnia sa a fost șomer 10 ani. Noi ceilalți am muncit și vrem să muncim. Nu se poate să fim toți șomeri, că nu avem toți pe cineva la Bruxelles care să ne țină 10 ani șomeri. Trebuie să muncim și așa e și normal. Vreau să vă spun că avem cel mai mare deficit balanță comercială 33 de miliarde de euro. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că din banii României împrumutați din ăștia 50, 33 au plecat în străinătate pe roșii din Bulgaria, miere din Italia, pantofi din Polonia. Deci ăștia 50 de miliarde… că toată lumea mă întreabă: unde sunt banii? Păi 33 de miliarde au plecat la firmele din străinătate, ăsta-i deficitul balanței comerciale, adică cât am exportat, față de cât am importat, deja 33 de miliarde au plecat din România în străinătate. Adică noi am rămas cu împrumutul.”, a declarat Victor Ponta la România TV. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele

Prețurile unor alimente s-au dublat, în ultimii trei ani. Care sunt cele mai scumpe produse

Viața românilor s-a scumpit enorm în ultimii ani. Datele oficiale ne arată o inflație de 44%, în ultimii 5 ani, iar tot ceea ce punem în coș acum ne costă mai mult… de la alimente de bază și produse de igienă, până la detergenți și îmbrăcăminte. Dincolo de statistici, unele produse au înregistrat creșteri mari de prețuri. O monitorizare Antena 3 arată că unele legume aproape și-au dublat prețul, iar carnea este și ea mai scumpă cu 30%. Tot ce intră acum în coșul de cumpărături este mai scump decât în urmă cu 3 ani. Kilogramul de piept de pui s-a scumpit cu 7 lei, iar cel de pulpe cu 3 lei. Același lapte ne costă cu 3 lei mai mult, iar margarina cu aproape 4 lei. Scumpiri mari sunt și la legume: ardeii kapia aproape și-au dublat prețul, iar morcovii și roșiile s-au scumpit cu un leu. Mai mult ne costă să bem și apă: baxul de 6 sticle este cu 8 lei mai scump, cu tot cu garanția pe ambalaj. Explicațiile sunt că valul de scumpiri a afectat tot lanțul, de la producție până la comerciant. „Gazele s-au scumpit foarte mult, s-a scumpit energia electrică și salariul minim pe economie. Asta înseamnă că toate bucățelele astea de costuri noi le găsim în prețul final de raft”, a precizat Feliciu Parsachiv, de la Asociația Micilor Comercianți. Și scumpirile nu se vor opri aici. Fenomenul inflaționist în care se află țara noastră este alimentat tot mai des de modificările fiscale făcute de Executiv, iar cea mai recentă este eliminarea facilităților fiscale din agricultură, IT și construcții, iar angajatorii au anunțat deja că vor crește prețurile. „Chiar astăzi am primit câteva majorări de prețuri, începând cu luna aprilie. Pentru toate brânzeturile avem notificări de scumpiri, o parte dintre procesatorii de mezeluri ne-au trimis scumpiri”, a adăugat Feliciu Parsachiv. Pe lângă alimente, datele oficiale ne arată că în ultimii 5 ani detergenții și produsele de igienă personală s-au scumpit cu peste 60%, în timp ce îmbrăcămintea cu aproape 40%. Serviciile poștale și-au dublat prețul, iar salubrizarea ne costă cu 90% mai mult. Veniturile au crescut și ele în acești ani, însă nu au putut ține pasul cu inflația. „Prețurile la produsele cumpărate frecvent au crescut mult mai mult decât la produsele care nu sunt cumpărate așa frecvent. Statul a stimulat în continuare creșterea veniturilor și asta e o cauză de creștere de prețuri și din păcate taxează veniturile. ”, a declarat economistul Valentin Ionescu. FOTO – Captură video: Antena 3 Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele