România, campioana scumpirilor la nivelul UE în 2025
Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre. Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025? „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare. Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025 Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat. Scumpirea alimentelor în 2025 Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025. „Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă. România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre. Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI). Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul. De ce riscurile sunt și mai mari în 2026 Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. „Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire) transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat. Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025. „Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI. RECOMANDAREA AUTORULUI Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4% Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import
Purtătorul de cuvânt al BNR spune că Guvernul nu trebuie să mai introducă taxe noi, măsurile actuale sunt suficiente pentru reducerea deficitului
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru Antena 3, că măsurile fiscale adoptate de Guvern sunt suficiente pentru reducerea deficitului și nu mai este nevoie de taxe suplimentare. Potrivit oficialului BNR, inflația va scădea până la finalul anului la 4%. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, spun Dan Suciu. Acesta consideră că cel mai mare risc economic pentru România este unul politic. „Cel mai mare risc economic este unul politic. Stabilitatea guvernamentală, indiferent de formulă sau de persoane, este principalul risc. O instabilitate ar putea face ca aceste măsuri care duc la reducerea deficitului bugetar să nu mai fie în vigoare, să fie schimbate sau să nu fie implementate la nivelul la care trebuie. Şi în consecinţă, tot ce s-a câştigat în jumătate de an să se piardă. Şi mai avem ani în care trebuie să lucrăm în această direcție.” Referitor la sectorul public, reprezentantul BNR spune că există „spațiu pentru concedieri”, însă deciziile radicale ar necesita consens politic. „Nu ştiu dacă are consensul politic guvernul pentru a lua asemenea decizii extrem de radicale. Plus că e greu să decizi cu ce să începi. Evident că există spaţiu pentru concedieri în sectorul public. Fără consens politic acest spaţiu degeabă există pentru că se umple de un zgomot poltic care poate afecta mai mult stabilitatea guvernului care e esenţială în acest moment” AUTORUL RECOMANDĂ: Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt
Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici
Austria a anunțat că reduce TVA-ul la alimentele de bază, ca să mai ia din presiunea prețurilor și să protejeze puterea de cumpărare. România, în schimb, a mers în direcția opusă și a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai mare decât în Austria. Diferența de strategie a fost subliniată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care spune că statul român a ales cea mai simplă variantă: a pus costul direct pe populație. În Austria, guvernul a decis ca, din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente de bază să scadă sub pragul de 5%, iar măsura vine pe fondul unei inflații aflate în jurul a 4%. Autoritățile spun că vor să țină prețurile sub control și să reducă povara de pe consumatori într-o perioadă în care costurile rămân ridicate. Lista exactă de produse urmează să fie stabilită. „Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, spune Claudiu Năsui. Năsui atrage atenția și asupra faptului că Austria nu este într-o situație bugetară perfectă. Țara are un deficit mai mare, iar datoria publică se apropie de 80% din PIB, însă guvernul austriac a ales să reducă presiunea fiscală exact acolo unde oamenii simt cel mai direct costurile: la alimente. România crește TVA-ul la alimente la 11% În România, majorarea TVA-ului la alimente până la 11% a intrat în vigoare din 1 august 2025, după ce cotele reduse anterioare au fost reorganizate, iar măsura a venit în contextul unui val de scumpiri. Mai multe analize din toamna lui 2025 au arătat că alimentele au fost printre cele mai sensibile la schimbările de taxare, pentru că impactul se vede rapid la raft. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele s-a scumpit cu peste 11%. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România aplică o politică fiscală care apasă mai tare pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă povara. „Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz. Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții””, transmite Năsui. Pe lângă lipsa unor reduceri, România introduce și creșteri de taxe. De la 1 ianuarie 2026, impozitele pe locuințe și terenuri au crescut, inclusiv pentru casele vechi.
Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026. După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al românilor. Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR. Inflația din țara noastră rămâne aproape de 10%, dobânzile nu pot fi reduse, iar românii sunt din ce în ce mai atenți la cehltuielile lor, arată datele Băncii Naționale a României. Totuși, inflația a scăzut ușor față de luna octombrie pe fondul ieftinirii temporare a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din 2025 și reducerea prețului la petrol au temperat inflația pe termen scurt. Cum afectează scumpirile economia României Energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi a românilor. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor a alimentat scumpirile în lanț. Pe fondul măsurilor de austeritate și a scumpirilor, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Inflația ar putea să scădă ușor în 2026 Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană iar BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor asupra presiunilor pe care le pune inflația. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. O scădere a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului umrător, după ce se vor diminua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, transmit oficialii BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Marii câștigători ai austerității Crăciunului la români. Analist economic: „Va fi o cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”
Sunt scenarii sumbre pentru sărbătorile din acest an, unul aflat în zodia austerității bugetare. Inflația și taxele impuse de Guvernul Bolojan au făcut cheltuielile din buzunarul românilor să fie tot mai greu de suportat. Prețurile la produsele tradiționale pentru masa de Crăciun au crescut, astfel că românii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani pentru masa de sărbători. Analistul Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză a Crăciunului din 2025 – aflat, susține specialistul economic – sub semnul promoțiilor și într-o cursă infernală pentru căutarea celor mai bune prețuri la produsele de sezon. Interlocutorul Gândul a explicat că, în acest context, printre principalii câștigători se află marile companii chinezești, care prin site-urile de vânzări online își vor mări considerabil veniturile, mai ales în preajma sărbătorilor. „Pentru majoritatea românilor, probabil va fi un Crăciun la promoție, nu neapărat din perspectiva cadourilor, cât din prisma bunătăților pe care le vor pune pe masa de de sărbători. Va fi o cursă infernală în căutarea celor mai bune prețuri, a celor mai bune promoții făcute de marile magazine, care vor defini, din multe puncte de vedere modul în care arată masa noastră de sărbători. Vedem deja această febră a cumpărăturilor că se conturează în jurul promoțiilor făcute de magazine. Vedem că puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar mulți dintre români caută cele mai ieftine produse din magazin, în dorința de a-și asigura o masă cât de cât îndestulată pentru sărbători. Probabil, inclusiv cadourile de Moș Crăciun vor fi la promoție, Moș Crăciun urmând să fie unul cu discount în acest an. Mare parte dintre dintre români vor căuta produse mai ieftine, încercând, spre deosebire de anii ani trecuți, să cheltuiască mai puțin pentru masa și pentru cadourile de Moș Crăciun. Cred că printre principalii câștigători se află marile companii chinezești care prin site-urile de vânzări online probabil vor câștiga o felie nesperată din această piață”, a precizat analistul economic. „Veniturile vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor” Adrian Negrescu recunoaște că anul 2026 va fi un an plin de provocări, un an în care va depinde de fiecare în parte cum va ști să se adapteze provocărilor generate de inflație, de creșterile de taxe, de problemele care ne înconjoară din ce în ce mai mult. „Altfel spus, este un an în care în supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor. Iar pentru restul, pentru cei care câștigă ceva bani în economie și au putere de muncă, va fi, din punctul meu de vedere, și anul oportunităților, pentru că probabil vor avea posibilitatea să găsească mai multe locuri de muncă decât în 2025. Și asta în condițiile în care mare parte dintre companiile din economie s-au restructurat deja, adică și-au adaptat promoțiile, serviciile, schemele de personal la actuala realitate economică și care probabil în 2026 vor încerca să-și extindă cotele de piață. Adică, să angajeze oamenii în căutarea unei creșteri economice care probabil din a doua parte a anului va deveni realitate”, a conchis Adrian Negrescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Crăciunul ca-n vremurile bune sau mai auster ca niciodată? Cât îi costă pe români masa de sărbători: „Vom avea un Crăciun la suta de grame” Masa de Crăciun, în funcție de buget. Cât s-au scumpit alimentele pe care românii le cumpără înainte de sărbători – ANALIZĂ XTB
În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
România se pregătește să intre în noul an cu o inflație uriașă, o creștere economică slabă și o presiune tot mai mare asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în calibrul politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat. România intră în 2026 campioană la inflație Date Eurostat Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află țara noastră cu 8,6% urmată de Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Nici datele INS nu sunt mai optimiste, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,46%. În luna noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre evoluția inflației și a dobânzilor și a spus că măsurile cabinetului Bolojan au dus făcut ca România să devină camipoana Europei la inflație. Primul șoc inflaționist care s-a manifestat la 1 iulie, atunci când au fost eliminate plafoanele pentru tarifele la energie electrică, care au determinat o creștere a prețului mediu de consum pentru electricitate de 61,6% a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației. Al doilea șoc, produs în luna august, care a presupus încorporarea în prețuri a modificărilor fiscale, respectiv creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care au fost transmise în mare parte la nivelul prețurilor, a avut un impact de aproximativ 2%, care a generat ecouri și în septembrie. În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, România rămân marcată de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Or, dacă estimările anterioarea ale BNR inidcau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025, inflația din România continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. După o perioadă în care piețele financiare au crescut puternic, iar acțiunile au ajuns la evaluări ridicate, tot mai mulți investitori își pun semne de întrebare cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile bănci anticipează în continuare câștiguri consistente pe burse, lista pericolelor este lungă, de la corecția sectorului de inteligență artificială, până la tensiunile geopolitice sau probleme în zona creditului privat. Piețele par totuși calme deoarece investitorii mizează pe sprijinul masiv al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat că sunt dispuse să cheltuiască consistent pentru a evita încetinirile economice sau crizele sociale. Președintele Donald Trump a generat tenisuni geopolitice prin tarifele sale, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe care vor aduce beneficii pentru gospodăriile americane care vor solicita rambursări la începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să beneficieze de fondurile europene post-pandemie. Investitorii nu mai au încredere în mediul economic Investitorii români nu au încredere în economia locală, iar sentimentul a rămas profund accentuat în al patrulea trimestru din 2025 când 70% dintre investitorii români spuneau că nu au încredere în perspectivele economice ale României. Situația nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că țara noastră continuă să se confrunte cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație uriașă. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele de inovare față de Statele Unite rămân vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în zona inteligenței artificiale. România are nevoie de disciplină fiscală pentru stabilitate economică Investitorii sunt supuși unui risc care poate da peste cap întregul mecanism, inflația. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combătută prin stimulente noi, dimpotrivă, cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot să alimenteze creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare pentru că inflația rămâne peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt alimentate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe. Spre deosebire de marile economii, țara noastră are un spațiu mult mai limitat pentru stimulente fără să pună presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare. De asemenea, marile economii au capacitatea să susțină creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și la dobânzi ridicate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB
România are cea mai mare inflație din UE
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, și a urcat de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cirpu, 0,1%, Franța 0,8% și Italia, 1,1%. La popul opus s-a aflat România 8,6%, Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Comparativ cu luna trecută, inflația anuală a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în 5 țări și a crescut în alte 10 state, inclusiv în România. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2,1% în noiembrie, același nivel ca în luna octombrie. Deși a depășit ușor ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), comparativ cu luna noiembrie 2024, inflația anuală din zona euro era de 2,2%. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,58%, urmate de alimente, aclool și țigări, 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,04 puncte procentuale. În cazul României, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie, deși serviciile s-au scumpit cu aproape 11%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,46%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Realitatea nefiltrată a guvernării Bolojan: „Inflație uriașă, energia cu 62% mai scumpă, scăderea nivelului de trai”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză că nivelul de trai ar putea scădea dacă Guvernul Bolojan va îngheța creșterea salariilor
„Aflăm că inflația anualizată rămâne în continuare la 10%, un nivel extrem de ridicat.(…) Prețurile la energie sunt mai mari cu 62% decât în noiembrie anul trecut”, a declarat Petrișor Peiu, citând date publicate de Institutul Național de Statistică. El a explicat că „prețurile mari la energie au influențat o creștere a prețurilor la absolut toate bunurile și serviciile”. Acesta a adus în discuție și creșterea de taxe decisă de Guvernul Bolojan, despre care a precizat că reprezintă „un al doilea motiv” din cauza căruia inflația rămâne ridicată. „Toată această creștere de taxe s-a dus oameni buni fix în creșterea de prețuri. Ce înseamnă acum această creștere de prețuri, această inflație uriașă? Păi dacă ne uităm că avem o inflație de 10% și o creștere a salariului mediu net de doar 5%, înseamnă scăderea nivelului de trai. Deocamdată cu 5%, dar inflația va continua să crească, salariile vor continua să rămână aceleași și scăderea de nivel de trai va crește foarte mult anul viitor”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, în cadrul unui comunicat de presă.
Operatorii de transport vor primi ajutor de la stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină
Potrivit comunicatului publicat, joi, de Ministerul Finanțelor, cei care vor beneficia de această schemă de ajutor sunt operatorii de transport rutier licențiați în România, atât pentru transport de marfă, cât și pentru transport de persoane (cu excepția transportului public local). Numărul estimat de beneficiari este de 2.200 de operatori. Buget total pentru schema de ajutor este de 190 milioane lei. Ajutorul este sub formă de grant, în limita a 40 bani/litru de motorină achiziționată între 1 octombrie – 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru între 1 ianuarie – 31 martie 2026. Astfel, noua schemă de ajutor de stat este valabilă până la 31 iulie 2026 pentru emiterea dispozițiilor de plată, respectiv 31 decembrie 2026 pentru plata efectivă a ajutorului. „Aprobarea acestei scheme reprezintă un demers de pragmatism economic: este preferabil să returnăm o parte din acciză transportatorilor români pentru a le susține competitivitatea, decât să permitem pierderea definitivă a acestor venituri prin alimentări efectuate în afara țării. Această măsură contribuie la protejarea capitalului autohton și, în mod implicit, la menținerea locurilor de muncă dintr-un sector cu importanță strategică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. Măsura vine ca răspuns la dificultățile financiare cu care se confruntă firmele de transport din România, pe fondul inflației ridicate și al creșterii continue a prețului motorinei, care a ajuns să reprezinte peste 40% din totalul cheltuielilor operaționale ale firmelor de transport. Schema de ajutor de stat are rolul de a opri creșterea prețurilor de la raft, care vine odată cu scumpirea serviciilor de transport. „Prin compensarea parțială a accizei, statul acționează preventiv pentru a menține prețurile stabile și pentru a evita blocajele în lanțurile de aprovizionare care ar putea perturba întreaga economie”, se arată în comunicatul publicat.