Etichetă: inflatie

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului

Adrian Câciu, atac dur la adresa lui Bolojan după apariția datelor INS: Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic!

Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernul Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan după ce INS a publicat datele privind evoluția economică a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta îl acuză pe premierul intermiar că a distrus economia prin politicile de austeritate aplicate.  Fostul ministru acuză că „Spânul” a distrus economia și subliniază că acesta a acționat asemenea unui asasin economic. Atacul lui Adrian Câciu vine pe fondul datelor îngrijorătoare publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor, economia României a înregistrat o contracție de 1,5% în primul trimestru al anului 2026, după o scădere similară în trimestrul IV din 2025. „Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic! Contracție majoră a ecomomiei românești în trimestrul I al anului 2026”. De asemenea, Adrian Caciu spune că INS ar fi „coafat” cifrele reale, care ar fi fost inițial de -2%. În plus, acesta a menționat că inflația a ajuns aproape de pragul de 11%, în timp ce consumul și industria sunt la pământ. În finalul mesajului, fostul ministru l-a descris pe Ilie Bolojan drept „călăul care taie și distruge o țară” și l-a asociat cu Spânul, personajul negativ din basmele românești. „Inflația are două cifre, aproape 11%, consumul prăbușit, productie industriala prăbușită. Bolojan a acționat ca un asasin economic! Ca un călau care taie și distruge o țară! El este Spânul din poveste! Problema este că nu trăim în povești, iar românii sunt sărăciți în viața reală! Spânul, acest asasin economic al României. Ce a pățit spânul? Bolojanurile, pleaca acasă la Oradea! Ai ciuruit o țară întreaga! Ajunge!”, a mai scris Adrian Câciu pe Facebook.  RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă

„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.

Confederația Patronală Concordia: Criza politică are un preț; îl plătesc companiile și cetățenii

Criza politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb valutar, în ratele la bănci și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze, susține Confederația Patronală Concordia. „În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată într-un comunicat al Concordia, transmis marți. Cursul euro poate „exploda” Potrivit Concordia, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului. Pe termen mediu și lung, miza este, însă, mult mai mare pentru că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. „Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, avertizează Concordia. Scenariul pe care România nu și-l permite Pentru a acoperi costurile suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, țara noastră ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite, arată patronatele. Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere. În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50%, aproximativ 5,7 miliarde euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară. „În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, menționează documentul citat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin. Confederația patronală este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Autorul recomandă:

Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului

PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook.  Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru.  Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.  Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât

Puterea de cumpărare a pensiilor, în cădere liberă în ultimele luni

România a înregistrat, la începutul lui 2026, cea mai ridicată inflație la alimente din UE, potrivit datelor Eurostat, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut pronunțat, conform datelor INS și CNPP, citate de Mediafax. Statisticile Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre. În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026. Evoluția afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe. Pensiile pierd din puterea de cumpărare În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ și a ajuns la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii. Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua. Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Bolojan. Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Autorul recomandă:

România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit

România a ajuns la începutul lui 2026 să aibă cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile bugetare sunt pe minus comparativ cu perioada de dinaintea măsurilor dure impuse de Guvernul Bolojan. Datele economice arată o realitate care nu poate fi ignorată, scrie Mediafax. În ultimul an, România a înregistrat o deteriorare generală a nivelului de trai. Țara noastră este, la începutul lui 2026, pe primul loc în UE atât la inflație generală, cât și la inflația la alimente, conform datelor Eurostat. Mai mult, consumul este pe minus, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au prăbușit, iar puterea de cumpărare a salariilor și a pensiilor s-a erodat puternic. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a „explodat” la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Nicio altă țară din UE nu „rivalizează” cu România: următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0% și Croația, cu 3,9%. În ianuarie 2026, țara noastră a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a ajuns la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, dar diferența față de România este majoră. Alimentele s-au scumpit masiv după vara lui 2025 Evoluția internă a prețurilor la alimente arată că începutul lui 2026 este net mai slab decât lunile dinaintea măsurilor drastice luate de actuala guvernare pentru diminuarea dificitului. După un început de 2024 cu ritmuri moderate și chiar două luni de ieftinire, seria a reintrat pe creștere din a doua jumătate a lui 2024. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 5,5% în aprilie și 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august. Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat până la începutul lui 2026: 7,6% în ianuarie. În „traducere liberă”, prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară. Recul de 55%! Consumul a scăzut, investițiile de la buget, la fel Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei românești. Seria ajustată a consumului era încă pe plus în prima jumătate a lui 2025: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din august, însă, indicatorul a trecut pe minus și nu a mai revenit: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt. În primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 55%. Ce mai putem lua din salariu și pensie: Tot mai puțin Degradarea se vede și în indicatorii de putere de cumpărare. În cazul câștigului salarial mediu net, seria era încă pozitivă în primăvara lui 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. Din iunie a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat în teritoriu negativ: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026. Probabil cel mai spectaculos contrast apare în graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a atins niveluri foarte ridicate: 32,9% în septembrie 2024, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămân încă solide: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și 17,0% în aprilie. În mai, indicatorul scade la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%. Din septembrie 2025, seria trece însă brusc sub zero: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval relativ scurt arată o pierdere foarte puternică de putere de cumpărare pentru pensionari. În termeni practici, pensia medie acoperă mai puțin decât acoperea anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.

Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor pentru inflație generate de conflictul din Iran

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA. Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune. Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde. În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice. Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare. Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze. Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă. Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE. În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația. „Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.

Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația

Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS