Nici Alexandra nu a mai rezistat lângă infractorul Ștefan Manolache! Prințișorul taximetriștilor din Iași a divorţat după doi ani de căsnicie
După doar doi ani de căsnicie, infractorul Ștefan Manolache și Alexandra au decis să meargă pe drumuri separate. Despărțirea a fost confirmată chiar de „prințișorul taximetriștilor” din Iași, aflat în prezent la Bruxelles, unde își mănâncă banii contribuabililor și stă degeaba în cadrul Parlamentului European. „Da, este adevărat. Nu vreau să comentez mai multe pe marginea acestui subiect. Vă rog să ne respectați intimitatea! Mulțumim”, a declarat Ștefan Manolache pentru Cancan. Infractorul Ștefan Manolache – nuntă spectaculoasă în 2024, urmată de un divorț după doar doi ani În iulie 2024, infractorul Ștefan Manolache și Alexandra Liliana Dogaru, grefier în cadrul DIICOT – Structura Centrală, și-au unit destinele în București. Cununia civilă a avut loc la Primăria Sectorului 5, ceremonia religioasă la Biserica „Sfântul Spiridon Nou”, iar petrecerea s-a desfășurat la o locație exclusivistă din Snagov. Ultima apariție publică a cuplului a fost recentă, la o nuntă unde au avut rolul de nași, însă la scurt timp au ales să pună capăt mariajului. Era previzibilă ruptura celor doi, mai ales având în vedere trecutul controversat al beizadelei Ștefan Manolache, marcat de condamnări, dosare penale și scandaluri intens mediatizate. Vă aducem aminte, cu mult înainte ca viața sa personală să devină subiect de presă mondenă, Ștefan Răzvan Manolache, fiul fostului consilier județean PSD Mircea Manolache, a fost implicat în numeroase probleme. În 2014, acesta a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare după un incident în trafic petrecut la Iași, în urma căruia a urmărit un taximetrist și a tras asupra acestuia cu un pistol cu bile, lovindu-l în zona pieptului. În 2020, Manolache a fost din nou în centrul atenției după scandalul în care a fost implicată artista Andreea Antonescu. Cântăreața a apelat numărul de urgență 112, reclamând că este ținută împotriva voinței sale într-un apartament din Iași. “Am fost sesizați de către o femeie de 37 de ani cu privire la faptul că ar avea un conflict cu iubitul său, într-un imobil de pe raza municipiului Iași. Polițiștii deplasați la fața locului au constatat că cele sesizate nu se confirmă, femeia apelând nejustificat numărul unic de urgență. Astfel, aceasta a fost amendată contravențional, conform OUG nr. 34/2008. Verificările sunt în desfășurare”, a precizat la acel moment Beatrice Romanescu, purtătoare de cuvânt al IPJ Iaşi. În 2022, procurorii ieșeni l-au trimis în judecată într-un dosar de trafic de droguri. Potrivit anchetatorilor, dosarul viza inclusiv substanțe de mare risc introduse în România din Olanda, iar Manolache s-a aflat sub control judiciar până în primăvara anului 2024. Un an mai târziu, în 2023, o fostă parteneră a solicitat și a obținut în instanță un ordin de protecție, după ce a reclamat amenințări și jigniri. În același context, avocatul Codrin Stupariu a declarat că a renunțat la reprezentarea acesteia, invocând presiuni. „Domnișoara în cauză a venit la mine pentru o plângere penală împotriva acestuia pentru infracțiunea de înșelăciune. Aceasta se simțea și amenințată și i-am sugerat să ceară ordin de protecție în instanță. Ulterior, din cauza unor presiuni, eu am renunțat. Siguranța și liniștea mea sunt mult mai importante decât banii”, a declarat avocatul Codrin Stupariu.
Infractorii sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității! Cum contribuie Serviciul de Probațiune Iași la reintegrarea persoanelor condamnate
Munca neremunerată în folosul comunității este dispusă de instanțele de judecată, în condițiile prevăzute de lege, față de infractori și este coordonată de Serviciul de Probațiune, care urmărește modul în care obligația este îndeplinită și colaborează cu instituțiile unde aceasta este executată. Dacă starea de sănătate le permite, unii infractori, care ajung sub supravegherea consilierilor de probațiune, pot fi obligați să presteze o muncă neremunerată. Infractorii sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității! Serviciul de Probațiune Iași continuă să pună accent pe măsurile care contribuie la reducerea recidivei și la reintegrarea socială a persoanelor condamnate. După ce, în bilanțul activității pe anul 2025, reprezentanții instituției au evidențiat numărul ridicat al dosarelor de supraveghere, programele de reintegrare socială și colaborarea cu instituțiile din comunitate, un rol important îl are și executarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității. Această măsură este considerată o modalitate eficientă prin care persoanele condamnate își asumă responsabilitatea pentru faptele comise și contribuie, în mod concret, la repararea prejudiciului adus societății. Potrivit Dianei Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași, această măsură are atât o componentă educativă, cât și una reparatorie. „Munca neremunerată în folosul comunității reprezintă o activitate în beneficiul societății, pe care o desfășoară o persoană sancționată printr-o sentință penală, fără a fi plătită pentru desfășurarea acelei munci”, a declarat Diana Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași. Cine primește persoanele condamnate la muncă? În practică, activitățile desfășurate diferă în funcție de instituția în care persoana execută obligația și de aptitudinile acesteia. Consilierii de probațiune stabilesc, împreună cu reprezentanții instituțiilor partenere, tipul activităților care urmează să fie realizate, astfel încât acestea să răspundă atât nevoilor comunității, cât și obiectivelor de reintegrare socială. „Persoanele sancționate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, care au de executat obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, desfășoară mai multe activități, stabilite de consilierul de probațiune, manager de caz, în colaborare cu reprezentantul instituției în care urmează a fi realizată activitatea neremunerată”, a completat Diana Nastasă. Printre beneficiarii direcți ai acestei activități se numără autoritățile locale, instituțiile publice și alte entități desemnate să primească persoane condamnate pentru executarea muncii în folosul comunității. Activitățile pot include lucrări de întreținere și igienizare, amenajarea spațiilor verzi, lucrări administrative sau alte activități care răspund interesului public. Dincolo de utilitatea practică pentru comunitate, reprezentanții Serviciului de Probațiune Iași subliniază că această măsură produce efecte importante asupra persoanei condamnate. Executarea muncii neremunerate presupune asumarea responsabilității pentru fapta comisă și contribuie la dezvoltarea disciplinei, a respectului pentru regulile sociale și a sentimentului de apartenență la comunitate. Se aduce un venit considerabil la bugetul de stat Totodată, instituția evidențiază și impactul economic pe care îl are această obligație, activitatea desfășurată de persoanele condamnate reprezentând o contribuție semnificativă pentru comunitățile în care acestea își execută sancțiunea. „Prin desfășurarea acestei munci neremunerate de către persoanele condamnate, se aduce un venit consistent, anual, la bugetul de stat. Mai mult decât atât, munca în folosul comunității reprezintă în continuare o componentă activă în menținerea principiului reparatoriu al justiției restaurative, persoana condamnată fiind pusă în situația de a repara prejudiciul creat comunității prin comiterea faptei. Astfel, este evidențiat caracterul educativ al acestei obligații, reeducarea stând la baza reintegrării sociale”, a concluzionat Diana Nastasă, responsabil PR al Serviciului de Probațiune Iași. Obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității face parte din ansamblul măsurilor prin care serviciile de probațiune urmăresc reducerea riscului de recidivă. Alături de programele de consiliere, evaluarea riscului de recidivă, monitorizarea respectării obligațiilor și colaborarea permanentă cu instituțiile partenere, această măsură contribuie la atingerea obiectivului principal al probațiunii, și anume reintegrarea socială a persoanelor condamnate și creșterea gradului de siguranță în comunitate. Tot mai mulți infractori sunt obligați la muncă neremunerată în folosul comunității atunci când se află sub supravegherea Serviciului de Probațiune.
Creștere îngrijorătoare a traficanților de droguri în Iași! Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași: În 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate
Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât infractorii sunt de diferite categorii, tineri, maturi, cu studii sau fără, ceea ce face și mai complicată acțiunea de a-i depista pe toți. Număr crescut de traficanți de droguri în Iași! În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost într-o creștere considerabilă față de anul precedent, 2024. „În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost de 1.641 cauze, din care 786 nou înregistrate în perioada de referință, față de 1.386 cauze în 2024, din care 668 nou înregistrate în 2024. Se constată astfel că, în 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și o creștere cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate față de anul 2024”, a declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Creșterea numărului de cauze este îngrijorătoare și din cauza unui număr limitat de procurori, care trebuie să se ocupe de mai multe dosare. „În cadrul serviciului, în 2025 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 164,1 cauze/procuror față de anul 2024, când au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 138,6 cauze/procuror (menținerea nr. de procurori și creșterea nr. de dosare de soluționat/procuror cu 25,50%). În anul 2025, în cauzele instrumentate de procurori, au fost cercetate un număr de 1.105 persoane, comparativ cu anul 2024, când au fost cercetate 870 persoane, ceea ce reprezintă o creștere cu 27,01%”, a adăugat procurorul-șef. Soluționarea cauzelor de către procurori Cu toate că numărul cauzelor a crescut, iar procurorii sunt aceeași, în anul 2025 au fost soluționate mai multe cauze decât în anul anterior. „În 2025, ponderea cauzelor rămase nesoluționate a fost de 59,29%, respectiv 973 din totalul cauzelor de soluționat, 1.641 cauze, față de anul 2024, când aceasta a fost de 61,68%, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,39%”, a completat Vasile Airinei. Perioada de soluționare a cauzelor instrumentate de procurorii DIICOT diferă în funcție de mai multe aspecte, precum numărul crescut al părților din dosare. „Din totalul cauzelor soluționate în anul 2025 (601), dintre care 214 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 126 între șase luni și un an de la sesizare, 234 peste un an de la sesizare, 27 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care 7 cauze față de autori cunoscuți. Comparativ cu anul 2024, când din totalul de (461) cauze soluționate, 132 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 109 între șase luni și un an de la sesizare, 197 peste un an de la sesizare, 23 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care o cauză față de autori cunoscuți”, a spus procuror-șef al DIICOT Iași. DIICOT a indisponibilizat bunuri cu o valoare de 129.245.944 de lei În anul 2025 a scăzut drastic valoarea bunurilor indisponibilizate, însumând doar 2.127.640 de lei, comparativ cu 129.245.944 de lei, valoarea bunurilor indisponibilizate în anul precedent, 2024. „În anul 2025, procurorii din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași și-au desfășurat activitatea în vederea îndeplinirii rolului lor constituțional, pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a supremației legii. Se poate observa sporirea fermității în activitatea de urmărire penală și accentul pus pe stabilirea de priorități și finalitate judiciară concretizate în creșterea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată. Astfel, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 98 cauze, față de 89 cauze în anul 2024 (creștere cu 10,11%), cu 188 inculpați trimiși în judecată, față de 239 inculpați trimiși în judecată în 2024 (scădere cu 21,34%) dintre care 120 inculpați, arestați preventiv, trimiși în judecată, față de 120 inculpați arestați preventiv în anul 2024 (menținere). De asemenea, în perioada de referință s-a urmărit recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni, astfel încât valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii, în dosarele soluționate pe fond în cursul anului 2025, la nivelul serviciului, a fost de 2.127.640 lei, comparativ cu anul 2024, când valoarea acestora a fost de 129.245.944 lei (scădere cu 98,35%)”, a mai declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Obiective propuse de DIICOT și Ministerul Public pentru anul 2026 Reprezentanții DIICOT și-au propus o serie de obiective pentru anul în curs, anul 2026. O parte dintre acestea sunt cele enumerate anterior. „Pentru anul 2026 propunem următoarele obiective: continuarea activității de analizare și unificare a practicii judiciare la nivelul direcției și observarea din timp a problemelor de drept, în scopul formulării de propuneri conform art. 2 alin. (1) lit. f) din OUG nr.78/2016; întocmirea și publicarea unui repertoar al concluziilor extrase din activități de control tematic dispuse, cu anonimizarea datelor sensibile, cu scopul întăririi disciplinei și respectării prevederilor legale. Reducerea stocului de dosare, în general, cu păstrarea unei proporții rezonabile a acestuia; monitorizarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale. Dezvoltarea unei structuri în cadrul DCCO care să se perfecționeze în domeniul investigațiilor financiare paralele, vizând identificarea și sechestrarea produsului infracțional, în vederea confiscării speciale și a confiscării extinse”, a mai adăugat procuror-șef al DIICOT Iași. Și Ministerul Public și-a propus o serie de obiective pentru anul 2026, în vederea optimizării sistemului judiciar. „Ministerul Public își propune următoarele: intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii și continuarea demersurilor pentru trecerea graduală a poliției judiciare în cadrul Ministerului Public”, a încheiat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate