Închiderea circulației între Sibiu și Boița, motiv de revoltă la Ministerul Transporturilor
Este revoltă la Ministerul Transporturilor după închiderea circulației între Sibiu și Boița, pe Autostrada A1 începând cu ziua de luni, 5 octombrie 2026. Măsura este necesară pentru lucrările la lotul 2 al Autostrăzii Sibiu-Pitești, iar restricțiile sunt programate până pe 19 decembrie 2026. Măsura dispusă de Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a fost criticată de secretarul de stat Horațiu Cosma. Update. După critica secretarului de stat Horațiu Cosma, Cristian Pistol, șeful CNAIR, a reacționat public. Într-o postare pe Facebook, Cristian Pistol îl acuză pe Horațiu Cosma de afirmații neadevărate privind închiderea A1 Sibiu-Boița. Șeful CNAIR spune că măsura a fost agreată de specialiștii companiei, Poliția Rutieră și constructorul Mapa-Cengiz. Pistol susține că lucrările de la nodul Boița nu permit menținerea traficului și că o deviere temporară ar fi presupus exproprieri și relocări de utilități. Închiderea este programată între 5 octombrie și 19 decembrie. Directorul CNAIR îl critică pe Cosma și pentru întârzierile privind A13 Sibiu-Făgăraș, autorizațiile de construire și lipsa personalului din CNAIR. Cristian Pistol susține că secretarul de stat ar încerca să controleze proiectele prin ordine de ministru și îl acuză că transformă disputa într-o campanie politică. „Domnule Cosma, ați scris că „o singură persoană a spus NU”. Este fals, și o știți. Decizia de închidere a sectorului de autostradă dintre Sibiu și Boița a fost agreată unanim de specialiștii CNAIR cu atribuții, de Poliția Rutieră și de constructorul Mapa-Cengiz. Deci închiderea are inclusiv avizul Poliției Rutiere. Când un secretar de stat pune în gura Poliției și a constructorului lucruri pe care nu le-au spus, nu mai vorbim de o dezbatere tehnică. Vorbim de manipulare! Faptele sunt simple. În nodul Boița, cel care leagă A1 de A13 Sibiu–Făgăraș, se execută deschiderea peste DN7 cu un cofraj glisant, iar betonul se toarnă direct deasupra drumului. Cofrajul care este de fapt o piesă metalică masivă și utilajele de turnare nu permit circulația în siguranță nici măcar pentru autoturisme. „Restricționăm doar traficul greu” e o soluție bună pentru like-uri, nu pentru viețile oamenilor. O deviere provizorie ar fi însemnat exproprieri, avize și relocări de utilități, adică luni pierdute și bani publici aruncați pe o lucrare temporară. Închiderea durează 11 săptămâni, între 5 octombrie și 19 decembrie, în afara sezonului de vârf. Fiecare săptămână amânată întârzie A1 Boița–Cornetu și A13 Sibiu–Făgăraș. Dacă vreți putem să vorbim și despre cine întârzie A13 de fapt. Autorizațiile de construire pentru Sibiu–Făgăraș sunt emise de Ministerul Transporturilor cu întârzieri de luni de zile. Poate ați uitat că ați emis ultima autorizație abia în iunie 2026. Ordinul cu care amenințați și care este deja în consultare publică, a fost contestat. Eu l-am contestat! Este absurd și că același minister care cere 10 zile lucrătoare ca să aprobe o închidere nu a răspuns în șase luni la cererea de personal a CNAIR. Memorandumul pentru posturile vacante, majoritatea la secții și districte, nu este aprobat și a fost întors la Minister. Nici aici nu v-ați dat interesul pentru siguranța celor care circulă pe rețeaua națională de drumuri și autostrăzi. Vine iarna, iar oamenii care țin drumurile naționale deschise lipsesc. Pentru TollRo am cerut din martie oamenii necesari, iar în septembrie am cerut prorogarea până când sistemul este gata, inclusiv prin Parlament. Ați blocat orice demers! Astăzi transportatorii plătesc prețul, iar dumneavoastră vorbiți despre nepăsare. Nu este primul episod prin care încercați să blocați dezvoltarea infrastructurii rutiere. Ați încercat să luați prin ordin al ministrului Transporturilor cinci proiecte de la CNAIR, iar Curtea de Apel v-a suspendat ordinul până la judecarea pe fond. Acum vreți să controlați prin ordin și șantierele. Același scenariu de fiecare dată: nu soluții, ci postări pe facebook, în care, pentru impact emoțional, folosiți poza mea și un slogan scris cu majuscule. Asta nu e administrare. Este campanie electorală! Vreți să aprobați închiderile? Atunci asumați-vă și răspunderea: pentru siguranța celor care ar trece pe sub cofrag, pentru penalitățile contractuale și pentru fiecare lună de întârziere. Răspunderea însă nu se asumă prin postări pe Facebook, ci prin acte administrative semnate. Și încă ceva: sunt director general în urma unui concurs, iar autostrăzile deschise în acești ani nu au culoare politică. Infrastructura nu se construiește prin postări fanteziste și politicianiste, ci pe șantiere. Unii construiesc, iar alții doar comentează!”, a notat Cristian Pistol pe Facebook. Știre inițială Horațiu Cosma, secreat de stat în Ministerul Transporturilor, a spus că ar fi existat și alte soluții pentru lucrările dintre Sibiu și Boița. Potrivit acestuia, directorul companiei nu ar fi acceptat alternativele și a decis închiderea autostrăzii. Loading … Horațiu Cosma anunță emiterea unui nou ordin de ministru, după închiderea circulației Sibiu-Boița Horațiu Cosma îl critică pe directorul CNAIR, Cristian Pistol, pentru închiderea Autostrăzii A1 între Sibiu și Boița. El susține că traficul putea fi menținut prin soluții alternative în timpul lucrărilor. Horațiu Cosma afirmă că închiderea autostrăzii va trimite mii de șoferi pe Drumul Național 7 (DN7), la Tălmaciu. Acesta anunță un ordin de ministru care va impune analizarea alternativelor înaintea unor astfel de închideri. „O poveste tristă despre nepăsare, indolență și abdicare de la misiunea publică. Concluzia este revoltătoare: directorul CNAIR, Cristian Pistol, a decis să închidă de mâine până de Crăciun Autostrada Sibiu – Pitești între Sibiu și Boița. O autostradă pe care românii au așteptat-o ani de zile și care putea rămâne deschisă traficului. Consecința? Mii de șoferi vor fi trimiși din nou în ambuteiajele de pe DN7, la Tălmaciu. După patru ani în care au putut circula pe autostradă rapid și sigur. Iar cetățenii din Tălmaciu s-au putut bucura după mulți ani de liniște, aer curat și o viață tihnită. Dar cum s-a ajuns aici? Autostrada A1 Sibiu – Boița a fost inaugurată în 2022. Capătul de la Boița se descarcă în DN7 printr-o bretea de legătură. Tot în 2022 a fost semnat contractul pentru următorul sector al Autostrăzii Sibiu – Pitești, între Boița și Cornetu. Proiectul începe cu un pod care traversează această bretea menționată mai sus. Aici intră în scenă domnul Pistol. Reproiectează podul cu pricina. Noua soluție
Olivia Ciobanu-Oprescu: Cu toții suntem parteneri și trebuie să punem umărul la dezvoltarea orașului Buftea
Administratorul public al Județului Ilfov, Olivia Ciobanu-Oprescu, a subliniat, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, importanța colaborării dintre administrația publică, mediul privat și comunitate. Aceasta a transmis că dezvoltarea Buftei presupune un efort comun, orientat spre soluții și proiecte care să răspundă nevoilor unei comunități aflate în creștere. Olivia Ciobanu-Oprescu a identificat colaborarea dintre administrație, mediul privat și comunitate drept una dintre principalele concluzii ale discuțiilor purtate în cadrul conferinței. „Cea mai importantă concluzie este că noi cu toții suntem parteneri. Atât mediul privat, cât și administrația publică și cam toată lumea trebuie să înțeleagă că, fiind parteneri, trebuie să punem toți umărul”, a declarat administratorul public al Județului Ilfov. În opinia sa, dialogul dintre diferitele componente ale comunității trebuie să fie orientat spre identificarea unor soluții concrete, nu spre dispute sau reproșuri. „Să nu ne mai judecăm așa cum se întâmplă în prezent și să gândim efectiv, să gândim soluții astfel încât să ne bucurăm împreună de roadele proiectelor pe care le implementăm”, a subliniat Olivia Ciobanu-Oprescu. Dezvoltarea imobiliară și economică are nevoie de infrastructură Administratorul public al Județului Ilfov a arătat că dezvoltarea orașului trebuie susținută de investiții corespunzătoare în infrastructură și servicii publice. „Că vorbim de ansambluri rezidențiale, că vorbim de ansambluri logistice sau industriale, avem nevoie de infrastructură, circulație, avem nevoie de infrastructură edilitară”, a explicat aceasta. Potrivit Oliviei Ciobanu-Oprescu, dezvoltarea economică și urbană trebuie să fie însoțită de o planificare care să țină cont de nevoile comunității și de capacitatea infrastructurii publice de a susține creșterea orașului. Școli, grădinițe, spitale și spații de recreere O dezvoltare urbană echilibrată presupune, în același timp, investiții în servicii publice și în calitatea vieții locuitorilor, a mai arătat administratorul public al Județului Ilfov. „Avem, totodată, nevoie de școli, grădinițe și spitale, parcuri, zone de agrement, să ne bucurăm de lacurile acestui oraș minunat”, a declarat Olivia Ciobanu-Oprescu. Astfel, proiectele de dezvoltare trebuie să fie privite într-un context mai larg, care să includă atât infrastructura necesară mobilității și activităților economice, cât și facilitățile de care oamenii au nevoie în viața de zi cu zi. „Un efort colectiv susținut” În viziunea administratorului public al Județului Ilfov, obiectivele de dezvoltare ale orașului Buftea nu pot fi atinse prin acțiuni izolate, ci doar prin implicarea tuturor celor care contribuie la viața comunității. „Toate acestea nu se pot face stând pur și simplu, ci cu un efort colectiv susținut, pe care cu siguranță trebuie să-l facem cu toții pentru a ne bucura cu toții”, a concluzionat Olivia Ciobanu-Oprescu. Mesajul transmis la conferință pune accent pe parteneriat, dialog și responsabilitate comună, într-un moment în care Buftea se află într-un proces de dezvoltare urbană și economică ce presupune investiții atât în infrastructură, cât și în serviciile destinate comunității. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.
Gheorghe Pistol: Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană
Primarul orașului Buftea, Gheorghe Pistol, a vorbit, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, despre direcția în care trebuie să se dezvolte orașul și despre necesitatea unei implicări comune a administrației, mediului de afaceri, organizațiilor neguvernamentale și locuitorilor. Edilul își propune ca Buftea să devină un oraș atractiv pentru locuire, muncă și investiții, în care oamenii să își dorească să rămână și să își construiască viitorul. Edilul Gheorghe Pistol, ajuns la al patrulea mandat, a subliniat că obiectivul administrației locale este ca Buftea să își consolideze rolul de centru de dezvoltare urbană și economică, capabil să atragă atât locuitori, cât și investiții și noi oportunități de afaceri. „Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană în care oamenii să fie atrași pentru a locui în Buftea, pentru a munci în Buftea, pentru a atrage investiții, pentru a încuraja mediul de afaceri și a crea noi oportunități pentru cei care vor să vină la noi în localitate”, a declarat primarul orașului. Potrivit lui Gheorghe Pistol, dezvoltarea localității trebuie să aibă în vedere nu doar investițiile în infrastructură, ci și crearea unui mediu favorabil pentru locuire, muncă și dezvoltarea mediului privat. „Este momentul să ne axăm pe viitor” În intervenția sa, primarul a pus accent pe necesitatea unei viziuni pe termen lung pentru Buftea și pe capacitatea comunității de a transforma proiectele de dezvoltare în rezultate concrete. „Este momentul să ne axăm pe viitor, pe tot ceea ce putem schimba în bine”, a transmis Gheorghe Pistol. Edilul consideră însă că această transformare nu poate fi realizată exclusiv prin eforturile administrației locale, ci presupune colaborarea tuturor celor implicați în viața comunității. Dezvoltarea orașului, un proiect al întregii comunități Gheorghe Pistol a vorbit despre necesitatea unei implicări directe și constante din partea tuturor actorilor care pot contribui la dezvoltarea orașului. „Acest lucru este posibil doar prin implicare directă, implicare care să vină dinspre noi toți: autorități locale, centrale, mediu de afaceri, ONG-uri, până la fiecare locuitor în parte”, a afirmat primarul. În viziunea sa, colaborarea dintre administrație, instituțiile centrale, mediul privat și societatea civilă poate reprezenta baza proiectelor care vor defini dezvoltarea orașului în următorii ani. „De acțiunile fiecăruia dintre noi depinde ca acest proiect de viitor să fie o reușită”, a mai spus Gheorghe Pistol. Un oraș în care oamenii să își construiască viitorul Una dintre principalele direcții prezentate de edil este creșterea atractivității orașului pentru locuitori, astfel încât Buftea să nu fie doar un loc de tranzit sau de rezidență, ci o comunitate în care oamenii să își dorească să își construiască viața. „Și pentru că am vorbit de viitor, ne dorim un oraș în care oamenii să își dorească să crească, să trăiască, să muncească și să rămână în localitate”, a concluzionat primarul Gheorghe Pistol. Mesajul transmis la conferință conturează astfel o viziune în care dezvoltarea urbană a Buftei este legată atât de atragerea investițiilor și susținerea mediului de afaceri, cât și de crearea unor condiții care să îi determine pe oameni să aleagă orașul pentru locuire, muncă și construirea unui viitor pe termen lung. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.
Tranzacție de 1 miliard de euro pentru Deutsche Telekom
O nouă dezvoltare pe piața de telecomunicații din Europa. Deutsche Telekom, care se află în spatele brandului Telekom România, face o tranzacție de aproximativ 1 miliard de euro pe piața telecom din Polonia. Compania cumpără două afaceri și, prin această tranzacție, își consolidează poziția în regiune. Deutsche Telekom va cumpăra operatorul polonez Fiberhost și furnizorul de internet și televiziune Inea. Tranzacția, realizată de la Macquarie Asset Management, valorează aproximativ 1 miliard de euro, potrivit Reuters. Achiziția va transforma T-Mobile Polska într-un operator telecom integrat. Compania își va extinde serviciile dincolo de telefonia mobilă, către internet fix și televiziune. Loading … Tranzacție de 1 miliard de euro pe piața telecom din Europa. Deutsche Telekom, în centrul afacerii. Sursă foto: Shutterstock Însă, mai întâi, această tranzacție trebuie să fie aprobată de autoritățile poloneze de concurență. Finalizarea tranzacției este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Achiziția ar urma să aducă T-Mobile Polska peste 300.000 de clienți Inea, iar rețeaua Fiberhost acoperă peste 1,4 milioane de locuințe. Deutsche Telekom estimează că tranzacția va accelera creșterea companiei. „Mulțumim ambelor echipe de management pentru parteneriatul lor și așteptăm cu nerăbdare să vedem cum ambele companii continuă să construiască pe această fundație solidă sub conducerea Deutsche Telekom”, a declarat Cord von Lewinski, director general al Macquarie Asset Management. Schimbarea de pe piața telecom din România Piața telecom din România s-a schimbat semnificativ în 2025, după vânzarea Telekom România Mobile, fostul Cosmote. Tranzacția a valorat aproximativ 70 de milioane de euro. Activele și operațiunile companiei au fost împărțite între Vodafone România și Digi România. Tranzacția a fost finalizată la 1 octombrie 2025, după obținerea aprobărilor necesare. Vânzarea a încheiat prezența Deutsche Telekom pe piața mobilă din România prin Telekom România. Prezența companiei Deutsche Telekom este consolidată, acum, în Europa. Grupul urmărește să combine serviciile mobile cu internetul fix și infrastructura de fibră. În Polonia, T-Mobile Polska își extinde astfel oferta către internet și televiziune. Sursă foto: Shutterstock
Cum își cheltuie miliardarii din inteligența artificială averile
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și expansiunea centrelor de date au creat peste noapte o nouă generație de super-bogați în Silicon Valley, cu noi cerințe specifice de impact pe termen lung asupra pieței. Pe lângă faptul că mulți înoată în bitcoini, noua generație de miliardari remodelează piața bunurilor de lux, de la iahturi și mașini sport la avioane private. Unii plătesc chiar cu criptomonede pentru a-și cumpăra mai rapid iahturi, avioane private și supermașini, susține Paul Charles, consultant în călătoriile de lux. Loading … Raportat la anul trecut, sunt cu 13% mai mulți miliardari: din aprilie 2025 până în aprilie 2026, 3.302 de oameni s-au îmbogățit datorită inteligenței artificiale. Financial Times dezvăluie pe ce își cheltuie banii noua generație de super-bogați. Impactul asupra pieței imobiliare: Prețurile din San Francisco au explodat „Primul trofeu este întotdeauna locuința”. Autorii articolului de pe Financial Times – Stephanie Stacey, Peter Campbell și Kana Inagaki – raportează că prețurile locuințelor din San Francisco au explodat în ultimul an. Prețul median pentru o locuință de familie americană a sărit la 2,1 milioane de dolari în iunie 2026, cu 25% mai mult decât în iunie 2025. De îndată ce se îmbogățesc, miliardarii din generațiile Y și Z își cumpără locuințe scumpe. Sursa Foto: Envato După ce își cumpără locuințe de lux, noii miliardari au tendința să cheltuiască sume exorbitante pe iahturi, avioane private și mașini personalizate și de înaltă performanță. Autorii de pe Financial Times scriu că super-bogații din industria AI nu prea sunt tentați să-și planifice excursii cu servicii premium în stațiuni de lux. Mai degrabă, sunt mai axați pe explorare. Sunt foarte flexibili, dinamici, duc un stil de viață sănătos și vor să fie în pas cu noile trenduri. Noii miliardari își cumpără avioane private pentru discreție „Ei vor să aibă avioane private pentru a zbura în cel mai eficient și mai discret mod. Nu vor să impresioneze”, a spus Charles Robinson, fondatorul EnterJet. Noua generație de miliardari investește în avioane private, dar nu de dragul extragavanței. Sursa Foto: Envato Noua generație de cumpărători de avioane private, unii dintre ei având doar 25 de ani, au alte cerințe. Plătesc în bitcoin, folosesc WhatsApp sau alt aplicații pentru a căuta oferte. N-au prea multă răbdare și ocolesc brokerii. În plus, ei nu consumă șampanie sau alcool în general, ci apă premium de marcă artizanală Fiji și Acqua Panna. Pentru că vor să evite să se îngrașe ca vechea generație de miliardari, tinerii super-bogați consumă preparate sănătoase cu multe legume și fructe de mare, bogate în proteine și vitamine. Evită restaurantele fast-food, firmele de catering și alimentele cu grăsimi. Mașini de lux: Noii miliardari sunt interesați de modelele electrice și cele care pot fi personalizate În domeniul auto, lucrurile stau altfel. Noii multimilionari și miliardari își schimbă vehiculele la un interval de șase luni. Vor să se asigure că dispun de cele mai noi modele. În ciuda valului de reacții negative și comentarii ironice, compania Ferrari a primit aprecieri din partea clienților din Silicon Valley pentru modelul electric Luce. Tinerii miliardari au tendința să-și customizeze mașinile după personalitatea proprie. Sursa Foto: Envato Brokerii susțin pentru Financial Times că Lamborghini a avut un succes deosebit. A captat în ultimii ani noua generație de antreprenori din domeniul AI.Modelul sport Urus poate fi hipersonalizat cu o gamă de peste 150 de culori, Cumpărătorii mai tineri au tendința să le adauge elemente aerodinamice și kituri din fibră de carbon la modelele Lamborghini. Stefano Cossalter, directorul liniei de producție Urus de la Lamborghini, a declarat: „Acest tip de mașină, până la urmă, este ca o jucărie. Este o modalitate prin care posesorul își evidențiază personalitatea”. Iahturile: Miliardarii Gen-Z sunt mai interesați de expediții decât să stea la bronzat și să bea Mai Tai pe punte Jeff Brown, dealerul de iahturi din San Diego, a declarat că a avut enorm de mult de beneficiat de pe urma noului val de cumpărători din San Francisco care s-au îmbogățit peste noapte. Clienții săi din Sausalito caută ambarcațiuni mai mici pentru a călători în Oceanul Pacific sau în râul șerpuitor Napa. Miliardarii de noua generație vor să cumpere iahturi mai degrabă pentru a efectua expediții decât să se relaxeze. Sursa Foto: Envato Cumpărătorii (angajați și investitori Nvidia) nu caută iahturi-hotel, ci mai degrabă nave expediționare mai rapide. Nu vor ambarcațiuni luxoase, ci nave funcționale pentru a parcurge distanțe lungi și rapid. Pun accent pe confidențialitate. Jeff Brown a constatat că cererea pentru geamuri fumurii a crescut. De asemenea, au crescut și vânzările de echipamente de scufundări și bărci cu hydrofoil. În încheiere, Brown spune că noii miliardari sunt mai interesați de fitness decât de catering și consum de alcool: „Clienții sunt mai pasionați de fitness. Nu sunt interesați să bea Mai Tai pe punte”. Sursa Foto: Envato
Criza din energie ar putea lovi Metrorex prin reducerea numărului de trenuri
Pe fondul crizei din energie, numărul de trenuri de metrou din București ar putea fi redus. Metrorex este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din România, și cel mai mare consumator din București, iar surse din cadrul companiei de transport au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că în primă fază s-ar putea scoate din circulație câteva din garniturile IVA, care sunt foarte vechi și au un consum foarte mare. În prezent, trenurile IVA mai circulă doar pe Magistrala 4. Este vorba de 6 garnituri: 5 în circulație și una de rezervă. Potrivit surselor Gândul, pe fondul crizei energetice, s-ar lua în calcul reducerea frecvenței acestor trenuri care au peste 40 de ani și un consum de energie foarte mare. Pe de altă parte, relocarea altor trenuri de pe altă magistrală ar duce la întârzieri pe linii mai importante decât M4. Expert în energie: „Economia la metrou trebuie făcută seara” Reducerea numărului de trenuri ar duce la o economie importantă, este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Metrorex este cel mai mare consumator de energie din București, iar ideea de reducere a numărului de trenuri nu este rea. Dar economia trebuie făcută seară. Dacă se face la prânz, nu se schimbă cu nimic datele problemei. Ca atare, regândirea consumului de energie trebuie aplicată seara, începând cu ora 19 și până la miezul nopții. La acele ore, ar putea crește timpul de așteptare. În loc să vină trenul la 5 minute, vine la 20 de minute, ceea ce este un timp de așteptare acceptabil”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Gândul. În ceea ce privește trenurile IVA, Metrorex este obligată să le folosească, chiar dacă au un consum foarte mare, iar mentenanța lor este mai scumpă decât pentru trenurile CAF și Bombardier. Practic, compania de metrou nu are alte garnituri, deși a dat un avans pentru trenurile Alstom Metropolis produse în Brazilia, dar care nu au fost introduse în circulație. Garniturile Alstom, care ar avea un consum redus, nu circulă nici în prezent Teoretic, Metrorex ar putea avea 13 garnituri noi în plus, pentru care a plătit deja un avans către Alstom, trenuri care întârzie foarte mult să intre în circulație. „Trenurile Alstom au venit în București începând cu aprilie 2024. Cu toate acestea, ele nu circulă. Nu înțelegem unde este problema lor. Încă se fac teste cu ele, dar nu se face rodajul de 10 mii de kilometri. Avem nevoie foarte mult de noi garnituri. De exemplu, pe Magistrala 4 încă se merge cu bătrânele IVA, care nu se știe cât vor mai funcționa. Dacă ar intra în circulație noile trenuri de la Alstom, acestea vor fi introduse pe Magistrala 5 Drumul Taberei. De pe M5 s-ar reloca actualele Bombardier pe M2, și astfel s-ar circula mai bine pe linia Pipera, care este cea mai circulată și unde se creează cea mai mare aglomerație”, declara recent pentru Gândul Marian Artimon, șeful sindicatului Metrorex. Contract de 100 de milioane de euro cu Alstom Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou. Acestea ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Nici Alstom, nici Metrorex, nu au comunicat oficial până în prezent motivul pentru care noile garnituri nu sunt introduse în circulație. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat.
Lucrările la Autostrada Moldovei sunt aproape finalizate. Anunțul șefului CNAIR, Cristian Pistol
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunţă, sâmbătă, o evoluţie bună a lucrărilor pe Autostrada Moldovei, la pasajul peste calea ferată de la Cleja, judeţul Bacău. Pe toţi cei 47 km între Adjud şi Bacău, UMB Spedition este mobilizat cu 1.900 de muncitori şi 400 de utilaje. „Autostrada Moldovei (A7): evoluţie bună a lucrărilor la pasajul peste calea ferată de la Cleja, judeţul Bacău (km 83+548), în lungime de 1.215 m! În această etapă se montează grinzi, se lucrează la betonarea rigolelor şi la turnarea plăcii de suprabetonare pe mai multe deschideri”, anunţă, sâmbătă, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Loading … Potrivit acestuia, în paralel, între Adjud şi Răcăciuni se finalizează şanţurile de scurgere a apelor pluviale, parcările şi se montează gardurile de protecţie. Pe toţi cei 47 km ai şantierului, între Adjud şi Bacău, antreprenorul român (UMB Spedition) este mobilizat cu 1.900 de muncitori şi 400 de utilaje. „Stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la peste 95% pe sectorul dintre Adjud şi Răcăciuni al lotului 2 şi la aproximativ 80% pe lotul 3 (Răcăciuni – Bacău)”, apreciază Pistol. Construcţia loturilor 2 (Domneşti Târg – Răcăciuni), în lungime de 38,78 km, şi 3 (Răcăciuni – Bacău), în lungime de 21,52 km, are o valoare însumată de 4,18 miliarde lei (fără TVA). Finanţarea pentru construcţia acestor loturi (parte din A7 Focşani – Bacău) este asigurată prin PNRR. „Practic, obiectivul meu este ca anul acesta să se poată circula pe 397 km de autostradă de la Bucureşti la Paşcani”, anunţă Pistol. Traseul este: • A3 (Bucureşti-Ploieşti): 62 km, • A7 (Ploieşti-Paşcani): 319 km, • Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km.
Schimbare majoră la emiterea facturilor de telefonie mobilă. Ce prevede un proiect de lege votat deja de senatori
Conversia tarifelor din euro în lei va fi realizată exclusiv la cursul Băncii Naționale a României (BNR), fără adaosuri, pentru facturile de telefonie mobilă de la Orange, Vodafone, Digi și Telekom. Este vorba de o măsură prevăzută într-un proiect legislativ adoptat prin vot de senatori. Proiectul urmează să fie transmis acum deputaților pentru votul final al Parlamentului. Potrivit Profit.ro, inițiatorii au constatat că, acum, furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice aplică metode diferite de conversie valutară la emiterea facturilor către utilizatorii finali, în situațiile în care tarifele contractuale sunt exprimate în euro. „Deși plata se realizează în lei, nu există o reglementare expresă care să impună un criteriu unitar. Acesta provește cursul de schimb valutar aplicabil. În consecință, fiecare operator stabilește prin propriile condiții comerciale interne modalitatea de conversie. Ceea ce determină diferențe semnificative între sumele de plată ale utilizatorilor finali pentru servicii similare”, susțin autorii proiectului analizat de sursa citată. Conversia facturării serviciilor Aceștia au comparat și modul în care companiile de telefonie realizează această conversie la facturarea serviciilor. „Astfel, Vodafone România precizează în Termenii și Condițiile publice că „valoarea facturii în lei se calculează utilizând cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank pentru persoane fizice, în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii”; Orange România aplică, potrivit clauzelor contractuale actuale, „cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii” sau, pentru contractele încheiate anterior datei de 1 septembrie 2022, „media cursurilor de vânzare ale WG, BRD și Banca Transilvania”; Telekom România Mobile utilizează „cursul de vânzare al ING Bank pentru persoane juridice, din ziua lucrătoare anterioară începerii perioadei de facturare”; DIGI Mobil este în prezent singurul operator care aplică cursul de schimb oficial al Băncii Naționale a României (BNR) valabil în ziua emiterii facturii”, afirmă inițiatorii. Costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali Diferențele de practică se traduc în costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali. Având în vedere că băncile comerciale au cursuri de vânzare superioare cursului oficial publicat de BNR. De asemenea, susțin inițiatorii, situația este agravată de faptul că sectorul de telecomunicații se confruntă în continuare cu numeroase abateri de la normele de protecție a utilizatorilor finali. Aceasta conform Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Fără adaosuri sau comisioane suplimentare „Doar în anul 2024, ANCOM a aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 milioane de lei, în urma a peste 4.200 de controale derulate la nivel național. Printre neregulile constatate s-au numărat: facturarea serviciilor fără consimțământul utilizatorilor, informarea tardivă sau incompletă privind tarifele de roaming, deficiențe în procesul de portare a numerelor sau neaplicarea limitelor financiare stabilite prin reglementările europene”, precizează autorii propunerii legislative. În urma consultărilor preliminare derulate cu reprezentanți ai mediului asociativ, ai autorităților de reglementare și ai operatorilor economici, a ieșit în evidență nevoia unei soluții legislative clare. Prin care conversia valorilor exprimate în euro să se realizeze exclusiv la cursul oficial BNR din ziua emiterii facturii. Fără adaosuri sau comisioane suplimentare. În acest context, proiectul introduce în legislație o serie de prevederi în acest sens. „În cazul contractelor al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină, furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a realiza conversia valorilor facturate în lei exclusiv la cursul de schimb al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, la ora 13:00, fără aplicarea de adaosuri suplimentare”, este una dintre prevederile proiectului. Facturile în lei, obligatorii De asemenea, proiectul de lege mai stabilește că „fumizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului care încheie contracte al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină au obligația de a emite facturile in lei. La cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, publicat la ora 13:00. Fără aplicarea de marje, adaosuri sau comisioane suplimentare”. Nerespectarea obligației de a emite facturile în lei, la cursul de schimb valutar al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă emiterii facturii, la ora 13:00, va constituie contravenție. Va fi sancționată de către ANCOM, mai prevede proiectul Autorul mai recomandă: Digi RCS-RDS a făcut anunțul. Cât costă abonamentul la internet acum, în 2026 Ce este serviciul VRTube, care îți „umflă” factura la telefon cu zeci de lei. Pățania unui bărbat din Iași și explicațiile companiei Orange Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Digi RCS-RDS, anunț pentru toți abonații TV, internet sau telefonie mobilă din România. Cum pot fi plătite facturile
Șeful CNAIR se laudă cu 500 de kilometri de autostradă în mandatul lui
Cristian Pistol a transmis, într-o postare pe rețelele de socializare, că au fost deschise circulației peste 500 de kilometri de drumuri de mare viteză de când a preluat mandatul de director general al CNAIR. Oficialul subliniază că, în ciuda crizei, războiului și a prețurilor mari la materiale, autostrăzile și drumurile expres au fost construite. În postarea de pe Facebook, Cristian Pistol spune că atunci când a venit la CNARI a găsit un PNRR negociat de alți, cu termene pe care nimeni nu le credea posibile. Directorul CNAIR a subliniat că a semnat contractele, a obținut banii, a plătit constructorii înainte de termen și a livrat ceea ce își doreau toți românii, autostrăzi și drumuri expres. De asemenea, Cristian Pistol a vorbit și despre faptul că pe autostrada A7, constructorul UMB este mobilizat pe toate loturile cu tot personalul disponibil și a transmis că se lucrează inclusiv în regim de trei schimburi. În finalul postării directorul CNAIR a subliniat că în ciuda crizei economice, a războiului la graniță, a prețurilor explozive la materiale și a birocrației sufocante șoselele au fost construite. „Criză economică? Am construit. Război la graniță? Am construit. Prețuri explozive la materiale? Am construit. Birocrație sufocantă? Am construit. 31 de ani a așteptat România o astfel de evoluție. Eu nu am mai așteptat”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Metrou în Militari Residence și în Chiajna. Va afecta blocurile din zonă?
Specialiștii în monitorizare geotehnică și structurală atrag atenția că proiectul de metrou din Cartierul Militari Residence trebuie să urmeze pași foarte importanți. Este vorba de un cartier care s-a construit „pe repede înainte”, iar structura terenului din zonă ar putea fi afectată și modificată. Asta ar putea conduce la daune pentru clădirile care se află una „lipită” de cealaltă. Metrorex are în plan extinderea Magistralei 3 de metrou către Chiajna, respectiv cartierul Militari Residence. În total, ar fi vorba de 8 stații noi, cu o lungime totală de 19 kilometri, spunea recent directoarea Metrorex, Mariana Miclăuș. „La acest moment, suntem la stadiul de elaborare a documentațiilor privind constituirea acestui obiectiv de investiții”, susține Mariana Miclăuș, director general al Metrorex. Mariana Garștea, președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală, a explicat pentru Gândul ce trebuie să facă autoritățile în cazul unui proiect atât de important dintr-o zonă vulnerabilă. „Extinderea Magistralei 3 spre Militari Residence este o necesitate reală pentru zeci de mii de oameni care fac zilnic o navetă epuizantă, fără alternative serioase de transport public. Îi înțeleg și cred că merită această investiție. Dar înainte de a construi mai mult într-o zonă deja vulnerabilă, autoritățile au responsabilitatea să înțeleagă ce există acolo. Orice lucrare majoră de infrastructură generează efecte asupra construcțiilor din vecinătate: vibrații, tasări, modificări ale terenului. Când vorbim despre un cartier construit rapid, dens, pe un teren neevaluat sistematic, aceste efecte nu pot fi lăsate la voia întâmplării”, a declarat Mariana Garștea pentru Gândul. Metrou în Militari Residence: Prelungirea M3 va avea 8 stații Potrivit specialistei în monitorizare structurală, există câteva măsuri concrete pe care autoritățile ar trebui să le ia în considerare, înainte și pe durata acestui proiect: „Evaluarea stării structurale a construcțiilor din zona de influență a viitoarelor lucrări. Nu după ce apar problemele. Ci ca pas obligatoriu al studiului de fezabilitate. Oamenii care locuiesc acolo au dreptul să știe în ce stare sunt clădirile în care trăiesc. Implementarea unui program de monitorizare geotehnică și structurală. Asta pe toată durata execuției, cu date accesibile și transparente. Clarificarea răspunderii în cazul în care lucrările afectează construcțiile existente: un cadru clar, înainte de primele lucrari, nu litigii după. Un plan integrat de intervenție pentru infrastructura de bază din zonă – canalizare, accesuri de urgență, utilități – fără de care metroul singur nu rezolvă vulnerabilitatea structurală și socială a acestor cartiere”, mai explică Mariana Garștea. Potrivit Metrorex, documentațiile vizează următoarele segmente: a) Preciziei – Chiajna, 3.3 km, două stații; b) Preciziei – Cartierul Latin/Bragadiru, 4.36 km, două stații; c) Păcii-Linia de Centura Vest, 3,7 km, patru stații. Prin acest proiect vor fi conectate la magistrala de metrou M3 două zone rezidențiale extrem de importante și de agglomerate, precum Militari Residence și Prelungirea Ghencea. De asemenea, se va face o legătură și cu zona comercială Complex Comercial Militari, a detaliat Mariana Miclăuș pentru Arena Construcțiilor. Racordul va fi construit paralel cu linia de tren ce pleacă din centură către depoul Militari și va avea stație comună cu inelul feroviar / trenul metropolitan în zona București Vest, apoi se va desprinde către est în direcția cartierului Militari Residence. Lungimea estimată este de 3.3 km. Sunt prevăzute și două stații supraterane (Stația Autostrada A1, Stația Strada Osiei). Metrou în Militari Residence, discuții cu Primăria Chiajna Cartierul „Militari Residence”, denumit generic după numele primului complex rezidențial din această zonă din vestul Bucureștiului, ar putea avea o stație de metrou. Reprezentanții Metrorex au precizat pentru Gândul că poartă discuții în acest sens cu autoritățile din Chiajna. Proiectul depinde foarte mult de primăria din Chiajna (Ilfov). Ar urma să se construiască o singură stație, care să plece de la Preciziei. Gândul a dezvăluit încă din septembrie 2024 că Metrorex are în plan o stație de metrou în Militari Residence. „Noi vrem să ajungem în cât mai multe localități din Ilfov. În ceea ce privește zona unde se află cartierul Militari Residence, acolo au fost mai multe discuții cu primarul din Chiajna, Mircea Minea. Noi i-am expus inițiativa noastră. A rămas că dânșii vor analiza propunerea. Vom avea o discuție în curând”, au precizat reprezentanții Metrorex pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Metrou în Militari Residence. Metrorex are în plan extinderea Magistralei 3, de la Preciziei până în Chiajna