Se întâmplă și la americani! Spectatorii de la US Open, avertizați de invazia unor insecte la turneul de Mare Șlem
Ultimul turneu de Mare Șlem al anului, cel de la US Open, începe pe 24 august, iar organizatorii au, deja, probleme, legate de invazia unor insecte. US Open va fi terorizat de microorganisme obsedate de sex, persoanele care vor asista la meciuri fiind avertizate să alerteze autoritățile. Insectele au fost observate în 29 din cele 62 de comitate ale statului New York și vor apărea și la US Open Turneul de la US Open, al patrulea și ultimul de Mare Șlem al anului, se pregătește pentru o invazie de insecte înnebunite după sex și avide să devoreze orice. Întrecerea începe pe 24 august, dar desfășurarea lui ar putea fi afectată de un roi de muște lanternă pătate, care cunosc o adevărată explozie demografică. Creaturile enervante au fost observate în 29 din cele 62 de comitate ale statului New York în timpul unei veri caniculare. Flushing Meadows, locul de desfășurare al competiției, este al patrulea parc public ca mărime din stat, cu o suprafață totală de aproximativ 3,6 kilometri pătrați. Fanii și jucătorii au fost sfătuiți, dacă văr insecte la fața locului, să raporteze autorităților locale, după care să le calce în picioare până la moarte. Muștele-lanterne ronțăie orice, de la grădini de legume la pomi fructiferi și, în general, eclozează la sfârșitul lunii mai. Un specialist de la Universitatea Cornell cere ca oamenii să fotografieze insectele Kelli Hoover, profesoară de entomologie la Universitatea de Stat din Pennsylvania, se teme că acestea se vor răspândi ca focul în paie în toate statele. „Se urcă în trenuri, avioane și nave. Aceștia sunt niște «autostopiști» curajoși”, a transmis ea, potrivit The Sun. „Când cineva vede o insectă, îi cerem mai întâi să facă o fotografie”, a completat Brian Eshenaur, specialist în specii invazive la Universitatea Cornell. Musculița-lanternă pătată (Lycorma delicatula) este o specie de insectă care se înmulțește în anumite părți ale Chinei și Vietnamului. A fost văzută prima dată în Coreea de Sud și s-a răspândit imediat în Japonia și Statele Unite, unde este adesea denumită „SLF”. Gazda sa preferată este arborele cerului (Ailanthus altissima), dar se hrănește și cu alți copaci și cu culturi precum soia, struguri sau fructe cu sâmburi. În habitatul nativ, aceste insecte sunt distruse de viespi parazite. În Statele Unite, insecta a fost văzută pentru prima dată în septembrie 2014, iar din 2022 este considerată specie invazivă în mare parte din nord-estul țării, dar se răspândește rapid spre sud și vest. Masele de ouă reprezintă principalul vector de răspândire, populațiile de Ailanthus altissima fiind considerate un factor de risc pentru o infestare la nivel global. Eforturile continue de combatere a dăunătorilor au încercat să limiteze creșterea populației, din cauza amenințării pe care o reprezintă pentru industriile agricole globale. Zone din Statele Unite depun eforturi masive de combatere a dăunătorilor pentru a elimina populația de musculiță pătată. În schimb, procesul dăunează indirect altor specii.
Invazie de efemeride la Budapesta, provocată de nivelul scăzut al Dunării
Budapesta se confruntă în aceste zile cu un fenomen spectaculos: roiuri uriașe de efemeride au invadat malurile Dunării, atrase de luminile orașului. Specialiștii spun că insectele au apărut mai devreme ca în alți ani, din cauza nivelului scăzut al apei și a temperaturilor neobișnuit de ridicate din această vară. „De obicei, efemeridele încep să apară în august, dar anul acesta au fost observate încă din mijlocul lunii iulie și e de așteptat ca fenomenul să continue câteva săptămâni”, a explicat Gyorgy Kriska, profesor asociat la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Aceste insecte trăiesc doar câteva ore după ce ies din apă, timp în care se împerechează, își depun ouăle și apoi mor. Prezența lor în număr mare este considerată un indicator al sănătății ecosistemului acvatic. În acest an, apele Dunării au atins cote extrem de joase, afectând inclusiv navigația comercială. Potrivit cercetătorilor, nivelul redus al apei permite mai multă lumină solară să pătrundă până pe fundul râului, favorizând creșterea algelor, mai exact principala sursă de hrană pentru larvele de efemeride.
De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă
În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030. Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină. Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”. 20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org). În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă. În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket. În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri). În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate. În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere. Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru. Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor. Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic. Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii. Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale. „Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională” Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte. Sursa: Pixabay Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor. Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții. „Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture. Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul. Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China. Modelul „Danemarca” Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante. „Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen. „Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.” Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte. „Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el. „Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”