Cum a ajuns o femeie din Suceava să fie scuturată de 13.000 de euro de un expert financiar. Ce a descoperit Poliția
Cum a ajuns o femeie din Suceava să fie „scuturată” de 13.000 de euro de un „expert financiar”. Suceveanca și-a dat seama abia la finalul transferurilor că lucrurile stau cu totul diferit față de „povestea” care i-a fost vândută. Vezi mai jos ce s-a întâmplat și ce a descoperit Poliția. O femeie din Suceava a avut parte de o un real șoc în momentul în care a descoperit că a rămas fără zeci de mii de lei din contul bancar. Suceveanca transferase circa 13.000 de euro într-un așa-zis „fond de investiții”. În realitate, însă, a ajuns victima unei înșelătorii. În noiembrie 2024, persoana în cauză începuse să fie contactată telefonic de un presupus „expert financiar”. Convinsă de informațiile pe care presupusul „expert” i le-a oferit, femeia din Suceava a urmat, apoi, pașii propuși de interlocutor. Mai întăi, și-a deschis un cont online pe un site. Ulterior, a efectuat mai multe transferuri, în valoare de 66.733 de lei. Când a avut loc ultimul transfer, aplicația financiară i-a indicat faptul că este probabil ca suceveanca să fie o victimă a unei infracțiuni de fraudă. O femeie din Suceava să fie „scuturată” de 13.000 de euro de un „expert financiar” Deși a vrut să își recupereze banii, suceveanca nu a mai putut să contacteze niciun dintre persoanele care au convins-o să investească în acest „fond de investiții”. Nu a putut nici să-și retragă sumele din aplicație. În acest sens, a ajuns să se adreseze oamenilor legii. A depus o plângere. A fost deschis un dosar penal pentru înșelăciune. „Prin intermediul discuţiei purtate, acesta a căpătat încrederea persoanei vătămate, motiv pentru care aceasta a urmat paşii propuşi de presupusul expert financiar, respectiv să îşi creeze un cont online pe un site indicat, pentru a putea urmării investiţiile şi profiturile. În perioada 11.08.2025 – 27.08.2025 persoana vătămată a efectuat mai mute transferuri în valoare totală de 66.733 lei, iar în momentul efectuării ultimului transfer, aceasta a fost avertizată de către aplicaţia financiară despre faptul că există posibilitatea să fie victima infracţiunii de fraudă. Abia în acel moment femeia a verificat site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, site pe care a observat faptul că societatea care s-ar fi ocupat cu fondurile de investiţii nu este autorizată să presteze servicii şi activităţi de investiţii”, a precizat Poliţia judeţeană Suceava, arată Observatornews.ro. Autorul recomandă: Țeapă de 194.000 de lei! 22 de persoane, care au plătit pentru diverse excursii, au fost înșelate de o agenție de turism din Constanța Ce a pățit o femeie din București care a comandat o carte pentru fetița ei. A avut șoc când a ajuns la Easybox Avertisment cu privire la apariția unei noi scheme piramidale de tip „CARITAS”. Mai bine de 100.000 de români sunt în pericol să rămână fără bani Țeapă la școala de șoferi. Cursanții au rămas și fără bani, și fără permis Sursă foto: colaj Shutterstock
Un nou avertisment despre fraude prin telefon care lasă românii fără bani în cont. CNAS nu solitică date bancare niciodată
Un nou val de tentative de fraudă afectează asigurații din România, prin apeluri telefonice în care escrocii se prezintă drept angajați ai caselor de asigurări de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trage un semnal de alarmă și avertizează că instituția nu solicită niciodată informații legate de conturile bancare, parole sau coduri PIN. Tot mai mulți cetățeni au raportat apeluri suspecte prin care li se promiteau sume de bani din partea sistemului de asigurări de sănătate, cu condiția de a furniza date personale și bancare. CNAS condamnă ferm aceste practici și îndeamnă populația să manifeste prudență maximă atunci când este contactată telefonic sau online de persoane care pretind că sunt angajați ai instituției. Cum acționează escrocii și ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel Modul de operare al celor care încearcă să comită aceste fraude este simplu, dar eficient. Persoanele vizate sunt apelate de pe numere aparent legitime, iar interlocutorii pretind că sunt funcționari ai casei de asigurări de sănătate din județul respectiv. Sub pretextul virării unei sume de bani, li se cer date personale precum codul numeric personal (CNP), dar și informații sensibile legate de contul bancar, inclusiv numărul IBAN, coduri de acces sau parole. CNAS precizează clar că nu solicită niciodată astfel de informații prin telefon, e-mail sau SMS. De asemenea, instituția nu transferă sume de bani în conturile asiguraților decât în condiții excepționale, reglementate prin proceduri administrative oficiale și documente depuse personal sau online în sistemele autorizate. Dacă primești un astfel de apel sau mesaj, recomandarea este să întrerupi imediat conversația și să contactezi direct casa de asigurări de sănătate de care aparții, pentru a verifica autenticitatea solicitării. Orice suspiciune poate fi semnalată și autorităților, în special Poliției sau Direcției pentru Combaterea Criminalității Informatice. CNAS colaborează cu Poliția pentru a limita fenomenul Conform comunicatului transmis de CNAS, instituția a sesizat deja inspectoratele de poliție din județele în care au fost raportate astfel de tentative de înșelăciune. Mai mult, autoritățile de aplicare a legii colaborează cu structurile specializate pentru a identifica sursa acestor apeluri și a trage la răspundere persoanele implicate. Pe termen mediu, CNAS își propune să îmbunătățească comunicarea cu publicul și să lanseze campanii de informare, astfel încât românii să fie mai bine pregătiți în fața riscurilor asociate fraudelor prin telefon. În paralel, vor continua eforturile de digitalizare și securizare a canalelor oficiale de comunicare între instituție și contribuabili. Acest nou val de înșelătorii se adaugă unui context mai larg în care tot mai multe instituții publice și private atrag atenția asupra riscurilor legate de expunerea datelor personale în spațiul digital. Vigilența individuală și verificarea surselor rămân cele mai eficiente metode de prevenție.
A rămas fără 3.500 de lei după un apel de la bancă: Povestea unei fraude care te poate viza și pe tine
Fraudele telefonice devin din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat, chiar și pentru cei atenți sau familiarizați cu tehnologia. Multe victime își dau seama prea târziu că au fost păcălite, când conturile sunt deja goale și escrocii de negăsit. Asta i s-a întâmplat și unui român care a răspuns la un apel care părea de la bancă, dar care s-a dovedit a fi o capcană bine pusă la punct. Miza? 3.500 de lei, furați în doar câteva minute, fără niciun semn evident de pericol. Iar ceea ce e și mai grav: poate ți se poate întâmpla și ție, dacă nu știi să recunoști semnalele de alarmă. Totul s-a întâmplat într-o dimineață obișnuită. Grăbit spre birou, cu telefonul într-o mână și gândurile deja în ședința care urma, un bărbat a primit un apel de la un număr fix local, conform HotNews. Nimic suspect, aparent. La celălalt capăt al firului, o voce calmă, profesionistă, s-a prezentat ca fiind din partea Departamentului Antifraudă al băncii. I s-a spus că s-a detectat o încercare suspectă de accesare a contului lui bancar și că trebuie urgent să confirme câteva date. În acel moment, apelul părea autentic: au fost menționate informații personale corecte, chiar și soldul contului. I s-a trimis și un SMS cu un cod, „pentru a anula tranzacția”. Totul părea în regulă. A dictat codul fără să stea prea mult pe gânduri. Zece minute mai târziu, contul lui avea cu 3.500 de lei mai puțin. Banii fuseseră transferați către o firmă complet necunoscută. Când a sunat banca – de data aceasta la numărul oficial de pe site – a aflat adevărul: fusese victima unei fraude prin spoofing. Spoofingul este o tehnică prin care escrocii îți afișează un număr fals pe ecranul telefonului – de obicei un număr care pare autentic, precum cel al băncii. Astfel, ajung să câștige încrederea ta în câteva secunde și pot extrage informații sensibile rapid și fără suspiciuni. Ce greșeli facem fără să ne dăm seama Poate că ai auzit de fraze precum „banca nu cere niciodată coduri prin telefon” sau „nu da niciodată datele cardului într-un apel”. Și totuși, sub presiunea momentului sau din încredere oarbă în aparențele profesionale, multe persoane sfârșesc prin a face exact ce escrocii își doresc. Victima din această poveste a procedat exact cum ai putea proceda și tu dacă ești luat prin surprindere: a crezut vocea calmă, a considerat mesajul SMS drept autentic și a acționat rapid, din dorința de a preveni o presupusă fraudă. Din păcate, așa a autorizat, de fapt, o plată în contul infractorilor. Este un exemplu dureros, dar real, despre cât de ușor poți fi manipulat atunci când escrocii par să dețină toate datele și știu exact ce să spună. În acest caz, banii au fost restituiți, dar nu întotdeauna finalul este unul fericit. De multe ori, victimele rămân cu pierderi financiare mari și frustrări greu de depășit. Cum te poți proteja: un pas esențial pentru tine și cei dragi În fața acestor fraude tot mai elaborate, reacțiile rapide nu mai sunt suficiente. Ai nevoie de instrumente inteligente care să te ajute să verifici apelurile înainte să răspunzi sau să oferi orice informație. O astfel de soluție este Call Monitor, oferit de Salt Bank, care funcționează ca un filtru de siguranță între tine și potențialii escroci. Call Monitor îți confirmă în timp real dacă apelul pe care îl primești este într-adevăr de la bancă. Nu mai trebuie să te bazezi doar pe instinct sau pe tonul vocii din telefon. În plus, poți activa și funcția Help Mama, gândită pentru a-i proteja pe cei din familie mai puțin familiarizați cu tehnologia – părinți, bunici – care sunt printre cele mai frecvente victime ale fraudelor telefonice. De asemenea, nu uita de câteva reguli simple: Nu da niciodată coduri de verificare prin telefon. Nu oferi date personale (CNP, număr card, cod CVV) în apeluri. Dacă ai dubii, închide apelul și sună tu banca, la numărul oficial. Activează autentificarea în doi pași și monitorizează în timp real tranzacțiile. Fraudele telefonice nu sunt povești din filme – sunt realități cotidiene care lovesc exact atunci când ești vulnerabil. Din fericire, nu ești neputincios. Cu ajutorul tehnologiei potrivite și al unei atitudini prudente, poți rămâne cu un pas înaintea escrocilor. Iar dacă ai fost deja victima unei astfel de înșelătorii, nu te învinovăți. Fă plângere, protejează-ți conturile și învață din experiență. Mai bine prevenție acum, decât regrete mai târziu.
Alerte cibernetice: deepfake cu Ilie Bolojan și investiții fictive în Neptun Deep
Un videoclip fals, creat cu tehnologia deepfake, utilizează imaginea președintelui Senatului, Ilie Bolojan, pentru promovarea unor investiții fictive în proiectul Neptun Deep. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra acestei noi tentative de fraudă și avertizează utilizatorii de internet în legătură cu pericolele asociate acestui tip de manipulare digitală. Conform DNSC, videoclipul îl prezintă în mod fals pe Ilie Bolojan în timp ce promovează un program financiar care ar implica investiții minimale de 1.250 de lei, promițând câștiguri regulate proporționale cu volumul gazelor extrase într-un proiect fictiv legat de Neptun Deep. Videoclipul este distribuit în principal pe platformele de social media prin intermediul reclamelor sau postărilor sponsorizate. Cum funcționează înșelătoria Schema frauduloasă funcționează prin utilizarea unei platforme false de investiții, create de infractori cibernetici pentru a păcăli utilizatorii. Elementul distinctiv al acestei metode îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale prin tehnologia deepfake. Videoclipurile manipulate digital folosesc imagini și înregistrări publice existente, în care mesajul original este alterat astfel încât să promoveze falsele oportunități financiare. DNSC explică faptul că, după procesarea digitală, persoanele vizibile în videoclipuri oferă mesaje care, aparent, vin chiar de la ele, dar care sunt complet fabricate. În cazul de față, imaginea lui Ilie Bolojan este utilizată fără consimțământul său pentru a sprijini o schemă de câștiguri financiare rapide care nu există în realitate. Aceasta atrage victimele spre divulgarea de informații sensibile sau transferarea de bani, care sunt mai apoi furate de atacatori. Proiectele fictive precum cel menționat, legate de Neptun Deep, sunt concepute pentru a exploata încrederea publică în lideri politici sau inițiative economice cunoscute, conferindu-le un aer de legitimitate prin utilizarea unor fețe familiare publicului larg. Cum să identifici un videoclip deepfake Pentru a lupta împotriva acestui tip de fraudă, DNSC oferă câteva reguli utile pentru identificarea materialelor deepfake. Semnele care ar trebui să atragă atenția includ: – Mișcarea nesincronizată a buzelor cu sunetul redat. – Expresiile faciale care par nenaturale sau excesiv de rigide. – Fundaluri care par artificiale sau animate într-un mod neobișnuit. – Priviri care nu clipesc natural sau conturează o impresie de „rigiditate”. Dacă descoperiți astfel de materiale distribuite pe social media, DNSC recomandă ca acestea să nu fie redistribuite sau accesate, ci raportate platformei sau autorităților competente. De asemenea, este esențial să vă informați din surse sigure înainte de a lua decizii financiare și să aveți grijă atunci când oferiți detalii personale online. Campaniile de conștientizare din partea autorităților sunt esențiale pentru a reduce riscul de înșelăciuni online, dar responsabilitatea de a analiza critic informațiile disponibile aparține fiecărui utilizator. Într-o lume în care tehnologia deepfake evoluează rapid, cunoașterea și vigilența rămân cele mai importante instrumente de protecție.
Tentativă nouă de fraudă electronică. Antreprenori din România, vizați de apeluri false care se folosesc de identitateaDNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) denunță o nouă tentativă de fraudă, în care sunt vizați antreprenorii din România. DNSC atrage atenția asupra unei noi tentative de fraudă telefonică, în care atacatorii se dau drept angajați ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), vizând în special antreprenorii din România. Cum funcționează frauda? Apel telefonic fals: Victima este contactată de pe un număr care pare a fi al DNSC, dar este falsificat prin tehnici de spoofing. Pretext legal alarmant: Se pretinde că victima este implicată într-un caz de spălare de bani, pentru o plată din iunie 2023, către o firmă fictivă. Amenințare cu poprirea: Se susține că DNSC ar fi impus poprire pe conturile victimei – o afirmație total falsă. Dacă victima menționează un nume de bancă, urmează un al doilea apel, de această dată din partea unei persoane care se dă drept reprezentant al băncii respective. Scopul: colectarea de date bancare și personale sensibile. Atenție! Atacatorii își aleg țintele din baze de date publice (ex: site-uri de firme sau ONG-uri), folosind tehnici de scraping pentru a obține informații relevante. Recomandări esențiale: DNSC nu investighează cazuri financiare și nu pune popriri pe conturi. Instituțiile oficiale NU solicită date bancare prin telefon. Nu divulgați niciodată informații personale sau bancare în urma unui apel telefonic suspect. Verificați autenticitatea apelurilor prin canale oficiale, spre exemplu închiderea apelului și contactarea directă a numărului de telefon afișat. Dacă ați primit un astfel de apel: Nu continuați conversația. Nu oferiți date personale. Raportați imediat incidentul la DNSC Sursa FOTO: topofthelist.net CITIȚI ȘI: DNSC spulberă un mit: atacurile cibernetice invizibile există. Cum se manifestă și cum pot fi detectate DNSC: „Atenție la ofertele prea bune ca să fie adevărate!”. O tentativă de fraudă în numele brandului Notino este în desfășurare Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
O nouă înșelătorie face ravagii și vizează o cunoscută televiziune din România: Așa te lasă escrocii fără bani
O nouă înșelătorie circulă în România, iar autoritățile avertizează cetățenii să fie vigilenți. Recent, un individ a încercat să păcălească o femeie în vârstă dintr-un bloc de locuințe, folosind numele postului Antena 3 CNN, sub pretextul unui premiu cu ocazia „Zilei Internaționale a Cafelei”. Incidentul a fost semnalat pe platforma Reddit de un utilizator, iar reacția postului TV nu a întârziat să apară. Antena 3 CNN a emis un comunicat oficial, precizând că nu organizează niciun concurs și că nu are nicio legătură cu astfel de tentativă de fraudă. Metoda folosită de escroci pentru a păcăli victimele Potrivit postării de pe Reddit, o vecină a utilizatorului Reddit a fost abordată de un bărbat care se prezenta drept reprezentant al postului Antena 3. Acesta i-ar fi cerut femeii să-i arate dacă are cafea în casă și i-ar fi spus că este premiată cu niște pantaloni ortopedici, în valoare de 950 de lei, pe care îi poate primi gratuit, dar cu o taxă poștală de 100 de lei. Când femeia a refuzat, escrocul a insistat, cerând o sumă mai mică, între 5 și 50 de lei. „A fost un moment destul de tensionat, dar am intervenit imediat”, povestește persoana care a observat întregul incident. „I-am spus că Ziua Internațională a Cafelei este pe 1 octombrie și că voi suna la poliție. Atunci a fugit repede, înjurându-mă pe drum”, a continuat el. Reacția Antena 3 CNN În urma incidentului, Antena 3 CNN a emis un avertisment public prin care a subliniat că nu organizează niciun concurs legat de „Ziua Internațională a Cafelei” și că nu solicită niciodată bani de la cetățeni pentru premii sau alte activități. Reprezentanții postului TV au cerut publicului să fie atenți la astfel de înșelătorii și să nu permită utilizarea ilegală a numelui lor în scopuri frauduloase. De asemenea, cei care observă astfel de comportamente suspecte sunt încurajați să anunțe imediat autoritățile. „Antena 3 CNN avertizează că nu derulează niciun concurs cu ocazia „zilei internaționale a cafelei” și nu a trimis reprezentanți să premieze oamenii cu această ocazie sau să le ceară bani, după ce un utilizator de Reddit a semnalat că un bărbat care pretindea că este reprezentant al postului i-a cerut bani vecinei sale cu acest pretext”, a precizat Antena 3 CNN.