Căldura extremă nu înseamnă doar insolație | Studiul care a descoperit 33 de diagnostice asociate cu zilele toride
Căldura extremă are efecte asupra sănătății mult mai ample decât deshidratarea sau insolația. Un nou studiu publicat în Science Advances a identificat 33 de diagnostice asociate cu expunerea la temperaturi extreme, după analiza a peste 900.000 de prezentări la camerele de gardă și centrele de urgență din Chicago. Printre problemele asociate cu zilele foarte calde se află afecțiuni renale, probleme ale pielii, simptome asociate sclerozei multiple, tulburări mintale și comportamentale, dar și anumite accidente și leziuni. Cercetătorii de la Northwestern University au analizat 916.904 de vizite la urgență, înregistrate între 2011 și 2023, și au urmărit 1.803 categorii de diagnostice. În loc să caute doar bolile despre care medicii știu deja că pot avea legătură cu temperaturile ridicate, echipa a analizat întregul set de diagnostice pentru a vedea care dintre ele apar mai des în perioadele de căldură extremă. În studiul realizat în Chicago, cercetătorii au definit căldura extremă ca temperaturi maxime de cel puțin 33,7°C, prag care corespunde percentila 95 a temperaturilor din sezonul cald analizat. Lista descoperită de cercetători este mult mai largă decât problemele considerate în mod obișnuit „boli provocate de căldură”. Iată ce diagnostice sunt asociate cu perioadele de temperaturi extreme: insuficiența renală acută și alte probleme ale rinichilor, deshidratarea severă și pierderea de lichide, edemele, adică acumularea de lichid în țesuturi, varicele membrelor inferioare, anumite afecțiuni ale pielii și erupții cutanate, scleroza multiplă, tulburări mintale și comportamentale, anumite probleme asociate consumului de canabis, mușcături și înțepături de insecte, accidente de trafic, anumite leziuni provocate prin agresiune, descărcări accidentale de arme de foc. Alte diagnostice au cuprins de la probleme renale și afecțiuni ale pielii până la scleroză multiplă, tulburări mintale și anumite tipuri de accidente și leziuni. Unele dintre rezultate sunt deosebit de surprinzătoare Cercetătorii au observat creșteri ale unor tipuri de leziuni și accidente, iar datele au indicat asocieri foarte puternice pentru anumite incidente. În cazul descărcărilor accidentale de arme de foc, creșterea a fost de peste 30 de ori în comparație cu zilele mai puțin călduroase, potrivit analizei. Cercetătorii spun că stresul fiziologic provocat de temperaturile ridicate poate contribui la unele dintre aceste efecte. Căldura pune organismul și creierul sub presiune, iar acest lucru poate influența comportamentul, atenția și riscul de accidente. Căldura poate agrava problemele existente Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că efectele căldurii pot trece neobservate în statisticile medicale. O persoană poate ajunge la urgență cu o problemă renală sau cu o altă complicație, fără ca în fișa medicală să apară explicit faptul că temperatura extremă a contribuit la apariția problemei. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că impactul real al caniculei asupra sănătății poate fi subestimat. „Dacă urmărim doar bolile asociate în mod obișnuit cu căldura, vom subestima povara reală asupra sănătății”, a explicat Hyojung Jang, autorul principal al studiului, potrivit Northwestern University. Cercetătorii atrag atenția și asupra persoanelor care au deja anumite afecțiuni. Pentru acestea, zilele foarte calde pot reprezenta un factor suplimentar de risc, chiar dacă problema medicală nu este, în mod tradițional, considerată o boală asociată căldurii. Căldura extremă nu se oprește la insolație Studiul nu a găsit o asociere statistică între zilele de căldură extremă și diagnosticele cardiovasculare sau respiratorii în analiza respectivă. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că temperaturile ridicate nu afectează inima sau plămânii. Problemele cardiovasculare și respiratorii sunt deja bine documentate în cercetările despre efectele căldurii. Spitalele și autoritățile ar trebui să se pregătească pentru valurile de căldură extremă O posibilă explicație este modul în care medicii codifică diagnosticul. De exemplu, un pacient cu insuficiență cardiacă poate ajunge la spital din cauza unei deteriorări a funcției renale sau a deshidratării, iar aceasta poate deveni problema medicală principală consemnată în evidențe. Autorii consideră că rezultatele ar trebui să determine spitalele și autoritățile să se pregătească pentru un spectru mult mai larg de probleme în timpul valurilor de căldură. „Dacă știm că există o asociere între căldura extremă și o serie de rezultate asupra sănătății, reducerea expunerii este esențială”, a declarat Daniel Horton, coautor al studiului.
Un copil poate muri în doar 20 de minute. Pediatrii explică pericolul ignorat de mulți părinți
Valul de căldură intens reprezintă un pericol serios pentru copiii mici. Pediatrii spun ce simptome trebuie urmărite și cum poate fi prevenită insolația în zilele toride. Organismul uman menține, în mod normal, o temperatură constantă între 35°C și 37,5°C, eliminând căldura prin transpirație. Potrivit unui pediatru, acest sistem natural de răcire poate intra în criză atunci când căldura extremă se combină cu umiditatea ridicată sau ventilația insuficientă. Copiii, mai ales în primii ani de viață, au o capacitate redusă de termoreglare în comparație cu adulții, scrie Il Messaggero. Riscul de deshidratare este mult mai mare la copii, iar aceștia nu pot întotdeauna comunica primele semne de stare de rău. Pericolul real al habitaclului unei mașini Insolația apare atunci când organismul nu mai poate controla temperatura internă, care poate crește la peste 41°C. Fără intervenție rapidă, afecțiunea poate provoca leziuni cerebrale ireversibile sau deces. Unul dintre cele mai periculoase contexte este habitaclul unei mașini. Nu este necesar ca vehiculul să fie parcat la soare direct: la o temperatură exterioară de 34°C, spațiul închis al unei mașini poate ajunge la 52°C în doar 20 de minute. Simptomele insolației pe care părinții trebuie să le recunoască Insolația se manifestă prin durere de cap puternică, slăbiciune, amețeli, greață și confuzie mentală. Pot apărea o accelerare a respirației și a bătăilor inimii, iar în cazurile grave, convulsii sau pierderea cunoștinței. Un semn specific este pielea înroșită, foarte fierbinte la atingere și complet uscată, din cauza absenței transpirației. Acest semn apare în paralel cu o temperatură internă care depășește 40°C. Ce trebuie făcut în caz de suspiciune de insolație În cazul unei suspiciuni puternice de insolație, primul pas este să se sune imediat la numărul de urgență. Până la sosirea echipajului medical, copilul trebuie mutat de urgență într-un loc răcoros, aerisit sau cel puțin la umbră. Copilul trebuie întins pe jos, cu picioarele ridicate, pentru a favoriza circulația sângelui către organele vitale. Hainele trebuie scoase, iar pielea udată delicat cu apă călduță. Dacă este pe deplin conștient, copilul poate fi scufundat într-o cadă cu apă călduță și i se pot oferi înghițituri mici de lichide reci și limpezi. Dacă apar vărsături, copilul trebuie întors imediat pe o parte, pentru a preveni sufocarea, iar lichidele nu trebuie administrate dacă prezintă somnolență sau stare de conștiență alterată. Regulile pediatrilor pentru prevenirea căldurii extreme Specialiștii recomandă limitarea ieșirilor cu copiii în orele centrale ale zilei, între 11:00 și 17:00. Traseele la umbră și zonele bine aerisite sunt de preferat în această perioadă. Hidratarea constantă este esențială, întrucât copiii mici nu simt senzația de sete la fel de des ca adulții. Apa trebuie oferită din belșug, evitându-se băuturile carbogazoase sau prea dulci, iar la nou-născuți alăptarea poate fi intensificată în zilele de caniculă. Alimentația de vară trebuie să fie ușoară și proaspătă, cu mese pe bază de fructe și legume de sezon. Aerul condiționat, folosit acasă sau în mașină, este acceptat de pediatri, cu condiția ca temperatura să rămână în jur de 24-25°C, cu funcția de dezumidificare activă. Îmbrăcămintea trebuie să fie confortabilă, din fibre naturale și în nuanțe deschise. O pălărie cu găuri este recomandată pentru joaca pe plajă, pentru a evita supraîncălzirea capului. Crampele și epuizarea cauzată de căldură Crampele de căldură sunt dureri musculare intense, apărute de obicei după efort fizic în condiții toride, cauzate de pierderea de apă și săruri minerale. Copilul trebuie mutat într-un loc răcoros, iar efortul fizic trebuie întrerupt imediat. Epuizarea cauzată de căldură este o afecțiune mai gravă, care apare în medii sufocante și fără hidratare suficientă. Se manifestă prin sete intensă, oboseală extremă, amețeli și vărsături, cu o temperatură corporală care rămâne sub 40°C. În acest caz, copilul trebuie dus într-o zonă răcoroasă, eliberat de hainele în exces și răcorit cu un prosop umed. Dacă simptomele nu se ameliorează rapid, este necesar să se contacteze serviciul de urgență.
Greșeala pe care o fac mulți pe caniculă. În loc să te răcorească, îți încălzește și mai mult corpul
Un grup de experți în protecția consumatorilor a explicat că setarea dușului la cea mai rece temperatură posibilă nu este o idee bună, când e caniculă. Corpul expus la frig extrem va încerca să-și regleze temperatura internă prin reținerea căldurii. Acest mecanism crește fluxul de sânge către piele pentru a o încălzi, ceea ce duce la o senzație și mai accentuată de căldură. Un duș rece poate aduce o ameliorare temporară, dar nu este soluția optimă pe termen mediu, scrie Mirror. Recomandarea specialiștilor este să folosești apă călduță și să te usuci la aer, în loc să te ștergi cu prosopul. Evaporarea apei de pe piele creează un efect de răcorire la suprafața acesteia. Greșeala obișnuită din timpul nopții Specialiștii au evidențiat și un obicei de seară care poate face mai mult rău decât bine pe vreme caldă. Mulți oameni preferă să doarmă dezbrăcați, crezând că astfel se vor răcori mai eficient. De fapt, cea mai bună variantă este să porți haine subțiri, largi și din bumbac. Acestea absorb transpirația, cresc suprafața de evaporare și ajută la o răcorire reală a corpului. Pentru persoanele care simt în continuare disconfort termic noaptea, o saltea cu proprietăți răcoritoare poate fi o investiție utilă. Semnele epuizării cauzate de căldură Epuizarea cauzată de căldură se manifestă prin oboseală, amețeli și dureri de cap. Pot apărea și stare de rău, vărsături sau transpirație excesivă, cu pielea care devine palidă și umedă. La persoanele cu ten închis, schimbarea de culoare a pielii poate fi mai greu de observat. Printre alte simptome se numără crampele la brațe, picioare și abdomen, febra, setea intensă și starea de iritabilitate. Simptomele sunt, în general, similare la adulți și la copii. Persoana afectată trebuie răcorită rapid și trebuie să i se administreze lichide. Semnele insolației, o urgență medicală Insolația se manifestă prin febră foarte mare și piele fierbinte, fără transpirație. Pot apărea respirație rapidă, bătăi accelerate ale inimii, confuzie și agitație. În cazuri grave, insolația poate provoca convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii subliniază că insolația este o urgență medicală și necesită asistență medicală imediată.
Pericolul insolației: Care sunt primele simptome și cum poți acționa la timp
În general, simptomele insolației sunt variate și apar pe mai multe niveluri. Acestea sunt cauzate de o creștere a temperaturii corporale, determinată de expunerea prelungită la soare, la temperaturi ridicate, de lipsa hidratării sau de un efort fizic intens, scrie EFE. În astfel de situații, corpul pierde cantități mari de apă și întâmpină dificultăți în reglarea temperaturii prin mecanismele obișnuite, cum ar fi transpirația, ceea ce duce la creșterea temperaturii interne, explică specialiștii de la Institutul de Cercetare a Apei și Sănătății. Când temperatura corpului depășește 40°C (pentru perioade de 10-15 minute), mecanismele de reglare a temperaturii sunt depășite și organismul intră în șoc, producându-se temuta insolație. Trei niveluri de simptome ale insolației Simptomele insolației pot apărea imediat sau la câteva zile după expunerea la risc și sunt împărțite în trei niveluri, în funcție de gravitatea lor: Primul nivel: Sunt simptomele de avertizare timpurii, iar pierderea de apă din organism este între 1 și 5% din greutatea corporală: Piele roșie, fierbinte și uscată. Senzație intensă de sete și uscăciune a gurii. Transpirație excesivă. Senzație de căldură sufocantă. Temperatură corporală peste 40ºC. Al doilea nivel: Organismul a pierdut între 6 și 8% din greutatea corporală: Slăbiciune musculară și crampe. Dureri de cap și amețeli. Cantitate redusă de urină. Anhidroză (lipsa transpirației). Puls puternic și accelerat. Dureri de stomac și lipsa poftei de mâncare. Al treilea nivel: Organismul a pierdut între 9 și 11% din greutatea corporală: Hiperventilație. Epuizare. Greață sau vărsături. Stare de confuzie și dezorientare. Pierderea cunoștinței, delir sau convulsii. Leșin sau chiar comă.