Un copil poate muri în doar 20 de minute. Pediatrii explică pericolul ignorat de mulți părinți
Valul de căldură intens reprezintă un pericol serios pentru copiii mici. Pediatrii spun ce simptome trebuie urmărite și cum poate fi prevenită insolația în zilele toride. Organismul uman menține, în mod normal, o temperatură constantă între 35°C și 37,5°C, eliminând căldura prin transpirație. Potrivit unui pediatru, acest sistem natural de răcire poate intra în criză atunci când căldura extremă se combină cu umiditatea ridicată sau ventilația insuficientă. Copiii, mai ales în primii ani de viață, au o capacitate redusă de termoreglare în comparație cu adulții, scrie Il Messaggero. Riscul de deshidratare este mult mai mare la copii, iar aceștia nu pot întotdeauna comunica primele semne de stare de rău. Pericolul real al habitaclului unei mașini Insolația apare atunci când organismul nu mai poate controla temperatura internă, care poate crește la peste 41°C. Fără intervenție rapidă, afecțiunea poate provoca leziuni cerebrale ireversibile sau deces. Unul dintre cele mai periculoase contexte este habitaclul unei mașini. Nu este necesar ca vehiculul să fie parcat la soare direct: la o temperatură exterioară de 34°C, spațiul închis al unei mașini poate ajunge la 52°C în doar 20 de minute. Simptomele insolației pe care părinții trebuie să le recunoască Insolația se manifestă prin durere de cap puternică, slăbiciune, amețeli, greață și confuzie mentală. Pot apărea o accelerare a respirației și a bătăilor inimii, iar în cazurile grave, convulsii sau pierderea cunoștinței. Un semn specific este pielea înroșită, foarte fierbinte la atingere și complet uscată, din cauza absenței transpirației. Acest semn apare în paralel cu o temperatură internă care depășește 40°C. Ce trebuie făcut în caz de suspiciune de insolație În cazul unei suspiciuni puternice de insolație, primul pas este să se sune imediat la numărul de urgență. Până la sosirea echipajului medical, copilul trebuie mutat de urgență într-un loc răcoros, aerisit sau cel puțin la umbră. Copilul trebuie întins pe jos, cu picioarele ridicate, pentru a favoriza circulația sângelui către organele vitale. Hainele trebuie scoase, iar pielea udată delicat cu apă călduță. Dacă este pe deplin conștient, copilul poate fi scufundat într-o cadă cu apă călduță și i se pot oferi înghițituri mici de lichide reci și limpezi. Dacă apar vărsături, copilul trebuie întors imediat pe o parte, pentru a preveni sufocarea, iar lichidele nu trebuie administrate dacă prezintă somnolență sau stare de conștiență alterată. Regulile pediatrilor pentru prevenirea căldurii extreme Specialiștii recomandă limitarea ieșirilor cu copiii în orele centrale ale zilei, între 11:00 și 17:00. Traseele la umbră și zonele bine aerisite sunt de preferat în această perioadă. Hidratarea constantă este esențială, întrucât copiii mici nu simt senzația de sete la fel de des ca adulții. Apa trebuie oferită din belșug, evitându-se băuturile carbogazoase sau prea dulci, iar la nou-născuți alăptarea poate fi intensificată în zilele de caniculă. Alimentația de vară trebuie să fie ușoară și proaspătă, cu mese pe bază de fructe și legume de sezon. Aerul condiționat, folosit acasă sau în mașină, este acceptat de pediatri, cu condiția ca temperatura să rămână în jur de 24-25°C, cu funcția de dezumidificare activă. Îmbrăcămintea trebuie să fie confortabilă, din fibre naturale și în nuanțe deschise. O pălărie cu găuri este recomandată pentru joaca pe plajă, pentru a evita supraîncălzirea capului. Crampele și epuizarea cauzată de căldură Crampele de căldură sunt dureri musculare intense, apărute de obicei după efort fizic în condiții toride, cauzate de pierderea de apă și săruri minerale. Copilul trebuie mutat într-un loc răcoros, iar efortul fizic trebuie întrerupt imediat. Epuizarea cauzată de căldură este o afecțiune mai gravă, care apare în medii sufocante și fără hidratare suficientă. Se manifestă prin sete intensă, oboseală extremă, amețeli și vărsături, cu o temperatură corporală care rămâne sub 40°C. În acest caz, copilul trebuie dus într-o zonă răcoroasă, eliberat de hainele în exces și răcorit cu un prosop umed. Dacă simptomele nu se ameliorează rapid, este necesar să se contacteze serviciul de urgență.
Greșeala pe care o fac mulți pe caniculă. În loc să te răcorească, îți încălzește și mai mult corpul
Un grup de experți în protecția consumatorilor a explicat că setarea dușului la cea mai rece temperatură posibilă nu este o idee bună, când e caniculă. Corpul expus la frig extrem va încerca să-și regleze temperatura internă prin reținerea căldurii. Acest mecanism crește fluxul de sânge către piele pentru a o încălzi, ceea ce duce la o senzație și mai accentuată de căldură. Un duș rece poate aduce o ameliorare temporară, dar nu este soluția optimă pe termen mediu, scrie Mirror. Recomandarea specialiștilor este să folosești apă călduță și să te usuci la aer, în loc să te ștergi cu prosopul. Evaporarea apei de pe piele creează un efect de răcorire la suprafața acesteia. Greșeala obișnuită din timpul nopții Specialiștii au evidențiat și un obicei de seară care poate face mai mult rău decât bine pe vreme caldă. Mulți oameni preferă să doarmă dezbrăcați, crezând că astfel se vor răcori mai eficient. De fapt, cea mai bună variantă este să porți haine subțiri, largi și din bumbac. Acestea absorb transpirația, cresc suprafața de evaporare și ajută la o răcorire reală a corpului. Pentru persoanele care simt în continuare disconfort termic noaptea, o saltea cu proprietăți răcoritoare poate fi o investiție utilă. Semnele epuizării cauzate de căldură Epuizarea cauzată de căldură se manifestă prin oboseală, amețeli și dureri de cap. Pot apărea și stare de rău, vărsături sau transpirație excesivă, cu pielea care devine palidă și umedă. La persoanele cu ten închis, schimbarea de culoare a pielii poate fi mai greu de observat. Printre alte simptome se numără crampele la brațe, picioare și abdomen, febra, setea intensă și starea de iritabilitate. Simptomele sunt, în general, similare la adulți și la copii. Persoana afectată trebuie răcorită rapid și trebuie să i se administreze lichide. Semnele insolației, o urgență medicală Insolația se manifestă prin febră foarte mare și piele fierbinte, fără transpirație. Pot apărea respirație rapidă, bătăi accelerate ale inimii, confuzie și agitație. În cazuri grave, insolația poate provoca convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii subliniază că insolația este o urgență medicală și necesită asistență medicală imediată.
Pericolul insolației: Care sunt primele simptome și cum poți acționa la timp
În general, simptomele insolației sunt variate și apar pe mai multe niveluri. Acestea sunt cauzate de o creștere a temperaturii corporale, determinată de expunerea prelungită la soare, la temperaturi ridicate, de lipsa hidratării sau de un efort fizic intens, scrie EFE. În astfel de situații, corpul pierde cantități mari de apă și întâmpină dificultăți în reglarea temperaturii prin mecanismele obișnuite, cum ar fi transpirația, ceea ce duce la creșterea temperaturii interne, explică specialiștii de la Institutul de Cercetare a Apei și Sănătății. Când temperatura corpului depășește 40°C (pentru perioade de 10-15 minute), mecanismele de reglare a temperaturii sunt depășite și organismul intră în șoc, producându-se temuta insolație. Trei niveluri de simptome ale insolației Simptomele insolației pot apărea imediat sau la câteva zile după expunerea la risc și sunt împărțite în trei niveluri, în funcție de gravitatea lor: Primul nivel: Sunt simptomele de avertizare timpurii, iar pierderea de apă din organism este între 1 și 5% din greutatea corporală: Piele roșie, fierbinte și uscată. Senzație intensă de sete și uscăciune a gurii. Transpirație excesivă. Senzație de căldură sufocantă. Temperatură corporală peste 40ºC. Al doilea nivel: Organismul a pierdut între 6 și 8% din greutatea corporală: Slăbiciune musculară și crampe. Dureri de cap și amețeli. Cantitate redusă de urină. Anhidroză (lipsa transpirației). Puls puternic și accelerat. Dureri de stomac și lipsa poftei de mâncare. Al treilea nivel: Organismul a pierdut între 9 și 11% din greutatea corporală: Hiperventilație. Epuizare. Greață sau vărsături. Stare de confuzie și dezorientare. Pierderea cunoștinței, delir sau convulsii. Leșin sau chiar comă.