Etichetă: insolventa

Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut

După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale.  Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”.   Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul

Gigi Nețoiu: Mai mult de jumătate dintre firmele românești sunt aproape de FALIMENT

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în prag de insolvență. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în pragul insolvenței. Acesta susține că vine o perioadă și mai grea. După sărbătorile de iarnă, începând cu 8 ianuarie, Nețoiu susține că oamenii nu vor mai avea bani. Mai mult de atât, acesta susține că și firmele au probleme. „De un an și jumătate, România se scufundă. Eu v-am zis, domnul Tucă, să rețineți, România e la începutul începutului. Va veni o perioadă și știți când vorbim, vin sărbătorile, după 7 – 8 ianuarie. Deci lumea nu va mai putea să-și plătească datoriile, taxele, impozitele. V-am zis-o cred că și data trecută și va mai spun o dată. TVA-ul s-a furat 70%, aproape 15 miliarde. S-a plătit cam 30-35% nu e posibil să-i omori pe afaceriști. Deci, noi plătim, firmele, și după cinci luni de zile, 4-5 luni de zile, nu primim TVA-ul înapoi. Automat te blochează. Deci, dumneavoastră știți, orice societate are salarii, are impozite, are taxe. Deci orice rotiță care se blochează acuma, poate să ducă la faliment. Eu vă spun că mai mult de jumătate din firme, mă învârt în jurul ăsta, oamenilor de afaceri, mai mult de jumate din firme sunt aproape de insolvență. Păi intră în insolvență, automat, nu mai plătește nicio taxă. Uitați, a crescut… Acum o lună și ceva, era benzina 7,40 lei, am băgat acum 2 zile și este 8,50 lei benzina premium. Motorina a ajuns la 8,40 lei. Au crescut dividendele, da, 15% au crescut TVA-ul. Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?”, a explicat afaceristul.

Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de insolvențe la privaţii din România

Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot cu mai multe probleme. Peste 980 de dosare de insolvență au fost depuse în octombrie anul acesta. Cu o creștere de 34,7% față de anul trecut, anunţă platforma de analiză financiară RisCo. Dacă privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Potrivit Antena 3, situaţia companiilor pe judeţe se prezintă astfel: Maramureșul a înregistrat cea mai mare creștere a insolvențelor de 411% faţă de anul trecut, cu 46 de dosare. Brăila: 375%, Sibiu: 240%, Vaslui: 233% sau Ilfov: +200%. Dacă ne uităm la domeniile afectate, cele mai lovite sunt agricultura construcţiile si transporturile. Mai exact firmele din domeniul cultivării plantelor nepermanente +163%, constructii instalații electrice sau tehnico-sanitare: +120%, iar în transportul rutier de mărfuri +88%. „Insolvenţele vor creşte în perioada următoare. Ele sunt consecințele măsurilor macro-economice luate în ultimele luni, respectiv creșterea de taxe, creșterea preţurilor la energie, la transporturi… Firmele încasează mai puţini bani. E oarecum normal, nu ne dorim acest lucru. În Agricultură există probleme, sunt afectate firmele mici, cele care beneficiază de mai puţine subvenţii, a fost şi seceta. Toate duc la insolvenţele unor firme. Noi ne așteptăm ca insolveţele să crească, urmează şi altele. Toate vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, mai puţini bani în piaţă”, a declarat Cătălin Dumitrescu, director general RisCo. Topul companiilor de stat datoare la stat Şi, în timp ce privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trimite notificări pe bandă companiilor de stat pentru a-şi plăti datoriile. La date de 30 octombrie 2025, undeva la 250 de companii ale statului figurează cu datorii către fisc în valoare de 9,4 miliarde de lei adică 1,8 miliarde de Euro. ANAF cere acum plata urgentă a datoriilor şi a intrat într-o campanie amplă de transmitere de notificări. În cazul în care aceste companii nu ajung la înţelegeri, la eşalonări de plată, şefii Fiscului spun că vor proceda la executare silită – greu de crezut, totuşi că vor avea şanse reale cu unele companii de stat care sunt în diverse stadii – insolvenţă, faliment. În TOP 3 companii ale statului cu cele mai mari datori la buget, surpriză sau nu, pe locul întâi este Societatea Naţională a Căilor Ferate Române CFR SA cu un sold de 674.864.436 de lei. Această companie pare să fi devenit un sac fără fund pentru statul român şi, din păcate, până acum nici un management nu reuşeşte să o aducă la un nivel decent. Pe locul al doilea o altă companie de pe şine, respectiv CFR Marfă cu datorii de 432.990.195 de lei. Aici se complică treaba pentru că nişte conducători luminaţi, în loc să pună pe picioare această companie au băgat-o în insolvenţă şi în locul ei a răsărit Carpatica Feroviar România, aceasta dorindu-se a reabilita transportul de marfă pe căile ferate autohtone. FOTO – Captură video Locul trei Complexul Energetic Hunedoara cu 312.368.780 de lei datorii către stat. Aici este reţeta perfectă a unui faliment costisitor, instituţia plimbându-se prin insolvenţe, reorganizări, dar în acelaşi timp a fost locul numirilor politice la conducere, salarii gigantice, bonusuri inventate din pix dar şi o mulţime de grupări sindicale care au căpuşat banii statului, în definitiv.

Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumatate de milion de euro. Ce ai de făcut

Câteva sute de români care s-au simțit depășiți de datorii au încercat să intre în insolvență în cei aproape opt ani de la intrarea in vigoare a legii, conform datelor transmise în exclusivitate pentru Mediafax de oficialii Direcției de insolvență a persoanelor fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Unul dintre cazurile recent apărute în spațiul public care a demarat procedura legală este o verișoară a latifundiarului Gigi Becali, Tudora Chiacu, potrivit unui articol exclusiv publicat de Cancan. Tudora Chiacu a cerut ajutorul statului și a obținut, în primă instanță, insolvența personală după ce s-a înglodat în datorii și nu a mai putut face față plăților. Judecătoria Buftea i-a admis recent cererea de insolvență pe persoană fizică și a dispus prelungirea suspendării provizorii a executărilor până la aprobarea planului de rambursare a datoriilor, scrie Mediafax.  Legii nr. 151/2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, după ce proiectul de act normativ fusese avizat favorabil de Guvern, trecuse de votul Parlamentului și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în iunie 2015. Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC. Care este cuantumul minim al datoriilor? Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active. Aceasta este de 15 salarii minime pe economie. Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că pragul în prezent este de 60.750 de lei. Cine poate beneficia de această lege? Debitorul persoană fizică, de bună-credinţă, care: are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii, în România; este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; are datorii a căror cuantum depășește întreaga valoare a tuturor bunurilor valorificabile pe care le deține în proprietate cu cel puțin 15 salarii minime pe economie (valoarea-prag) Debitorul are reşedinţa obişnuită în România dacă locuieşte în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare, dacă are bunuri şi/sau realizează venituri în România. În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenței: procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor – Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor iar debitorul şi creditorii săi pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan. Planul, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuţi. procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active; procedura simplificată. Câți datornici au vrut să intre în insolvență Potrivit răspunsului exclusiv transmis de oficialii ANPC pentru Mediafax, din 1 ianuarie 20018 până pe 10 septembrie, la nivelul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice au fost înregistrate 641 de cereri. În ceea ce privește o situație defalcată pe tranșe ale datoriilor, Direcția de Insolvență a Persoanelor fizice a menționat că nu are o astfel de statistică, dar a dezvăluit suma maximă datorată de un solicitant: aproape 500.000 de euro! „Precizăm că au fost depuse de către debitori cereri de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii minime brute pe economie, și a fost înregistrat inclusiv un caz în care a fost solicitată deschiderea procedurii de insolvență pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”, au transmis oficialii ANPC. În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență cu privire la care legea impune condiția ca pragul maximal al datoriilor să nu depășească 10 salarii minime brute pe economie au fost înregistrate cereri cu datorii variind de la cuantumuri de câteva mii de lei până la valoarea maximă prevăzută de actul normativ. La întrebarea Mediafax, oficialii ANPC au furnizat și o defalcare, parțială, a cererilor depiuse pe criteriul de gen. „La nivelul Direcției de Insolvență nu s-a realizat o analiză statistică a cererilor înregistrate pentru deschiderea procedurii de insolvență pe criteriul de gen însă vă transmitem faptul că în privința cererilor pentru deschiderea procedurii simplificate aproximativ o treime dintre solicitanți au fost femei și două treimi bărbați. De asemenea, în cazul procedurii pe bază de plan de rambursare în multe cazuri au fost cereri de insolvență comune, ale ambilor soți/parteneri”, arată ANPC, în răspunsul pentru Mediafax. În ce județe s-au depus cele mai multe cereri Capitala conduce detașat în clasamentul național în ceea ce privește numărul de cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și procedurii simplificate de insolvență, după cum arată datele primite din partea Comisiilor de Insolvență la Nivel Teritorial înființate la nivelul fiecărui județ al țării și Municipiului București și centralizate la nivelul Direcției de Insolvență la nivel național. Astfel, potrivit răspunsului ANPC pentru Mediafax, în Capitală s-au depus în total 77 de cereri, urmat de Galați, cu 48 de cereri, Timiș și Gorj, cu 39 de solicitări. Sunt și trei județe – Harghita, Teleorman și Tulcea – unde s-au depus doar câte o cerere din 2018 și până în prezent. Pentru câte persoane s-a deschis procedura în instanță ANPC precizează că, în ceea ce privește procedura judiciară de insolvență, nu dispune de informații din partea instanțelor de judecată, însă pe baza

Sorin Grindeanu anunță ca PSD propune măsuri fiscale pentru taxarea MULTINAȚIONALELOR și o nouă lege a insolvenței în pachetul 2 fiscal

Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor. „Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului. Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară. „În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”. Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței. „Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD. Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI. Sursa: Facebook/ PSD AUTORUL RECOMANDĂ:

ANAT cere introducerea urgentă a unui Fond de GARANTARE a biletelor de avion, mecanism obligatoriu de protecție față de insolvența companiilor aeriene

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), alături de Asociația Europeană a Agențiilor de Turism și Touroperatorilor (ECTAA), solicită introducerea de urgență a unui mecanism obligatoriu de protecție împotriva insolvenței companiilor aeriene în Europa, conform unui comunicat al ANAT. Reprezentanții operatorilor din turism vor introducerea unui Fond de garantare a biletelor de avion, iar apelul vine în urma falimentului companiei Air Belgium, care a generat pierderi de aproape 8 milioane de euro din cereri de rambursare ale pasagerilor, dintre care peste 5 milioane reprezintă bilete vândute prin intermediul agențiilor de turism și touroperatorilor. Agențiile de turism, „victime colaterale” Potrivit comunicatului ANAT, Air Belgium a anunțat încetarea zborurilor regulate de pasageri încă din septembrie 2023, iar pe 30 aprilie 2025 a fost declarată oficial în faliment, iar această situație, ca și cea generată de falimentul Blue Air pe piața din România, lasă mii de pasageri fără posibilitatea de a-și recupera contravaloarea biletelor, iar agențiile de turism sunt puse în fața unei presiuni financiare uriașe, de multe ori fiind nevoite, pentru a-și păstra clienții, să îi despăgubească din propriul buzunar. „Impactul este major asupra agențiilor de turism – în special asupra IMM-urilor, care reprezintă peste 98% din totalul intermediarilor de turism din Europa. În cazul în care un bilet de avion este vândut ca parte a unui pachet de servicii de călătorie, organizatorul este obligat prin lege să ofere o alternativă clientului, chiar dacă nu mai poate recupera banii de la compania aeriană falimentară. Această realitate generează pierderi considerabile pentru agențiile de turism, care devin victime colaterale ale gestionării defectuoase din partea companiilor aeriene”, arată ANAT. „Este inacceptabil ca agențiile de turism și clienții acestora să fie expuși unor riscuri atât de mari, în timp ce companiile aeriene nu au obligația de a constitui garanții financiare în caz de insolvență. Solicităm instituțiilor europene modificarea cadrului legislativ general și autorităților naționale să dea curs propunerii înaintate de ANAT încă din vara anului trecut și care, până în acest moment, a fost complet ignorată de către decidenți, de a înființa un fond de garantare pentru biletele de avion, bazat pe un mecanism extrem de simplu, dar care ar garanta că TOȚI pasagerii își recuperează bani în cazul falimentului unei companii aeriene, indiferent de canalul prin care au achiziționat biletul de avion”, a declarat Dr. Alin Burcea, președintele ANAT. Având în vedere că biletele de avion se achită, de regulă, integral și în avans, riscul este transferat direct către consumator și către intermediarul care comercializează serviciul. În ultimii 25 de ani, aproximativ 1.200 de companii aeriene de pasageri comerciale au intrat în insolvență, precizează reprezentanții ANAT, un semnal clar că problema nu mai poate fi ignorată. Oportunitate legislativă reală la nivel european Consiliul Uniunii Europene discută în prezent revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni. ANAT și ECTAA solicită includerea unei prevederi clare prin care companiile aeriene să fie obligate să ofere garanții financiare care să acopere rambursarea biletelor în cazul anulării zborurilor din motive de faliment sau încetarea activității. „Este momentul ca Europa în ansamblu și România, cu precădere, să adopte un mecanism real de protecție, similar Fondului de garantare a biletelor de avion din Danemarca. În lipsa unor astfel de măsuri, agențiile de turism – care sunt coloana vertebrală a ecosistemului turistic – sunt lăsate să suporte consecințele falimentelor companiilor aeriene, fără vină și fără protecție”, a adăugat președintele ANAT. Printre falimentele răsunătoare din ultimii 20 de ani se numără cele ale companiilor aeriene Air Madrid (Spania), decembrie 2006, când peste 120.000 de persoane au fost blocate în Spania și America Latină în perioada sărbătorilor de iarnă; Malev (Ungaria), în 2012, cu 6000 de pasageri afectați și datorii de 270 de milioane de dolari; Air Berlin (Germania), august 2017, a doua cea mai mare companie aeriană din Germania, impactul afectând nenumărați pasageri și 8.600 de angajați; Blue Air (România), care și-a suspendat operațiunile în septembrie 2022 și a intrat în insolvență în martie 2023, afectând între 150.000 și 230.000 de pasageri iar pagubele financiare au fost de peste 19,5 milioane de euro în bilete neutilizate, conform cifrelor ANAT. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Cum să îți planifici o vacanță ieftină în GRECIA. Traseu, prețuri și recomandări de la doi dintre cei mai cunoscuți vloggeri din România VENEȚIA se scufundă. Ce soluție incredibilă propune un profesor italian Turiştii români au cheltuit 2,6 MILIARDE de euro pe vacanţele în străinătate, în vara lui 2024 Top 10 orașe europene unde găsești cele mai ieftine hoteluri de cinci stele. Unde se situează Bucureștiul Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele