O nouă amânare în dosarul lui Costel Alexe! Se încearcă tergiversarea pentru a scăpa de pedeapsă!
Dosarul de pe rolul Judecătoriei Iași, în care este inculpat Costel Alexe, a cunoscut o lungă serie de amânări. Acest lucru îl duce tot mai aproape de prescripția răspunderii penale. Obiectul dosarului privește săvârșirea infracțiunilor de corupție, în care este implicat și prietenul său, Vlad Babă. Dosarul lui Costel Alexe, prins în labirintul amânărilor! Dosarul în care este judecat Costel Alexe continuă să se prelungească la Tribunalul Iași. La 1 octombrie 2026, instanța a dispus cea de-a doua amânare a pronunțării, după ce cauza a trecut deja prin 20 de termene de judecată și amânări. Procesul, început pe rolul Tribunalului Iași în mai 2024, intră astfel într-o nouă etapă de așteptare, fără ca publicul să primească încă un răspuns asupra acuzațiilor analizate de instanță. Costel Alexe nu este un simplu funcționar sau un fost demnitar fără responsabilități actuale. El ocupă funcția de președinte al Consiliului Județean Iași, poziție din care conduce una dintre cele mai importante instituții administrative ale județului. Tocmai această poziție publică face ca evoluția dosarului să prezinte un interes deosebit pentru comunitatea ieșeană. Din acest motiv, există suspiciuni că funcția sa îl ajută să scape de răspunderea penală. De la momentul în care cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Iași în mai 2024, au trecut aproximativ doi ani și jumătate. În acest interval, dosarul a cunoscut numeroase termene și amânări, numărul acestora ajungând la nu mai puțin de 20. La 14 septembrie 2026 a avut loc o nouă amânare, iar acum, la 1 octombrie, instanța a dispus din nou amânarea pronunțării. Pentru ce este judecat președintele CJ În dosarul Școlii Populare de Arte, Alexe a fost trimis în judecată împreună cu Radu-Gabriel Apetrei și Vlad-Corneliu Babă. Din rechizitoriu reiese că, în noiembrie 2020, Alexe, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași, ar fi dispus detașarea lui Babă, atunci consilier în cadrul cabinetului său, în funcția de manager interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici”, deși acesta nu ar fi îndeplinit condițiile legale. Mai mult, procurorii susțin că Alexe ar fi inițiat și elaborat un proiect de hotărâre prin care ar fi fost schimbate condițiile de participare la concurs și componența comisiei, astfel încât Babă să poată participa și să obțină ulterior postul de manager. Potrivit informațiilor din dosar, Babă a câștigat concursul, iar la 10 septembrie 2021 Alexe ar fi emis dispoziția prin care acesta era numit manager pentru cinci ani. Procurorii au calculat un prejudiciu de 143.587 de lei, reprezentând remunerațiile primite de Babă în perioada managementului interimar, precum și vătămarea intereselor celor două instituții. Apetrei este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, procurorii susținând că acesta ar fi întocmit documentațiile pentru detașarea și prelungirea detașării lui Babă, precum și documentele aferente proiectului de hotărâre. Vlad Babă este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, dar și de infracțiuni legate de folosirea unor informații nedestinate publicității, fals și uz de fals. Dosarul de corupție în care Costel Alexe este inculpat a cunoscut, joi, 1 octombrie 2026, a doua amânare a pronunțării.
Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Trei dealeri vasluieni au ajuns la instanțele ieșene! Aceștia au vândut cristal unui investigator sub acoperire!
Trei tineri dealeri vasluieni au ajuns în fața magistraților de la instanțele ieșene, fiind nemulțumiți de decizia dată de judecătorii din Vaslui. Aceștia au fost prinși după ce au vândut cristal către un investigator sub acoperire, fiind trimiși în judecată și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. Curtea de Apel Iași va pronunța o nouă hotărâre, care va fi definitivă. Traficanții de droguri vasluieni ajung în fața magistraților ieșeni, fiind nemulțumiți de decizia pronunțată. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Iași, în faza de apel. Trei dealeri vasluieni au ajuns la instanțele ieșene! Trei bărbați, acuzați că au procurat și vândut droguri de mare risc în județul Vaslui, au fost condamnați de magistrații Tribunalului Vaslui, însă sentința nu este definitivă. Nemulțumiți de pedepsele primite, inculpații au formulat apel, iar dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași, unde a avut loc primul termen de judecată în această săptămână, pe 24 iunie 2026. La începutul anchetei, cei trei inculpați au fost arestați preventiv, după ce procurorii i-au acuzat de trafic de droguri de mare risc. Ulterior, instanța a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, măsură sub care aceștia se află și în prezent. Potrivit anchetatorilor, în toamna anului trecut, Ionuț Cristian Târșa, Florin Leonard Mandache și Ernest Andrei Lache ar fi procurat, deținut și comercializat droguri de mare risc către consumatori din județul Vaslui. Este vorba despre substanțe cristaline, droguri sintetice care circulă pe piața ilegală sub numele de „cristal”. Dosarul a fost instrumentat de procurori, care au susținut că cei trei au desfășurat activități de trafic de droguri de mare risc, punând în pericol sănătatea consumatorilor. În urma administrării probelor și a cercetărilor efectuate, cauza a fost trimisă spre judecare la Tribunalul Vaslui. Au fost condamnați la închisoare La data de 29 aprilie 2026, magistrații Tribunalului Vaslui au pronunțat sentința în cauză și au dispus condamnarea celor trei inculpați. Cea mai mare pedeapsă i-a fost aplicată lui Florin Leonard Mandache. „Condamnă pe inculpatul Mandache Florin Leonard, în prezent sub măsura preventivă a controlului judiciar, la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, se arată în hotărârea instanței. De asemenea, instanța a dispus condamnarea lui Ionuț Cristian Târșa. „Condamnă pe inculpatul Târșa Ionuț Cristian, în prezent sub măsura preventivă a controlului judiciar, la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, au decis magistrații vasluieni. O pedeapsă cu închisoarea a fost stabilită și pentru Ernest Andrei Lache. „Condamnă pe inculpatul Lache Ernest Andrei, în prezent sub măsura preventivă a controlului judiciar, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, reiese din hotărâre. Pe lângă pedepsele aplicate, judecătorii au dispus și luarea unor măsuri de siguranță. Astfel, instanța a hotărât confiscarea specială a mai multor cantități de substanțe interzise rămase în urma efectuării constatărilor tehnico-științifice. Este vorba despre cantități de cristale și pulbere provenite din probele analizate pe parcursul anchetei. Inculpații au formulat apel Sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui nu a fost însă acceptată de cei trei inculpați. Aceștia au decis să conteste hotărârea și au formulat apel, solicitând reanalizarea dosarului de către instanța superioară. În urma depunerii căilor de atac, dosarul a fost înaintat către Curtea de Apel Iași, unde a fost stabilit primul termen de judecată în faza de apel. La data de 24 iunie 2026, cauza a fost analizată pentru prima dată de magistrații instanței ieșene. La acest termen nu a fost pronunțată nicio soluție pe fondul apelurilor formulate, judecătorii dispunând amânarea cauzei pentru o dată ulterioară. Procesul va continua la Curtea de Apel Iași, instanță care va analiza motivele invocate de inculpați și va decide dacă menține, modifică sau desființează sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui. Hotărârea care va fi pronunțată în apel va fi definitivă. Trei dealeri din Vaslui au ajuns în fața magistraților de la instanțele ieșene, fiind nemulțumiți de decizia dată de judecătorii vasluieni.
Mai mulți romi din Iași ar fi țepuit statul cu peste 1 miliard de lei vechi și au șanse să scape! Dosarul se află în instanță de ani buni și a fost amânat de 55 de ori!
Mai mulți romi din Iași ar fi țepuit statul cu peste un miliard de lei vechi și au șanse să scape, în urma săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Iași, fiind inculpate cinci persoane. Cauza a fost amânată de peste 50 de ori și este tot mai aproape de prescripția răspunderii penale. Aceasta nu este o situație izolată. Tot mai multe dosare de evaziune fiscală ajung pe rolul instanțelor ieșene, având ca inculpați romi. Mai mulți romi din Iași ar fi țepuit statul cu peste un miliard de lei vechi și au șanse să scape Un nou dosar de evaziune fiscală, aflat pe rolul Tribunalului Iași, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența actului de justiție în cauzele economice. Cinci persoane au fost trimise în judecată, în luna septembrie 2020, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Însă, până în prezent, procesul a fost marcat de numeroase amânări. Potrivit documentelor din dosar, faptele cercetate vizează activitatea unei societăți comerciale, SC Perla Vie SRL, care activa în domeniul colectării și comercializării de fier vechi, firmă care a fost radiată între timp. Deși dosarul a ajuns în instanță în urmă cu aproape cinci ani, judecata pe fond nu a fost finalizată nici până în prezent. Un element care atrage atenția este numărul foarte mare de amânări. Judecata a fost amânată de 55 de ori, pentru motive variate, precum lipsa apărătorului pentru unul sau mai mulți inculpați, imposibilitatea prezentării părților la termen, necesitatea citării unor noi martori sau solicitări privind continuarea cercetării judecătorești. Fiecare termen pierdut a contribuit la prelungirea excesivă a procesului. Inculpații au cerut, în repetate rânduri, un nou termen pentru a-și angaja un apărător ales. Cu toate acestea, la termenul din 4 februarie, avocatul inculpatului Rupi Stănescu nu a fost prezent, acordându-se un nou termen. De asemenea, procesul a fost amânat de mai multe ori și pentru a asigura prezența martorilor, unii dintre ei fiind aduși cu mandat. Un martor a dezvăluit detalii noi în cauză În cadrul judecății a fost audiată martora Brândușa S., care a declarat că a administrat societatea comercială SC Monevelin SRL, radiată din anul 2014. Martora a precizat că firma se ocupa cu ridicarea și comercializarea fierului vechi, însă activitatea era administrată, în fapt, de soțul său, în prezent decedat. Totodată, martora a arătat că societatea nu a avut angajați permanenți, ci erau plătite ocazional persoane pentru desfășurarea activităților necesare. Martora Brândușa susține în fața instanței că nu își amintește să fi avut relații comerciale cu vreunul dintre inculpați. „Eu nu-mi amintesc să fi lucrat cu ei, dar e posibil să fi colaborat cu soțul meu”, a spus martora în fața instanței de judecată. De asemenea, martora declară că își susține toate declarațiile făcute în cursul urmăririi penale, deoarece este posibil ca între timp să mai fi uitat unele detalii esențiale procesului. Între timp, SC Perla Vie SRL, societatea vizată în anchetă, a fost desființată, iar procesul penal se apropie de un moment decisiv. Numeroasele amânări pot conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, situație în care instanța ar putea constata încetarea procesului penal, fără a se mai pronunța asupra vinovăției inculpaților. Mai multe dosare au fost prescrise, având ca obiect evaziunea fiscală Dosarul, aflat acum pe rolul Tribunalului Iași, nu este singular. În ultimii ani, mai multe cauze de evaziune fiscală instrumentate au avut un parcurs similar. În unele dintre acestea, inculpații au provenit din comunități de romi, fiind implicați în activități comerciale, desfășurate prin societăți care, ulterior, au fost radiate. În astfel de dosare, anchetele au început cu dificultate, iar procesele s-au întins pe perioade îndelungate, marcate de amânări repetate. În final, instanțele au fost puse în situația de a constata intervenirea prescripției răspunderii penale, ceea ce a dus la încetarea proceselor fără aplicarea unor pedepse penale. Deși fiecare caz are particularitățile sale, un element comun a fost durata prelungită a procedurilor. În acest context, dosarul familiei Stănescu riscă să se adauge unei serii mai vechi de cauze, în care timpul a jucat un rol decisiv. Mai mulți romi din Iași au țepuit statul cu peste un miliard de lei vechi și au șanse să scape după ce dosarul a fost amânat de 55 de ori. Situația nu este una izolată, iar prelungirea în timp a proceselor penale pare să devină un obicei al justițiabililor care urmăresc să scape de răspunderea penală. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate