Alegerile din Moldova, trei scenarii post-electorale. O nouă fază de fragmentare, instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică
Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Moldova trece printr-o fază critică marcată de polarizare politică și tensiuni geopolitice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala forță pro-rusă a țării. Campania dezvăluie o fragmentare partizană și o neîncredere crescândă față de elite, odată cu apariția unor formațiuni hibride precum Alternativa. Aflată în dificultate economică, Moldova suferă, în special, de o criză energetică legată de războiul din Ucraina și de o vulnerabilitate structurală exacerbată de emigrație. Uniunea Europeană susține cursul pro-european al Moldovei, în timp ce Rusia își intensifică interferența prin finanțare sub acoperire, dezinformare și presiuni, în special în Transnistria și Găgăuzia. Aceste alegeri reprezintă un test strategic pentru democrație și viitorul european al Republicii Moldova. Sunt posibile trei scenarii post-electorale: victoria PAS, o coaliție pro-rusă eterogenă care încetinește integrarea sau un parlament fragmentat care duce la instabilitate. Republica Moldova devine, astfel, un teren de testare pentru relațiile UE-Rusia în spațiul post-sovietic. „Peisajul politic al Republicii Moldova trece printr-o reconfigurare profundă, marcată de erodarea punctelor de referință tradiționale și de apariția unor noi constelații partizane. Diviziunile istorice — pro-români versus pro-ruși, apoi pro-europeni versus pro-ruși — ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minoritățile etnice) și orientările din politica externă, fie ea pro-rusă sau pro-europeană”, notează Florent Parmentier – doctor în științe politice – într-o analiză publicată de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). PAS, un pariu de tipul „dublu sau nimic” Comportamente politice specifice sunt caracteristice regiunii autonome Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunii separatiste Transnistria din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populațiile urbane și rurale, dar și generațiile diferite. Această fragmentare reflectă o societate aflată sub presiune, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite, consideră Florent Parmentier. „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintelui Maiei Sandu – realeasă în noiembrie 2024 – rămâne forța politică dominantă a țării. La alegerile parlamentare anterioare din iulie 2021, a obținut 52,8% din voturi și 63 de deputați, creând astfel condițiile pentru o majoritate stabilă în jurul programului prezidențial. Ferm stabilit la Chișinău, în vestul țării, și puternic susținut de o diaspora mobilizată, în special în Europa, PAS întruchipează continuitatea reformistă. Cu toate acestea, izolarea sa partizană pe spectrul politic subminează orice perspectivă de alianță, o cale respinsă în mod explicit de președinte. Această strategie este un pariu de tipul «dublu sau nimic». Excluderea alianțelor înainte de alegeri poate consolida electoratul pro-european, dar limitează și opțiunile de după vot în caz de eșec. În schimb, Blocul Împreună – Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE) –, care încearcă să unească alegătorii pro-europeni deziluzionați fără a aluneca în antioccidentalism, se luptă să depășească pragul electoral de 7%, în ciuda «Pactului pentru Europa» – inspirat de acorduri similare din România înainte de aderarea sa la UE – prin care membrii săi se angajează să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE”, explică Florent Parmentier. Blocul lui Stoianoglu și Ceban urmărește să atragă electoratul „nici-nici” Două blocuri pro-ruse structurează opoziția, respectiv Blocul Electoral Patriotic (BEP) și mișcările legate de Șor. Primul este o alianță a foștilor președinți Igor Dodon (2016-2020) și Vladimir Voronin (2001-2009), consolidată de personalități regionale precum fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah (Inima Moldovei, „Inima Moldovei”) și fostul prim-ministru Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). „Blocul subliniază neutralitatea și suveranitatea Moldovei, prezentând integrarea europeană ca o amenințare la adresa independenței naționale, pledând în același timp pentru legături mai strânse cu Rusia. Cât despre blocul «Victoriei» al oligarhului exilat Ilan Șor, acesta a fost exclus din buletinul de vot pentru finanțare ilegală, o decizie încadrată într-un efort mai amplu de a limita interferența Rusiei. Această excludere a găsit un ecou internațional în decizia Consiliului European din 15 iulie 2025 de a impune sancțiuni specifice asupra a șapte persoane și trei entități legate de Ilan Șor, reflectând convergența eforturilor moldovenești și europene de a contracara tentativele de destabilizare. Drept urmare, se așteaptă ca majoritatea electoratului considerat „pro-rus” să se concentreze în jurul BEP. Poziționându-se ca pro-european, Blocul Alternativa — fondat la 31 ianuarie 2025 — este condus de personalități politice proeminente: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general și vicecampion la președinție în 2024, Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuc. Acest bloc urmărește să atragă electoratul «nici-nici» (nici Rusia, nici Occidentul), sătul de confruntarea ideologică, adoptând în același timp o poziție pragmatică și menținând conexiuni internaționale ambigue. Cu toate acestea, blocul a suferit un eșec diplomatic major atunci când lui Ion Ceban i s-a refuzat intrarea în România și în Spațiul Schengen din motive de securitate, la 9 iulie 2025. Această decizie evidențiază potențiale contradicții între ambițiile sale europene declarate și realitățile relațiilor cu partenerii UE, chiar dacă Ceban însuși a prezentat-o ca o mișcare motivată politic, influențată de președintele Sandu, un apropiat al actualului președinte al României, Nicușor Dan”, continuă Florent Parmentier. „Reforma judiciară rămâne proiectul emblematic, dar neterminat, al mandatelor Maiei Sandu” La margini, mai scrie Parmentier, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, condus de fostul primar al orașului Bălți, joacă cartea populistă și anticorupție, cu o retorică pro-rusă și regionalistă. Deși puternic la nivel local și cu succes în alegerile prezidențiale, unde Usatîi a terminat de două ori pe locul trei, s-a chinuit să transpună această popularitate în reprezentare națională, după cum o demonstrează cota de 4,1% obținută în alegerile parlamentare anterioare. „Pe acest fundal de instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică, alegerile din septembrie ar putea inaugura o nouă fază de fragmentare, în care niciun actor singular nu pare capabil să unească durabil aspirațiile unei societăți care caută stabilitate, suveranitate și perspective clare atât în materie economică, cât și în cea de securitate. Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din septembrie 2025 într-un climat de tensiune socială și economică, marcat de o stagnare persistentă. Această pesimism economic se reflectă în cifrele PIB-ului. Potrivit Băncii Mondiale, după o contracție de 4,6% în 2022, PIB-ul a