Alba-neagra cu soarta Institutului Național al Patrimoniului
La începutul lunii noiembrie, un nou seism a izbucnit în prim planul scenei politice. Ministrul Culturii a informat public că intenționează o preluare a Institutului Național al Patrimoniului (INP), care să fie comasat în cadrul ministerului Culturii. Au urmat proteste ale arhitecților și petiții pentru a se renunța la această idee considerată extrem de nocivă. Potrivit specialiștilor, desființarea INP ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național și ar permite multe abuzuri favorabile rechinilor imobiliari. Ministrul Culturii, András István Demeter, informează că momentan se analizează diferite scenarii de lucru, la care sunt invitați 40 de specialiști. András István Demeter este acuzat de o „manevră de control politic” Institutul Național al Patrimoniului este o instituție înființată în anul 2009. Este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este considerat un pilon important al sistemului de protecție a patrimoniului național. La preluarea mandatului său, András István Demeter (UDMR) a luat în calcul integrarea instituțiilor care se ocupă de patrimoniu în minister, însă criticii inițiativei o cataloghează drept „manevră de control politic”. Deși pare să se fi renunțat la această decizie, nocivă pentru soarta multor clădiri și și monumente istorice, oficialul vrea să implice ONG-urile în gestionarea patrimoniului. În ultima vreme, sectorul non-guvernamental este tot mai aprig contestat din cauza lipsei de transparență cu privire la sursele de finanțare și interesele din spatele unora dintre ele. Ministerul Culturii a implicat serviciile secrete în gestionarea patrimoniului României Nu este singura decizie controversată a ministrului Culturii, care a anunțat recent și implicarea serviciilor secrete în gestionarea patrimoniului țării. Așa cum a scris Gândul, ministerul pe care îl conduce se află în centrul unei noi controverse, după ce a implicat Serviciile secrete în activitatea sa. Rapoartele serviciilor secrete arată că gestionarea patrimoniului este un factor de risc la siguranța națională, mai spune ministrul Culturii. Andras Demeter, ministrul Culturii: „Am rapoarte săptămânale din toate direcțiile, inclusiv rapoartele serviciilor secrete, care ne anuță foarte clar că am ajuns la o situație în care situația care situația gestionării patrimoniului este un factor de risc la siguranța națională”. Zeci de mii de români au semnat petiția împotriva desființării INP Până acum, zeci de mii de români au semnat o petiție împotriva desființării Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Culturii consideră că blocajele privind gestionarea patrimoniului României sunt cauzate de descentralizarea instituțiilor, iar ele vor dispărea odată cu încorporarea în minister a mai multe direcții. O transformare a institutului în simplu departament al Ministerului Culturii ar fi mană cerească pentru cei care vor să modifice planurile de urbanism fără a mai ține cont de riscurile de distrugere a patrimoniului României, pentru că avizarea se obține greu de la INP sau nu se poate obține deloc, dacă se constată riscul de afectare a unor monumente istorice importante. András István Demeter: Analizez niște ipoteze de lucru Ministerul Culturii nu a luat încă o decizie, dar trecerea în subordinea sa a INP este încă analizată. Decizia va fi una fundamentată, bazată pe nevoile reale legtate de patrimoniul național. Recentralizarea controlului în acest domeniu al patrimoniului este în prezent doar una din variantele asupra căreia discută specialiștii Ministerului, asigură oficialul. „Sunt speculații și nu le comentez. Deocamdată am spus că analizez niște ipoteze de lucru, care sunt într-adevăr bazate pe faptul că, dacă am avut eu la mine și am descentralizat sau am externalizat, atunci am și dreptul să readuc la mine parțial sau în tot, în aceeași formă sau în altă formă. Dar, cu siguranță, într-una care corespunde mult mai bine nevoilor reale din teren, din teritoriu și rolului și responsabilității pe care o avem în păstrarea și prezervarea, îmbogățirea, restaurarea patrimoniului moștenit, indiferent în ce formă se prezintă ea. Deci este o analiză, lucrăm și chiar avem soluții, dar deocamdată nu putem să statuăm că există o decizie luată”, a declarat ministrul pentru Euronews România. Ministrul Culturii vrea o reformă care să elimine „structurile mumificate” și să implice mai mult ONG-urile în zona de patrimoniu Într-un interviu acordat Agerpres la finalul lunii noiembrie, András István Demeter afirmă că vrea o reformă totală în cultură, reformă care are un scop clar – trecerea de la legislația construită pe instituții la un sistem bazat pe funcții și fluxuri de lucru. Asta ar însemna eliminarea unor structuri „moștenite”, „mumificate”, reorganizarea comisiilor, digitalizarea completă a circuitului avizelor și posibila reintegrare a atribuțiilor Institutului Național al Patrimoniului (INP) în Ministerul Culturii. András István Demeter recunoaște că situația patrimoniului național nu este strălucită. Monumentele istorice se degradează continuu. Totodată există și o deficiență în gestionarea banilor. Acesta a mai informat și că se lucrează la un Cod al Patrimoniului. Făcând o radiografie a acestui domeniu complex al monumentelor și altor bunuri ale statului, ministrul a salutat apariția pe piață a activității private, reprezentate de ONG-uri. Acestea beneficiază de specialiști, istorici, arhitecți, care sunt în temă cu situația patrimoniului și pe care ministrul dorește să-i implice mai mult în activitatea ministerului său. În ultimii 30 şi ceva de ani, mai cu seamă în ultimii câţiva ani, au apărut diverse structuri ale societăţii civile, diverse organizaţii, care (…) au ca obiect de activitate gestionarea problemelor, inclusiv în regim de intervenţii de urgenţă, există deja nişte structuri asociative, care şi ele, la rândul lor, îşi asumă un rol foarte important în întreaga ecuaţie (n.r. – a gestionării patrimoniului), a declarat oficialul în cadrul Conferinței naționale a managerilor culturali. Totuși, acesta a recunoscut că uneori ONG-urile excelează prin poziții alarmiste. Proiectele europene sau PNRR s-ar pierde. Desființarea INP ar fi ca legea lui Ceaușescu din 1978, când a dat undă verde demolării tezaurului istoric Institutul face cercetări arheologice și înregistrează siturile, administrează proiecte foarte importante pentru patrimoniul național, iar pentru aceste proiecte este nevoie de specialiști foarte buni, cu multă experiență. Dacă INP dispare, proiectele finanțate din fonduri europene sau prin PNRR s-ar putea să nu fie preluate de noua structură creată în Ministerul Culturii,