Intel admite că a vândut procesoare defecte pentru a-și rotunji veniturile. Clienții au acceptat oricum
Cel mai recent bilanț al veniturilor Intel a venit cu o admisiune neașteptată, compania americană dezvăluind că și-a rotunjit în mod substanțial veniturile vânzând și acele cipuri în mod normal respinse pentru probleme de calitate, reetichetându-le ca și produse ”low-expectation” spre a fi livrate clienților business în mare nevoie de soluții pentru echiparea cât mai rapidă a centrelor de date. Unii ar spune că mai toate procesoarele Intel ajunse în echiparea PC-urilor pentru consumatori au fost low-expectation, cu probleme de calitate manifestate după câteva luni de utilizare. Dar unde sunt greșeli, există și lecții de învățat. Cum ar fi: nu arunca procesoarele defecte la gunoi, schimbă eticheta și vinde-le de bune, selectând clienții după criteriul disponibilității de a accepta produse inferioare. Revelația a ieșit la iveală printr-o postare în rețeaua X, apărută pe 24 aprilie și atribuită unui analist cu reputație, Ben Bajarin. Potrivit acestuia, clarificările au venit direct de la echipa de relații cu investitorii a Intel, informând despre clienții care achiziționează procesoare „ce ar fi putut fi uzate sau cu producție scăzută”, generând venituri tangibile pentru companie. În cifre, câștigurile Intel pentru primul trimestru din 2026, raportate pe 23 aprilie, au fost semnificativ mai bune decât estimările inițiale. Veniturile au fost de 13,6 miliarde de dolari, față de așteptările de 12,36 miliarde de dolari, iar marjele brute Non-GAAP au atins 41% – cu 650 de puncte de bază peste propriile previziuni ale companiei de 34,5%. În plus, câștigurile pe acțiune ale companiei au depășit așteptările cu 3000%. Aceste diferențe enorme i-au lăsat pe analiști să se întrebe ce a mers bine și, aparent, o parte a răspunsului constă în cipurile aprope-defecte puse oricum în vânzare. Concret, nu este vorba despre procesoare Intel care nu funcționează pur și simplu, ci despre unități care nu întrunesc baremul minim necesar pentru a fi încadrate sub umbrela unui model anume. Poate că au un extra-nucleu dezactivat, sau pur și simplu nu ating nivelul de performanță anticipat pentru seria respectiv (frecvențe mai mici, consum prea mare). Astfel de cipuri „marginale” erau până acum excluse și aruncate. Dar dacă piața o cere, atunci de ce să nu livrezi un produs funcțional, chiar dacă are performanțe/eficiență diminuate într-un fel sau altul. Și uite așa, cei de la Intel au găsit o modalitate de a vinde întregi loturi de procesoare ne-standard, diferențiate exclusiv după criteriul performanță-preț, aranjament unde și clientul și vânzătorul au până la urmă de câștigat. Tehnic vorbind, Intel a câștigat bani în plus vânzând „e-waste”, exploatând disponibilitatea clienților cu buzunare adânci de a plăti aproape oricât, pentru a nu fi loviți în mod direct de penuria de cipuri. Iar dacă respectivele centre de date erau contractate în avans și aveau finanțare asigurată, atunci eventualul deficit de performanță va fi o problemă pentru clientul final. Cert este că Intel a obținut o creștere surprinzătoare a marjei de câștiguri nu din fabricarea de cipuri mai bune sau din reducerea costurilor, ci pur și simplu pentru că cererea este atât de vorace încât cipurile considerate inițial defecte, s-au dovedit vandabile într-un context potrivit.
Fiabilitatea procesoarelor Intel Core Ultra 200, la același nivel cu alternativele AMD Ryzen 9000
Potrivit unei analize semnată Puget Systems, unul dintre cei mai mari fabricanți de PC-uri din Statele Unite, Intel a depășit problemele de fiabilitate care au determinat prăbușirea încrederii consumatorilor, noua serie de procesoare Core Ultra 200 demonstrând fiabilitate similară alternativelor Ryzen 9000 de la AMD. Potrivit datelor centralizate de companie, cele mai recente modele de procesoare AMD au o rată medie de apariție a defectelor de 2.52%, puțin mai mică (1.51%) la versiunile Ryzen 9000 cu tehnologie 3D V-Cache și ușor mai mare în cazul versiunilor Non-X3D, cele din urmă venind setate din fabrică pentru atingerea unor frecvențe de funcționare mai mari, obținute prin relaxarea limitelor de temperatură și consum. O altă posibile explicații ar fi că procesoarele Ryzen Non-X3D sunt prezente pe piață de mai mult timp și vândut în număr mai mare, numărul crescut al defectelor fiind o consecință statistică. Datele Puget Systems privind sistemele construite intern și sistemele clienților arată că noile modele de procesoare desktop de la Intel au rate de apariție a defectelor similare celor livrate de AMD, tendință care s-a păstrat în ultimele 12 luni. Astfel, procesoarele Intel Core Ultra 200 au avut o rată de defecțiune de 2,49%. Potrivit Puget Systems, Core Ultra 7 265K este cel mai fiabil cip Intel, cu o rată de defecțiune de doar 0,77% . Deși Puget Systems nu a dezvăluit dacă este și cel mai bine vândut procesor din seria Core Ultra 200, statisticile magazinelor din SUA arată că 265K se vinde mai mult decât orice alt procesor din familia Arrow Lake. Între timp, numărul tot mai mare de raportări apărute pe forumurile pentru suport tehnic sugerează accelerarea ratei de defectare pentru procesoarele Ryzen 9000 non-X3D. Spre exemplu, în ultima lună au fost raportate cel puțin patru cazuri de „deces” la procesoare Ryzen 5 9600X. Totuși asocierea acestor incidente doar cu anumite plăci de bază sugerează că la sursa problemelor am putea fi altceva decât procesorul în sine (ex firmware-ul UEFI, sau un defect hardware al plăcii de bază). Back to top button
Intel rămâne sancționată în cazul antitrust al Comisiei Europene. Amenda Intel menținută, dar diminuată
Instanța din Luxemburg a decis însă reducerea semnificativă a penalității, coborând amenda antitrust Intel de la 376 milioane de euro la 237 milioane de euro, scrie Reuters. Cazul își are originea în acuzațiile potrivit cărora Intel ar fi oferit plăți considerate drept „restricții neacoperite” unor producători importanți, precum HP, Acer și Lenovo, pentru a bloca sau întârzia lansarea unor produse rivale, în special cele dezvoltate de Advanced Micro Devices (AMD). Practicile ar fi avut loc între noiembrie 2002 și decembrie 2006, perioadă în care, potrivit autorităților de concurență, compania ar fi încercat să limiteze opțiunile disponibile pentru consumatori și parteneri comerciali. Tribunalul UE a argumentat că reducerea sumei este justificată de gravitatea relativ mai mică a faptelor în comparație cu evaluarea inițială, volumul redus de produse afectate și intervalele de timp în care practicile anticoncurențiale nu au fost continue. Cu toate acestea, instanța a subliniat că faptele rămân relevante și dovedite, astfel că o amendă antitrust Intel este în continuare necesară pentru a reflecta durata și impactul comportamentului constat. Hotărârea reprezintă o nouă etapă într-un proces complex care durează de aproape două decenii. În 2009, Comisia Europeană impusese Intel o sancțiune record de 1,06 miliarde de euro, anulată ulterior parțial de instanțe. Decizia de miercuri nu închide definitiv cazul, deoarece atât Intel, cât și Comisia pot face apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar doar pe aspecte de drept. Pentru industria semiconductorilor, verdictul reafirmă angajamentul UE de a sancționa ferm orice tentativă de abuz de poziție dominantă, într-un moment în care competiția globală în domeniul tehnologic este în continuă intensificare.
Bloomberg: Administrația Trump, în discuții pentru a prelua aproximativ 10% din Intel. Ar deveni cel mai mare acționar
Administrația președintelui american Donald Trump poartă discuții pentru a achiziționa o participație de aproximativ 10% în compania Intel, potrivit unui oficial de la Casa Albă și altor persoane la curent cu situația. Guvernul federal ia în considerare o potențială investiție în Intel, care ar implica conversia unei părți sau a întregii subvenții acordate companiei în temeiul Legii privind cipurile și știința (US Chips and Science Act) în acțiuni, au declarat persoanele respective, care au dorit să rămână anonime. Dacă tranzacția se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al Intel În temeiul US Chips and Science Act, Intel urmează să primească o subvenție totală de 10,9 miliarde de dolari, pentru producția comercială și militară. Banii ar fi primiți în tranșe, pe măsură ce compania atinge borne negociate din cadrul proiectului. Suma ar fi suficientă pentru a achita participația vizată. La valoarea de piață actuală a Intel, o participație de 10% în producătorul de cipuri ar valora aproximativ 10,5 miliarde de dolari. Dacă planul se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al producătorului de cipuri aflat în dificultate. Totuși, nu este încă clar dacă Guvernul federal va decide dacă să meargă mai departe cu planul său sau nu, au declarat sursele. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a refuzat să comenteze detaliile discuțiilor, spunând doar că niciun acord nu este oficial până când nu este anunțat de Administrație. Știrile despre o potențială investiție guvernamentală în Intel au declanșat o creștere a prețului acțiunilor companiei, după ce Bloomberg a relatat pentru prima dată despre discuțiile dintre oficialii americani și reprezentanții companiei săptămâna trecută. Sursa de la Casa Albă a menționat, de asemenea, posibilitatea ca Administrația să transforme și alte subvenții acordate în temeiul Chips Act în acțiuni. Luna trecută, într-o decizie fără precedent, Departamentul Apărării a anunțat că va prelua o participație de 400 de milioane de dolari în puțin cunoscutul producător american de minerale rare MP Materials Corp. – o tranzacție care ar face din Pentagon cel mai mare acționar al companiei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump solicită DEMISIA directorului general de la Intel. Reacția mediului de afaceri din SUA
Nici la Intel nu mai ești în siguranță. Gigantul dă afară zeci de mii de angajați, care este motivul
Gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, urmează să concedieze peste 21.000 de angajați, reprezentând aproximativ 20% din forța de muncă la nivel global, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, chiar înaintea prezentării rezultatelor financiare pentru primul trimestru al anului. Aceasta ar fi una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria companiei, depășind deja restructurarea din august 2024, când Intel a renunțat la 15.000 de posturi. La finalul anului trecut, corporația avea aproximativ 108.900 de angajați la nivel global. Măsura vine în contextul unei schimbări majore în conducerea companiei: noul director general, Lip-Bu Tan, l-a înlocuit pe Pat Gelsinger spre finalul anului 2024 și pare hotărât să reformeze profund strategia și structura internă a Intel. Potrivit surselor citate de Bloomberg, Tan urmărește „raționalizarea conducerii și reconstruirea unei culturi centrate pe inginerie”. Scădere continuă a valorii pe bursă de la Intel și vânzarea activelor non-strategice, parte din problemă Intel se greutăți semnificative de mai mulți ani. În ultimii cinci ani, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 67%, reflectând pierderea competitivității pe o piață dominată din ce în ce mai mult de rivali precum AMD, Nvidia sau producătorii de cipuri asiatici. În încercarea de a opri declinul, noua conducere a decis să separe sau să vândă diviziile considerate „neesențiale”. Un exemplu recent este vânzarea unei participații majoritare de 51% în Altera, unitatea specializată în semiconductori programabili, către firma de investiții Silver Lake, tranzacție anunțată la începutul lunii aprilie. Restructurarea marchează, de altfel, o schimbare de strategie față de perioada conducerii lui Gelsinger, care a pariat puternic pe extinderea capacităților de producție interne. Sub conducerea lui Tan, accentul pare să se mute pe eficiență operațională și revenirea la o cultură corporativă bazată pe inovația inginerească, în detrimentul expansiunii agresive. Se conturează un impact social și economic major în contextul fragilității pieței tech Concedierile de la Intel se alătură unui val mai amplu de reduceri de personal în industria tehnologică globală. Gigantul american se află, astfel, într-un moment critic în care trebuie să-și recâștige poziția competitivă, menținând în același timp moralul intern și imaginea publică. Analiza detaliată a impactului acestor concedieri va fi probabil oferită în cadrul teleconferinței dedicate rezultatelor financiare, unde Tan va trebui să explice atât motivele deciziei, cât și viziunea pe termen lung pentru Intel. Investitorii și analiștii vor urmări, la rândul lor, cu atenție dacă aceste măsuri drastice se vor traduce printr-o redresare reală sau vor accentua incertitudinile deja existente.