Primul BEBELUȘ fabricat de Inteligența Artificială. Programul STAR (Sperm Tracking and Recovery) a avut nevoie de un singur spermatozoid de nădejde
Cercetătorii de la Universitatea Columbia, din Statele Unite, au reuşit o premieră medicală: prima sarcină obţinută printr-o metodă de fertilizare asistată de inteligenţă artificială (AI). Tehnica, numită STAR (Sperm Tracking and Recovery), permite identificarea şi recuperarea spermatozoizilor viabili chiar şi la bărbaţii cu azoospermie – o formă severă de infertilitate masculină. „Ai nevoie doar de un singur spermatozoid sănătos pentru a crea un embrion”, a subliniat cercetătorul dr. Williams. Un cuplu care a încercat să aibă un copil timp de aproape două decenii a reuşit să conceapă cu ajutorul unei tehnologii bazate pe inteligenţă artificială (AI), dezvoltată de cercetătorii de la Centrul de Fertilitate al Universităţii Columbia din Statele Unite. Cazul a fost descris într-un articol de cercetare publicat vineri, în revista The Lancet, marcând prima sarcină reuşită printr-o metodă de recuperare a materialului seminal asistată de AI, destinată bărbaţilor cu azoospermie, o afecţiune în care lichidul seminal conţine foarte puţini sau deloc spermatozoizi. Aproximativ 40% dintre cazurile de infertilitate la cupluri sunt cauzate de factori masculini, iar între 10% şi 15% dintre aceşti bărbaţi suferă de azoospermie. În mod obişnuit, aceşti pacienţi pot fi supuşi unei proceduri chirurgicale de extragere a materialului seminal direct din testicule, însă intervenţia are adesea o rată scăzută de succes şi poate provoca inflamaţii, tulburări vasculare sau scăderea temporară a nivelului de testosteron. În lipsa unor metode automatizate eficiente, unele laboratoare specializate angajează tehnicieni care analizează manual probele de material seminal, un proces costisitor şi de durată, ce poate afecta calitatea celulelor viabile. Metoda STAR-Sperm Tracking and Recovery Pentru a depăşi aceste limite, o echipă de cercetători coordonată de dr. Zev Williams, directorul Centrului de Fertilitate Columbia, a dezvoltat o metodă de urmărire şi recuperare a materialului seminal denumită STAR (Sperm Tracking and Recovery). Metoda, prezentată în premieră la începutul acestui an, combină imagistica avansată, o tehnologie care manipulează fluidele la scară microscopică (microfluidica) şi algoritmi de AI pentru a identifica spermatozoizii viabili chiar şi în cazurile în care aceştia sunt extrem de rari. Sistemul scanează o probă seminală cu o cameră de înaltă rezoluţie, realizând până la 8 milioane de imagini în mai puţin de o oră. Algoritmii de AI identifică celulele de interes, iar un cip microfluidic izolează fragmentele din proba care le conţine. În câteva milisecunde, un braţ robotic extrage cu delicateţe spermatozoidul, care poate fi folosit imediat pentru fertilizare in vitro (FIV) sau congelat pentru o utilizare ulterioară. Ai nevoie doar de un singur spermatozoid sănătos Metoda a fost testată pe un pacient care încercase să devină tată timp de aproape 20 de ani, trecând prin multiple cicluri de fertilizare in vitro, două intervenţii chirurgicale şi mai multe tentative nereuşite de identificare manuală a spermatozoizilor. Dintr-o probă de 3,5 mililitri, sistemul STAR a analizat 2,5 milioane de imagini în aproximativ două ore şi a identificat două celule viabile, care au fost folosite pentru crearea a doi embrioni, obţinându-se astfel o sarcină confirmată. „Ai nevoie doar de un singur spermatozoid sănătos pentru a crea un embrion”, a subliniat dr. Williams. Rezultatele, deşi provin dintr-un singur caz, demonstrează potenţialul acestei tehnologii de a depăşi obstacolele persistente în tratamentul infertilităţii masculine. Echipa de la Universitatea Columbia derulează în prezent studii clinice extinse pentru a evalua eficacitatea metodei STAR într-un grup mai larg de pacienţi. Recomandarea autorului: Categoria de cetățeni care beneficiază de un ajutor financiar de până la 15.000 de lei. Ce criterii trebuie să bifeze pentru a primii banii
Lumea se resetează: Ce trebuie să știm ca să rămânem relevanți în era inteligenței artificiale
Transformarea digitală a lumii nu mai este un subiect science fiction. Trăim deja începuturile unei noi epoci în care inteligența artificială (AI) nu mai este doar o unealtă de sprijin, ci un veritabil motor de schimbare. Teama de „a rămâne fără job” a devenit tot mai prezentă în rândul oamenilor, alimentată de titluri alarmiste și de provocările reale ale pieței muncii. Dar ce-ar fi dacă, în loc să ne temem de această resetare, am învăța să o folosim în favoarea noastră? Se spune tot mai des că „lumea va fi a proștilor cu telefoane deștepte”. Dar realitatea e mai nuanțată. Schimbarea nu înseamnă sfârșitul lumii, ci începutul uneia noi, în care va trebui să fim, poate, mai puțin mecanici și mai mult creativi. Avansul accelerat al tehnologiei – în special al inteligenței artificiale – pune în fața societății o oglindă a transformării inevitabile. Nu este vorba doar de tehnologie, ci și de modul în care ne raportăm la muncă, la învățare și la adaptare. Daniel Dineș, CEO-ul companiei UiPath, primul unicorn românesc listat la bursa din New York, avertizează că o schimbare dramatică ne bate la ușă. În cadrul unei conferințe susținute recent la București, el a declarat, conform Repulica.ro: „Vine un tsunami peste noi. Modul în care o să muncim se va schimba dramatic în următorii doi-trei ani. Joburile din banking, asigurări, sănătate, nu vor mai exista în forma actuală”. Această afirmație poate speria, dar și deschide uși către oportunități nebănuite. Deja vedem cum sarcinile repetitive sunt preluate de algoritmi, iar timpul câștigat poate fi folosit pentru dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a empatiei – abilități profund umane, pe care niciun robot nu le va putea copia pe deplin. AI-ul nu fură joburi, ci le transformă Există o concepție greșită larg răspândită: că AI-ul va înlocui complet oamenii. De fapt, ceea ce se întâmplă este o reconversie a rolurilor. Nu este o dispariție bruscă, ci o tranziție în care oamenii vor învăța să lucreze cu agenți inteligenți, să-i coordoneze și să ia decizii pe baza informațiilor generate de aceștia. Daniel Dineș spune clar: „Joburile se schimbă. Totul ține de momentul în care se va întâmpla această schimbare, nu de faptul că ea se întâmplă”. Practic, suntem în fața unei noi realități în care meseriile nu dispar, ci evoluează. De exemplu, funcționarii publici, operatorii de date sau angajații din call-centere pot fi înlocuiți treptat cu automatizări. Însă profesiile care implică interacțiune umană, empatie, decizie și viziune strategică – cum sunt cele din educație, medicină, artă sau leadership – vor deveni din ce în ce mai valoroase. Ba chiar mai mult: AI-ul poate deveni un aliat, nu un dușman. Poate elimina sarcinile plictisitoare și cronofage, lăsându-ne mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: idei, soluții, impact. Meseriile viitorului: de la vis la realitate În lumea care vine, în care tehnologia se împletește tot mai strâns cu viața noastră de zi cu zi, vor apărea meserii care astăzi nici nu există. Specializările precum etica AI, psihologia digitală, designul de realități virtuale sau conservarea mediului cu ajutorul tehnologiei vor deveni din ce în ce mai căutate. Inteligența artificială poate deveni și un instrument pentru reducerea inegalităților: acces egal la educație, diagnosticări medicale mai precise în zone defavorizate, analiză de date pentru combaterea schimbărilor climatice – toate acestea sunt scenarii posibile, susținute de noile tehnologii. Așadar, viitorul muncii nu trebuie văzut ca un inamic, ci ca o oportunitate. Este timpul să ne întrebăm: Ce ne pasionează cu adevărat? Cum putem folosi tehnologia ca să ne amplificăm talentul? Ce abilități trebuie să cultivăm ca să fim relevanți? Concluzie: Inteligența viitorului e în mâinile noastre Panica legată de „viitorul fără joburi” este firească, dar limitativă. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, realizăm că AI-ul nu ne fură locul de muncă, ci ne oferă posibilitatea de a deveni mai buni în ceea ce facem. Să nu uităm exemplul telecomenzii: cândva ne ridicam de pe fotoliu ca să schimbăm volumul; acum e suficient un buton. Nimeni nu a suferit din această evoluție, ci ne-am bucurat de mai mult confort. La fel și cu meseriile viitorului: tot ce trebuie să facem este să învățăm ce face fiecare „buton” în parte. Iar lumea nouă ne va răsplăti cu oportunități la care nici nu visam acum un deceniu. Așadar, viitorul nu este al roboților, ci al oamenilor care știu să-i folosească în mod inteligent.