Povestea Cronos și planul AVALW pentru un internet fără intermediari (interviu)
Marți am povestit despre Cronos, iar azi intrăm în culise. Nu doar ce face browserul, ci de ce există și ce încearcă, de fapt, să „repare”. În spatele lui stă AVALW, o companie românească mică, dar ambițioasă, care nu vrea doar să mai puna un browser pe un raft deja aglomerat, ci să umble la însăși modul de funcționare al internetului. Povestea începe banal și totuși funny, cu o tastatură, o criză de inspirație și o pisică aproape „cuantică”, care a trecut sau poate n-a trecut peste taste și a lăsat în urmă numele AVALW. Fără să mai pierdem vremea, iată ce mi-au răspuns creatorii Cronos la întrebări. De unde vine numele AVALW? Este un acronim, are o semnificație tehnică legată de protocolul pe care-l dezvoltați? Povestea e simplă și autentică. Am petrecut trei zile căutând numele perfect, ceva original, fără să imite niciun brand existent. Aveam tastat „AVA” pe ecran când pisica noastră, Flash, a trecut rapid peste tastatură și a adăugat „LW”. Am privit ecranul: AVALW. Domeniul era liber, complet unic la nivel de SEO, suna bine și nu copia nimic din piață. Uneori cele mai bune idei vin din locurile cele mai neașteptate. Ulterior am construit și acronimul Advanced Verified Autonomous Layer Web, dar numele i se datorează lui Flash. Ce este protocolul AVALW și ce problemă concretă rezolvă? Este important de menționat, protocolul AVALW nu este încă live. Este în dezvoltare activă și va fi lansat împreună cu Thunder, aplicația noastră de mesagerie peer-to-peer cu criptare end-to-end. Ca viziune, imaginați-vă internetul de azi ca pe un sistem în care, pentru a ajunge din punctul A în punctul B, treceți prin zeci de intermediari: servere DNS, certificate SSL, provideri de hosting, CDN-uri. Fiecare dintre aceștia vede, stochează sau poate intercepta date. Protocolul AVALW elimină această dependență. Este un layer care funcționează peste infrastructura existentă, dar înlocuiește mecanismele tradiționale de rezoluție (DNS), autentificare și transport, cu un sistem distribuit în care utilizatorii devin participanți activi în rețea. Practic, în loc să te bazezi pe servere centrale, rețeaua se autosusține prin nodurile participante. Cu ce seamănă mai exact AVALW din arhitectura internetului: un DNS, un sistem de identitate, un layer de stocare sau altceva? Ce componentă înlocuiește sau completează, concret? AVALW nu înlocuiește un singur element, ci combină funcțiile mai multor componente. Înlocuiește DNS-ul tradițional cu un sistem de rezoluție descentralizat ( n.r. un sistem distribuit de identificare a adreselor siteurilor). Adaugă un layer de securitate care depășește HTTPS-ul prin criptare multistrat. Include un model de calcul distribuit unde utilizatorii contribuie cu putere de procesare (Pool Mode). Cel mai aproape ar fi să-l comparați cu un hybrid între un protocol de identitate descentralizat, un layer de transport securizat și o rețea de calcul distribuit, dar pachetizat într-o soluție unitară. Cronos este browserul vostru, iar AVALW infrastructura pe care o dezvoltați. Care a fost punctul de plecare protocolul sau browserul? Care e oul sau găina în cazul AVALW? Browserul, Cronos a fost punctul de plecare. Am vrut să construim un browser care să respecte cu adevărat utilizatorul. Pe parcurs, am realizat că limitările nu vin doar din browser, ci din infrastructura pe care o folosește. Așa s-a născut nevoia pentru protocolul AVALW. Cronos este vitrina și laboratorul, AVALW este fundamentul pe termen lung. Oul a fost browserul, dar găina pe care o creștem este protocolul. Este Cronos primul browser românesc? Cronos Browser este primul browser românesc care vine cu un ecosistem complet construit de la zero: motor de căutare propriu, protocol de securitate proprietar, asistent AI offline și platformă de advertising integrată. Nu este doar un browser, este o infrastructură digitală întreagă, gândită și dezvoltată integral în România. Și un aspect pe care îl considerăm esențial, totul rulează pe infrastructura noastră. Servere proprii, hosting propriu. Nu depindem de Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure sau orice alt furnizor extern. Aceasta nu este o decizie luată din orgoliu, ci din principiu. Dacă construiești un ecosistem bazat pe confidențialitate și independență, nu poți pune fundația pe infrastructura altcuiva. Fiecare cerere, fiecare căutare, fiecare linie de date trece exclusiv prin sistemele noastre. Controlăm lanțul complet, de la cod până la server. În special avalw.org, motorul nostru de căutare integrat în Cronos Browser, funcționează pe o bază de date indexată complet proprietară, fără nicio dependență externă. Indexarea, stocarea și servirea rezultatelor se fac exclusiv pe infrastructura noastră. Managerul de parole din Cronos folosește „military-grade encryption”. Ce înseamnă exact asta în termeni tehnici și cum vă diferențiați față de soluții consacrate precum Bitwarden sau 1Password? Folosim AES-256, același standard de criptare utilizat de agențiile de securitate și instituțiile financiare la nivel global. Diferența față de soluții precum Bitwarden sau 1Password este că managerul nostru de parole funcționează exclusiv local. Nu există sincronizare cloud, nu există server care să stocheze vault-ul utilizatorului. Noi, ca dezvoltatori, nu putem fizic accesa datele utilizatorului. Bitwarden și 1Password sunt soluții excelente, dar se bazează pe servere cloud pentru sincronizare. La Cronos, vault-ul nu părăsește niciodată dispozitivul. Este o diferență fundamentală de arhitectură. Care este publicul țintă pentru Cronos? Cui vă adresați, utilizatorilor obișnuiți preocupați de privacy, tehnici, crypto entuziaști? Ne adresăm tuturor. Cronos Browser nu a fost gândit pentru o nișă, a fost gândit pentru oricine navighează pe internet și vrea o experiență mai bună, mai rapidă și mai sigură. Un utilizator obișnuit va aprecia viteza și lipsa reclamelor. Un profesionist va aprecia arhitectura fără dependențe externe. Un părinte va aprecia controlul parental. Un gamer va aprecia optimizarea de performanță. Confidențialitatea nu este un lux pentru puțini, este un drept pentru toți, și Cronos Browser este construit pe această convingere. Dacă protocolul AVALW are succes și este integrat în alte browsere sau aplicații, Cronos mai rămâne esențial în strategia voastră sau considerați că și-a îndeplinit rolul? Absolut. Cronos nu este doar un vehicul pentru protocol, este produsul nostru de bază și va rămâne în centrul strategiei. Dacă alte browsere sau aplicații adoptă protocolul AVALW, asta validează viziunea noastră și extinde ecosistemul. Cronos va rămâne întotdeauna referința de implementare,
Noua regină a internetului. A câştigat 4.000.000 de urmăritori după ce a luat aurul la Jocurile Olimpice
Alysa Liu (20 de ani), atleta din SUA dublă medaliată cu aur la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026, este noua regină a internetului. Steaua patinajului artistic a câștigat pe parcursul a doar trei săptămâni, în intervalul 6-22 februarie, peste 4.000.000 de urmăritori pe platforma de socializare Instagram. Pagina de Instagram a patinatoarei Alysa Liu „a explodat” după Jocurile Olimpice: 4.000.000 de urmăritori dintr-un foc! Alysa Liu, atleta care a reușit „cea mai mare revenire din istoria sportului”, va ține minte toată viața Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026. Patinatoarea din Statele Unite ale Americii a fost una dintre vedetele competiției din Italia și inclusiv rusoaica Maria Sharapova, fostă mare jucătoare de tenis, a susținut-o din tribune. La capitolul medalii, Alysa Liu a ieșit de două ori campioană la Milano Cortina, atât la proba de simplu de patinaj artistic, cât și cu echipa. Acestea sunt singurele medalii olimpice din palmaresul ei, iar având în vedere că le-a câștigat după o retragere șocantă, sunt și mai prețioase. Pe de altă parte, Alysa Liu nu a câștigat doar medaliile de aur menționate mai sus la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026, ci și o comunitate imensă pe internet. Se poate spune că este noua regină a internetului, după ce de la aproximativ 300.000 de urmăritori pe Instagram, în doar trei săptămâni a depășit borna celor 5.000.000 de internauți. Jurnaliștii de la Sportal.blic.rs au aflat că 4.000.000 de utilizatori noi au început să o urmărească pe Alysa Liu pe Instagram în doar 24 de ore: „Atleta de la Jocurile Olimpice a strâns 4 milioane de urmăritori într-o singură zi!”, titrează sursa citată. În continuare, jurnaliștii citează publicația americană „Newsweek America”, în care se spune că reușita Alysei Liu va avea un impact fără precedent la nivelul patinajului artistic: „Patinajul artistic din SUA intră într-o nouă eră a faimei”, au exclamat și americanii. Cel mai mare val de utilizatori noi ajuns pe pagina Alysei Liu, cel de 4.000.0000 de internauți, a fost înregistrat joia trecută, pe 19 februarie, când americanca a câștigat medalia de aur. Conform Sportal.blic.rs, Alysa Liu nu are rivală în materie de urmăritori atunci când vine vorba despre sportul ei. A doua cea mai urmărită atletă din patinajul artistic are o comunitate online de doar 1.800.000 de persoane, informează sursa citată. Arthur Liu, tatăl Alysei, a investit aproape un milion de dolari în cariera fiicei Numele Alysei Liu a ajuns în toate emisiunile din Statele Unite ale Americii, iar într-un interviu, tatăl ei, Arthur Liu, fugit din China de frica regimului, a dezvăluit câți bani a investit pentru a-i dezvolta cariera fiicei: „Am dus-o peste tot! Am dus-o în Japonia, pentru a avea posibilitatea de a învăța de la antrenorii de top de acolo. Am dus-o în Canada… (n.r. – Cât de mult crezi că ai investit pentru a o ajuta să devină patinatoarea din ziua de astăzi?) Aș spune că între o jumătate de milion de dolari și un milion de dolari (n.r. – râde, în timp ce moderatoarea interviului e șocată) Pot spune că am investit atâți bani și atât timp cât a fost nevoie. (n.r. – De ce?!) Pur și simplu am văzut talentul acolo”, a declarat Arthur Liu, într-un interviu recent.
Orange Office net 5G+, șah cu tura la regele fibră (review)
Pe tabla de șah a Internetului, regele este fibra optică. Este cea mai valoroasă piesă: stabilă și aproape imposibil de învins… atât timp cât ajunge până la tine. Doar că în viața reală partida nu se desfășoară pe un teren fix. Ai sediu nou, chiria curge, oamenii sunt la birou, POS-ul stă pe tejghea și exact atunci auzi replica clasică: cablul va fi tras… curând! Aici intervine The White Tower. Tura. Nu promite minuni și nu încearcă să fie regele. Apare exact acolo unde lipsește tabla și oferă internet fără cablu. Routerul acesta nu așteaptă să vină fibra. Ia rețeaua mobilă din aer și o transformă într-un birou funcțional în câteva minute. Îi pui cartela SIM, îl bagi în priză și, teoretic, ai internet imediat. Sună simplu. Aproape prea simplu. Unboxing, specificații și preț Așa că azi testăm Orange Office net 5G+, un serviciu de internet prin SIM destinat firmelor. Vine cu un router HUAWEI H153-381 5G Flybox, discret, alb, cu un design curat de birou, și promite conexiune gata în 5 minute. Și nu știu dacă e intenționat, dar arată exact ca o tură albă: simplu, vertical și pus acolo ca să rezolve poziția. Promisiune mare, hai să vedem dacă o ține! Cutia e simplă, minimalistă, HUAWEI știe că dacă ambalajul e prea extravagant oamenii se simt vinovați când îl aruncă. Și da, cartela SIM Orange vine lipită pe cutie. Semn că instalarea n-ar trebui să fie rocket science. În cutie găsești routerul, un cablu de alimentare, un cablu de rețea și documentația minimală. Cam atât. Nu e nimic complicat, e literally plug-and-play. HUAWEI H153-381 5G Flybox nu e un router clasic. Nu e hotspot pe telefon. Este fibră optică… dar prin aer. 5G-ul încearcă să înlocuiască internetul prin fibră folosind un spectru radio foarte larg. Adică Orange mută cablul de pe stâlp în antenă. Și ca să fie clar, pachetul Orange Office net 5G+ costă 11 euro pe lună fără TVA, cu abonament pe 24 de luni. Nu e un preț mic, dar nu e nici mare pentru ce oferă, trafic nelimitat fără throttling plus mobilitate. Există și varianta 4G+ la 5,5 euro pe lună, cu viteze de până la 355 Mbps download și 47 Mbps upload, cu un router Huawei B535. Dacă ești într-o zonă fără acoperire 5G încă, 4G+ e o opțiune rezonabilă la jumătate de preț. Ambele sunt oferte exclusiv online la contract pe 24 de luni. Comparativ cu fibra de business, care pornește de la 30-40 euro pe lună, plus costul instalării, plus timpul de așteptare al tehnicianului, aici vorbim de 11 euro pe lună și câteva minute până ai internet funcțional. Deși routerul are port WAN clasic, WAN-ul adevărat este rețeaua mobilă Orange. Antena din interior devine „priza de internet”. Nu conectăm cablul la internetul pe fir. Internetul vine singur la HUAWEI H153-381 5G Flybox prin cartela SIM de la Orange. Ca pisicile când aud cum desfaci pliculețul de mâncare. Și mă întorc la ideea că o conexiune fixă presupune instalarea în locație, cu programare și intervenție tehnică pentru a aduce linia până în birou. Cu Orange Office net 5G+ nu mai e nevoie de tragerea unui cablu dedicat către sediu, pentru că infrastructura există deja: routerul se conectează direct la rețeaua mobilă Orange prin antenele din zonă. Diferența reală e simplă: la fibră cineva vine fizic până la tine, la 5G tu te conectezi la o rețea care era deja prezentă în oraș înainte să deschizi ușa biroului. Asta explică de ce unul durează zile sau săptămâni, iar celălalt, minute. Datele de pe cutia HUAWEI H153-381 5G Flybox vorbesc despre 5G până la 3.6 Gbps rezultând un Wi-Fi 6 de 3000 Mbps. Dar nu, nu vei avea 3 Gbps în birou. Asta este viteza maximă a rețelei radio, nu a abonamentului și nici a mediului real. Pentru că ideea nu e să bată fibra, ci să fie suficient de rapid încât să nu conteze că nu ai fibră. Fibra excelează prin stabilitate absolută, ping foarte mic, download constant. Orange Office net 5G+, excelează prin instalare instant, mobilitate, locații imposibile pentru cablu sau backup când cade fibra. Fibra este cel mai bun internet din lume… acolo unde există. Orange Office Net 5G+, e cel mai bun internet atunci când „realitatea nu cooperează”. Un business mic nu are nevoie de 10 Gbps în majoritatea scenariilor. Are nevoie să meargă POS-ul, să dea emailuri, descarce / încarce documente (Excel-uri sau PDF-uri) și să nu se blocheze apelul cu clientul când îi spune prețul. Așa că, dacă ești pe șantier, la cabană, în depozit, la cabinetul medical sau în cafeneaua de la colț, dacă ai semnal Orange, ai birou. Instalarea routerului din pachetul Orange Office net 5G+ Orange zice că instalarea durează 5 minute „but I didn’t buy it”. Așa că haideți să numărăm.Pasul 1: introduci SIM-ul în router. Există un slot dedicat ca la telefon, nu trebuie să dezasamblezi nimic. 30 de secunde. Pasul 2: bagi routerul în priză. Atât. Fără cablu de date, fără cablu telefonic, fără să suni la un număr verde și să aștepți ascultând o muzică repetitivă. 10 secunde. Pasul 3: pe telefon sau laptop, cauți rețeaua Wi-Fi a routerului, numele și parola sunt pe fundul unității și te conectezi. 20 de secunde. Și gata. Internet. Funcțional. Fără tehnician. Fără programare. Fără tras cabluri. Puțin mai mult de 1 minut. Majoritatea oamenilor se pot opri aici pentru că vorba aia „it just works”. Dar, dacă vrei mai mult, scanezi qr-codul de pe cartonașul din cutie și descarci aplicația HUAWEI AI Life, de unde ai control complet asupra Orange Flybox H153-381 5G. Am instalat-o manual, ca APK. A găsit imediat routerul, am dat connect, mi-a cerut parola de Wi-Fi și parola routerului și m-a trimis direct în Internet Access Wizard, la configurarea inițială. Acolo vezi rețelele Wi-Fi ale routerului și te pune să-i schimbi parola apoi se restartează. Flybox-ul oferă implicit două rețele, una care combină 2,4 GHz și 5 GHz sub același nume, iar separat mai există încă o rețea
Blocaj de internet în Iran pe fondul protestelor care au cuprins toată țara
„Statisticile în timp real arată că Iranul se află acum în mijlocul unei întreruperi a internetului la nivel național; incidentul vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample care vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a transmis, printr-un mesaj publicat pe X, organizația NetBlocks. Iranul se confruntă de mai mult timp cu nemulțumiri sociale recurente, alimentate de dificultăți economice și sancțiuni internaționale. După un conflict de aproape două săptămâni cu Israelul, economia a suferit un nou șoc, iar în decembrie moneda națională s-a depreciat puternic, declanșând noul val de proteste. Protestatarii au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv capitala Teheran, unde au fost aprinse focuri, și în Borujerd, Arsanjan și Gilan-e Gharb, unde mii de persoane au participat la marșuri. În orașul Shiraz, imagini video au arătat forțele de securitate trecând peste o barieră a protestatarilor pe care era scris mesajul: „Ne revoltam din cauza foamei”. Protestele din Iran au atras și o reacție din partea liderului de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a declarat duminică: „Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”.
Blackout-ul din San Francisco arată o vulnerabilitate majoră: Cât de dependentă este de fapt piața cripto de curent și internet
Sâmbătă seara, San Francisco a fost afectat de o pană de curent de proporții, cauzată de un incendiu la o stație a companiei PG&E. Aproximativ o treime din oraș a rămas fără electricitate. Consecințele au fost imediate: transportul public a fost perturbat, restaurantele s-au închis, semafoarele au încetat să funcționeze, iar vehiculele autonome Waymo au rămas blocate în trafic. Dincolo de disfuncționalitățile urbane, evenimentul a pus probleme și pentru comunitatea cripto: mii de utilizatori nu au mai putut accesa portofele digitale, platforme de tranzacționare sau servicii de plăți în criptomonede. Blockchainul continuă, dar utilizatorii nu Rețele precum Bitcoin sau Ethereum nu au fost afectate la nivel tehnic. Acestea operează la nivel global, fiind menținute de mii de noduri răspândite în întreaga lume. Chiar dacă un oraș întreg rămâne fără curent, blockchainul își continuă activitatea de validare a tranzacțiilor. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, lipsa energiei și a internetului înseamnă că utilizatorii nu pot accesa portofelele virtuale. De asemenea soldurile nu pot fi verificate și nici nu se pot iniția sau primi plăți. Iar pentru traderii împătimiți sau profesioniști este practic imposibil să efectueze tranzacții pe burse. Pentru comercianții care acceptă plăți în cripto, problema este identică: fără curent, nu există echipamente funcționale și nici conexiune la rețea, se arată pe beincrypto.com. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în timpul unei pene Tranzacțiile confirmate înainte de întrerupere rămân sigure și definitive. Dacă procesul era în desfășurare în momentul căderii rețelei, acesta rămâne în suspensie și se va finaliza doar după restabilirea conexiunii. Operațiunile de minare sunt afectate imediat: fără alimentare constantă, echipamentele se opresc. În cazul în care o zonă cu mulți mineri rămâne fără curent, viteza de procesare a rețelei poate scădea temporar. Piața cripto: sisteme de protecție pentru platformele majore Platformele majore de tranzacționare nu au fost afectate direct datorită măsurilor de siguranță. Acestea includ sisteme de surse neîntreruptibile de energie (UPS), generatoare de rezervă și centre de date situate în diferite locații. Astfel, dacă un centru de date devine nefuncțional, altul preia imediat operațiunile. În plus, majoritatea fondurilor clienților sunt stocate offline („cold storage”), reducând riscul în situații de criză. Dispozitivele hardware pentru stocarea criptomonedelor sunt considerate foarte sigure, dar pana de curent a scos la iveală o problemă clasică: fără energie, utilizatorii nu își pot porni dispozitivele, nu pot semna tranzacții și nu pot reacționa la schimbările pieței. Cheile private rămân protejate, dar accesul la fonduri este temporar imposibil. Rețelele cripto, teorie și realitate Incidentul din San Francisco arată clar că, deși rețelele cripto sunt descentralizate și rezistente la cenzură, utilizatorii depind de infrastructura tradițională pentru a le folosi. Există și soluții alternative, precum transmiterea datelor blockchain prin satelit, dar acestea rămân rare și greu accesibile publicului. Practic, blockchainul nu se oprește în lipsa curentului, însă accesul oamenilor la criptomonede devine imposibil. Pentru a reduce riscurile, utilizatorii ar trebui eventual să aibă soluții de rezervă (baterii externe, conexiuni mobile). Este recomandată utilizarea unor platforme cu infrastructură robustă și să înțeleagă vulnerabilitățile si limitele reale ale tehnologiei. Până la eliminarea acestor dependențe, criptomonedele rămân rezistente în teorie, dar vulnerabile în fața problemelor simple din lumea reală.
Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet
Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
ANISP reunește experți globali la RITE 2025 pentru a analiza transformările Internetului
Pe 28 octombrie, RITE 2025 va oferi o perspectivă amplă asupra modului în care tehnologiile emergente redesenează Internetul ca infrastructură globală deschisă. Evenimentul organizat de ANISP cu sprijinul Internet Society include prezentări susținute de George Sadowsky, Adina Florea, Mirjan Kuhne, Tony Kay, precum și de reprezentanți ai Microsoft, Oracle, AWS și ISOC România, pe teme precum drepturile utilizatorilor, rolul AI în infrastructuri și noile provocări ale securității online. Cea de-a treia ediție a Romanian Internet Technologies Event (RITE) – conferință organizată de ANISP (Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România) cu sprijinul Internet Society – va avea loc marți, 28 octombrie 2025, începând de la ora 9:30, în Grand Ballroom (Salonul D) din cadrul JW Marriott Hotel din București. Tematica RITE 2025 va urmări evoluțiile Internetului determinate de descentralizare, securitate și conținutul traficului, găzduind un dialog deschis între producători, furnizori de servicii, cercetători și utilizatori despre cum pot aceste tehnologii coexista, colabora și evolua într-un mod care să susțină principiile fundamentale ale Internetului deschis. Tehnologiile Internet sunt astăzi cel mai important vehicul pentru economia digitală. Tendințele actuale indică schimbări accelerate în mediul de afaceri, prin transformarea economiei clasice de până acum în economia on-line. Acest proces este ireversibil. Actori de pe piață – printre care ISP-urile (furnizorii de servicii Internet), CDN-urile (rețelele globale de servere dedicate furnizării de conținut), IEX-urile (operatorii care administrează Internet Exchange-ul între furnizorii de servicii Internet) – asigură accesul utilizatorilor la Internetul din ziua de astăzi, care a crescut sensibil în complexitate. Acești actori sunt influențați de factori cum ar fi: viitorul infrastructurii Internet, securizarea accesului, distribuția conținutului către utilizatori, confidențialitatea datelor și compatibilitatea acestora, monetizarea accesului, edge computing, live streaming, accesul la datele globale, sustenabilitatea modelelor de afaceri și influența tehnologiilor în curs de dezvoltare. RITE 2025 va fi deschis de Adrian Popa, președinte ANISP și Director Tehnic Euroweb Romania, și Alexandru Rotaru, vicepreședinte ISOC Romania Chapter. Prof. Adina Florea va vorbi despre „Ultimele evoluții în AI & proiectul HRIA”, iar Mirjan Kuhne, RIPE Chair, va oferi noutăți din comunitatea RIPE. Tony Kay (Senior Principal Architect at Red Hat) revine la RITE cu o nouă prezentare de referință, dedicată transformărilor profunde produse de inteligența artificială în doar un an. Prima sesiune plenară îl are ca invitat pe George Sadowsky, pionier în domeniul tehnologiei Internet şi al politicilor de comunicare, cu o experienţă de peste cinci decenii în utilizarea IT pentru politici economice, sociale şi de dezvoltare. Prezentarea sa – „De la ce am pornit? Încotro ne îndreptăm?” – va fi o reflecție asupra modului în care Internetul și-a schimbat rolul social și tehnologic în ultimele decenii. Celelalte trei sesiuni plenare din cadrul RITE 2025 vor aduce în prim-plan relația dintre utilizatori, inteligența artificială și securitatea online. Sesiunea dedicată utilizatorilor abordează noile reglementări privind AI și influența asupra drepturilor digitale, prin prezentarea lui Iurie Cojocaru (NNDKP). În cea de-a treia sesiune, Ovidiu Pismac (Microsoft) și Silviu Teodoru alături de Cristian Popescu (Oracle) analizează modul în care AI contribuie la protejarea și eficientizarea sistemelor informatice. RITE 2025 se va încheia cu o sesiune dedicată securității rețelelor. Bertram Dorn (AWS), Virgil Truică (ISOC România) și Jackson Sippe vor aborda subiecte precum confidențialitatea datelor, atacurile DDoS și noile metode de protecție în rețelele moderne. Agenda RITE 2025 cuprinde și o masă rotundă cu reprezentanții furnizorilor de servicii de telecomunicații din România, pe tema „Cum poate fi păstrat astăzi Internetul ca o resursă deschisă, sigură, evolutivă și accesibilă tuturor?”. Vor fi dezbătute reglementări interne și internaționale și influența lor asupra arhitecturii și funcționării Internetului, protecția drepturilor utilizatorilor, precum și aspecte privind securitatea și proprietatea resurselor. Înregistrarea participării la RITE 2025 Tuturor celor interesați, evenimentul le va oferi o perspectivă amplă asupra modului în care tehnologiile emergente redesenează Internetul ca infrastructură globală deschisă. Pentru participare, formularul de înscriere este disponibil la adresa https://rite.org.ro/inregistrare-conferinta-rite-2025/.
Cum reușesc doi tineri să trăiască cu doar 8 lire pe zi, într-o rulotă
Libby Ramsden (25 ani) și Ollie Blackwell (26 ani) au renunțat să mai trăiască un stil de viață convențional și s-au decis să se mute într-o rulotă, din dorința de a trăi independent, fără a mai plăti facturi. Înainte, cei doi tineri locuiau cu părinții și aveau slujbe obișnuite. Libby lucra ca asistentă de laborator și câștiga 24.000 de lire sterline pe an. Ollie era fermier și mecanic de tractoare, cu un salariu anual de 20.000 de lire sterline. Cum trăiesc cei doi după ce au renunțat la societatea modernă De aproape doi ani, cei doi trăiesc într-o rulotă din toamna anului 2023, în Silsden, Yorkshire. Au investit în locuință 11.000 de lire, iar acum au cheltuieli lunare de doar 300 de dolari. Nu au Netflix, Xbox, WiFi, internet, electricitate, nici măcar telefonie mobilă sau televizor. Colectează apa de ploaie pe care o filtrează pentru uz casnic și dețin un generator alimentat de tractor pentru energie electrică. S-au apucat de crescut capre, au și o crescătorie de albine, iar mâncarea o încălzesc pe o sobă cu lemne, potrivit Daily Mail. Cei doi speră să-și instaleze într-o zi panouri solare pentru a avea mai multă energie electrică. Înainte, cei doi plăteau 100 de lire pentru părinții, 200 de lire pentru mâncare, 755 lire pentru chirie, 200 lire pentru facturi, 83 de lire pentru taxa locală. În total, plăteau 1.083 de lire. Acum, ei plătesc 166 de lire pentru terenul închiriat, 83 de lire pentru taxa locală, 20 de lire pentru a alimenta tractorul cu benzină, deci, în total 269 de lire. Nu plătesc absolut nimic pentru apă sau lemn. „Cel mai bun lucru este că nu depindem de nimeni. Nimeni nu ne dictează cât trebuie să plătim pentru electricitate, nu suntem legați de niciun contract. Ne bazăm pe noi înșine. Avem libertatea de a trăi așa cum vrem”, a spus tânăra pentru ziarul britanic Metro. „Nu a fost deloc greu să ne decidem să renunțăm la slujbele noastre. Înainte să ne mutăm, ne-am gândit să închiriem sau să luăm un credit, iar asta ar fi însemnat cheltuieli de aproximativ 1.000 de lire sterline pe lună. O zi din viața unui cuplu care trăiește într-o rulotă Pentru cei doi, ziua începe la 5:30 dimineața, cu mulsul caprelor, hrănirea oilor și îngrijirea măgarilor adoptați. Seara, hrănesc din nou animalele, aprind focul și pornesc generatorul doar pentru o oră. Singura plată lunară pe care trebuie să o facă este impozitul local și beneficiază de servicii precum colectarea gunoiului. „Seara, majoritatea oamenilor se așează și se uită la televizor, noi nu avem această rutină, așa că ne simțim puțin mai conectați unul cu celălalt. Avem o relație mai bună pentru că, de fapt, seara stăm și vorbim”, a explicat Libby. „Uneori îmi lipsește confortul de a putea aprinde lumina sau de a conecta telefonul la încărcător, genul ăsta de lucruri. Pur și simplu ușurința lucrurilor.Iarna este cea mai dificilă perioadă, deoarece rulota este expusă vânturilor puternice pe un deal. Cu toate acestea, cuplul plănuiește să instaleze panouri solare și să se mute într-o cabană din lemn pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu vrem să ne întoarcem la viața într-o casă și la facturile de plătit”, a spus tânăra. Sursa Foto Ilustrativ: Envato Autorul recomandă: Cât te costă, de fapt, să închiriezi o RULOTĂ pentru a merge în concediu. Are toate dotările necesare