Un inginer a inventat carcasele pentru iPhone cu port USB-C. Cum funcționează, de ce sunt utile pentru fanii Apple
Inginerul Ken Pillonel, cunoscut pentru proiectele prin care modernizează gadgeturile vechi, a lansat o serie de carcase speciale pentru iPhone ce adaugă un port USB-C funcțional. Aceste accesorii sunt gândite, practic, pentru modelele mai vechi ale telefoanelor Apple, care au rămas blocate pe conectorul proprietar Lightning, și pot fi deja achiziționate din magazinul său online, scrie Engadget. Inginerul inventiv nu este la prima tentativă de acest gen Pillonel nu este la prima inițiativă de acest gen. În 2021, el a devenit faimos după ce a creat primul iPhone cu USB-C integrat, un proiect care a atras atenția pasionaților de tehnologie și a demonstrat că adaptarea era posibilă. De această dată, soluția este mai accesibilă și mai practică: un case modular ce se atașează rapid, fără a necesita modificări interne sau lipire pe placa de bază a telefonului. Carcasele sunt compatibile cu toate cele 20 de modele de iPhone din „epoca Lightning” care pot rula cea mai recentă versiune de iOS. Odată montată carcasa, utilizatorii beneficiază de încărcare rapidă, transfer complet de date către computere și funcționalitate CarPlay, toate prin USB-C, portul devenit standard pe majoritatea gadgeturilor actuale, inclusiv pe noile iPhone-uri. „Scopul este să oferim o viață nouă acestor dispozitive, astfel încât să nu mai pară depășite”, explică Pillonel în videoclipul de prezentare. Accesoriile pentru iPhone vor fi disponibile într-o gamă mare de culori, pentru toată gusturile În plus, accesoriile vor fi disponibile într-o gamă mai variată de culori începând cu luna septembrie, pentru cei care vor și un plus de stil pe lângă funcționalitate. Acest proiect continuă seria de invenții creative ale inginerului, care în trecut a modificat inclusiv AirPods și AirPods Max pentru a le face mai ușor de reparat și reutilizat. Videoclipul în care Pillonel detaliază întregul proces de design este recomandat tuturor celor interesați de inginerie și design de produs, oferind o privire fascinantă asupra modului în care un accesoriu simplu poate rezolva o problemă pe care Apple a evitat-o ani la rând. Astfel, pentru posesorii de iPhone-uri vechi, adăugarea unui port USB-C devine acum o opțiune reală, fără bricolaj complicat și fără costuri exagerate. Totuși, vom vedea cât succes va avea pe piață.
Roboții ar putea ajunge la următorul nivel – Ce este pielea electronică și cum îi face mai umani
O echipă de cercetători britanici de la Universitățile Cambridge și Londra a prezentat o inovație care ar putea schimba radical modul în care interacționăm cu roboții. Este vorba despre o piele electronică flexibilă, realizată dintr-un gel inteligent, capabilă să detecteze simultan mai multe tipuri de stimuli: temperatură, presiune, contact uman sau chiar eventuale deteriorări. Studiul, publicat recent în revista Science Robotics, deschide noi perspective în dezvoltarea roboților cu simț tactil avansat, apropiați de percepția senzorială a oamenilor, scrie bfmtv.com. Un material unic, capabil să simuleze simțul tactil Această piele artificială se bazează pe un gel conductiv, ușor de modelat în diverse forme, ceea ce îl face potrivit pentru multe tipuri de roboți. Cercetătorii au demonstrat potențialul materialului prin realizarea unei mâini artificiale care poate localiza cu precizie punctele de contact și diferenția între diverse tipuri de atingeri. Spre deosebire de soluțiile clasice, care necesită mai multe tipuri de senzori specializați, acest material poate recunoaște simultan natura obiectului atins, fie că este solid sau lichid, nivelul de presiune, temperatura și chiar dacă este vorba despre o atingere umană. David Hardman, coordonatorul proiectului, a explicat că scopul lor a fost să creeze un singur material multifuncțional, care să simplifice procesul de producție și să reducă costurile. Într-un prototip experimental în formă de mână, oamenii de știință au integrat aproximativ 860.000 de conexiuni, care imită parțial rețeaua complexă de terminații nervoase ale pielii umane. Deși nivelul de sensibilitate nu atinge încă performanța țesutului biologic, rezultatele reprezintă un pas semnificativ în apropierea roboților de funcționalitățile organice. Aplicații în industrie, medicină și siguranța colaborării cu oamenii Această tehnologie are potențialul de a revoluționa mai multe domenii. În industrie, roboții dotați cu o astfel de piele ar putea manipula obiecte fragile fără riscul de a le deteriora. De asemenea, materialul ar permite mașinilor să recunoască rapid situațiile periculoase, cum ar fi expunerea la flăcări, retrăgându-se pentru a preveni daunele. În domeniul medical, pielea electronică ar putea contribui la crearea unor proteze mult mai realiste și funcționale, oferind utilizatorilor o experiență senzorială apropiată de cea naturală. Totodată, pentru a îmbunătăți siguranța în fabrici, așa-numiții coboți , roboți care lucrează alături de oameni, ar putea detecta mai ușor contactul cu persoanele, reducând riscul de accidente. Această realizare se înscrie într-o competiție globală privind dezvoltarea pielii artificiale. În 2024, echipe de la universități din Tokyo și Harvard au prezentat versiuni avansate de piele celulară artificială. Cercetătorii britanici intenționează să continue optimizarea materialului, astfel încât acesta să devină mai sensibil și mai durabil, pregătindu-l pentru utilizări comerciale și medicale. Prin această descoperire, roboții fac un pas important spre a simți și reacționa la mediul înconjurător într-un mod mult mai apropiat de ființele vii, deschizând calea unei noi generații de mașini cu percepție tactilă complexă.
Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.
Ar putea fi primul avion hibrid cu consum de combustibil redus cu 90%. Inovația care are potențial să schimbe totul
O companie britanică specializată în sisteme electrice de propulsie, pe nume Helix, a publicat o propunere revoluționară pentru reducerea consumului de combustibil cu până la 90% pe zborurile scurte, printr-un design hibrid-electric avansat. Soluția vizează avioanele regionale și private care operează pe rute sub 250 mile nautice, un segment care reprezintă peste 26% din traficul aerian global și care se estimează că va ajunge la 115 miliarde de dolari până în 2035, scrie Interesting Engineering. Conform documentului tehnic intitulat „A New Architecture for Aviation”, Helix propune o refacere în trei pași a configurației actuale a avioanelor turbopropulsate, bazată pe tehnologii deja disponibile: Propulsie hibridă cu generatoare compacte, Motoare electrice cu densitate mare de putere, Elice carenate pentru eficiență aerodinamică sporită. De la 230 kg la 23 kg de combustibil per zbor Prin această configurație, consumul de combustibil pentru o cursă tipică de 250NM este redus de la 230 kg la doar 23,8 kg, adică 10,3% din consumul unui avion convențional. Sistemul permite operarea complet electrică în fazele critice precum decolarea și aterizarea, în timp ce în croazieră un generator alimentat cu combustibil lichid reîncarcă bateriile. Comparativ cu un avion full-electric alimentat de baterii comerciale cu 205 Wh/kg (care ar avea o autonomie limitată la 142 NM), soluția Helix permite dublarea razei de acțiune și o reducere cu 74,3% a consumului față de aeronavele clasice. Optimizarea trenului de propulsie, o necesitate Un element cheie este înlocuirea motoarelor grele MagniX650 (205 kg/unitate) cu noile motoare Helix SPX417-200, care oferă 568 kW la doar 90 kg. Prin adăugarea unui sistem de transmisie cu reductor și a unei invertoare mai ușoare, întreaga unitate de propulsie cântărește 124 kg, economisind peste 220 kg per avion. Această reducere permite creșterea capacității bateriei cu peste 45 kWh, ceea ce contribuie la o scădere suplimentară a consumului până la 50,2 kg, echivalentul a 21,7% din consumul tradițional. Elice carenate pentru eficiență și zgomot redus Un alt pas important este implementarea elicei carenate, o tehnologie care înlocuiește elicele deschise cu variante închise într-un tub cilindric, pentru reducerea pierderilor de vârf și creșterea tracțiunii statice. Chiar dacă adaugă 91 kg la masa avionului și scade viteza optimă de croazieră de la 81 m/s la 77 m/s, sistemul oferă o economie de energie semnificativă, cu o reducere suplimentară de 33 kWh în consumul necesar pentru croazieră. Helix susține că acest design permite reducerea totală a consumului cu 60% față de o arhitectură hibridă standard și cu 89,7% față de un avion clasic. Ce implicații există pentru aviația regională Costurile cu combustibilul reprezintă aproape 30% din operațiunile aeriene, iar în contextul tranziției către carburanți sustenabili (SAF) mai scumpi, soluțiile de eficiență devin esențiale. Arhitectura propusă de Helix oferă o cale realistă și imediat aplicabilă către o aviație mai verde, mai silențioasă și mai ieftină, fără a aștepta baterii miraculoase sau tehnologii din viitor. Helix ar putea astfel să devină un nume-cheie în revoluția electrificării aviației regionale, oferind o punte între realitatea actuală și obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2050.
Benzină din aer: invenția care promite să rescrie regulile mobilității
Un startup american a prezentat recent un dispozitiv de mărimea unui frigider care promite să producă benzină folosind doar aer, apă și energie regenerabilă. Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat, ei bine, nu e: invenția există, funcționează și a fost deja demonstrată public în New York. Se numește Aircela și ar putea transforma radical modul în care privim combustibilii fosili – fără să-i mai folosim deloc. Într-o lume în care mașinile electrice încă sunt un lux pentru cei mai mulți, iar extragerea mineralelor necesare bateriilor ridică alte probleme ecologice, soluția propusă de Aircela pare desprinsă dintr-un roman SF. Dar tocmai asta o face atât de captivantă. Dispozitivul creat de Aircela este, în esență, o unitate de captare directă a carbonului (Direct Air Capture – DAC), combinată cu un mic reactor de sinteză a combustibilului. Adică, o mini-fabrică portabilă, capabilă să extragă dioxid de carbon din aer, să-l combine cu hidrogenul obținut din apă și, cu ajutorul energiei regenerabile, să genereze benzină reală. Nu un substitut, nu o alternativă pe bază de etanol, ci combustibil 100% compatibil cu orice mașină cu motor termic. Aircela a demonstrat întregul proces live, într-un eveniment public la New York. Pe spatele dispozitivului se află chiar o pompă de benzină clasică, de unde poți alimenta direct. Combustibilul rezultat nu conține sulf, etanol sau metale grele și poate fi folosit imediat. După cum a explicat CEO-ul Eric Dahlgren, „nu am construit un prototip. Am construit o mașină care funcționează.” În forma actuală, aparatul captează 10 galoane de CO₂ pe zi și produce aproximativ un galon de benzină – cam 3,78 litri. Rezervorul integrat poate stoca până la 17 galoane, ceea ce ar putea acoperi, în teorie, nevoile săptămânale ale unui șofer obișnuit. Soluție de tranziție sau o revoluție în transport? În mod evident, un singur aparat nu poate schimba radical balanța globală a emisiilor. Dar Aircela pariază pe puterea scalabilității. Dimensiunea redusă a mașinăriei permite atât folosirea individuală (în curtea casei tale), cât și integrarea în benzinării, parcări industriale sau containere maritime. Compania speră să înceapă producția în toamna lui 2025, cu ținta declarată de a aduce combustibili neutri din carbon în cât mai multe locuri, cât mai repede. Este un pariu ambițios, dar într-un context în care doar 8% din autoturismele din SUA sunt electrice, iar peste 90% din cele din lume funcționează încă pe benzină sau motorină, abordarea Aircela ar putea fi răspunsul realist la o problemă globală urgentă. Spre deosebire de mașinile electrice, această soluție nu necesită schimbarea întregii infrastructuri, nici înlocuirea parcului auto existent. Practic, îți poți păstra mașina ta pe benzină și contribui totuși la reducerea emisiilor de carbon. Totul, însă, depinde de sursa de energie care alimentează aparatul. Dacă electricitatea vine din arderea gazului natural, impactul ecologic pozitiv se diminuează considerabil. CEO-ul companiei recunoaște acest risc și subliniază urgența: „Nu putem aștepta decenii. Trebuie să facem ceva chiar acum.” Cât de aproape suntem de benzină curată la pompă? Chiar dacă Aircela pare să fi spart gheața, întrebarea care se află pe buzele tuturor este simplă: va putea tehnologia să fie adoptată pe scară largă și la prețuri accesibile? Deocamdată, compania nu a dezvăluit costul exact al aparatului, dar promite că „accesibilitatea este esențială” și mizează pe producția de masă pentru reducerea prețului. În mod interesant, această abordare aduce o schimbare de paradigmă: în loc să ne forțeze să renunțăm la ceva (mașina pe benzină), ne oferă o alternativă care funcționează cu ce avem deja. Poate că nu este soluția ideală pe termen lung, dar este, cu siguranță, una care ar putea face diferența pe termen scurt și mediu. Dacă Aircela reușește să-și atingă obiectivele, am putea asista la o tranziție ecologică care nu presupune sacrificii drastice, ci doar o schimbare de infrastructură. Iar dacă benzina „din aer” va putea deveni normă, nu excepție, atunci mobilitatea sustenabilă ar putea deveni realitate mai repede decât ne-am fi așteptat. Până atunci, tot ce putem face este să urmărim cu interes cum o idee care părea imposibilă începe să prindă contur – cu fiecare galon extras, la propriu, din atmosferă.
SUA a testat cel mai puternic laser din istoria țării: La ce ar putea fi folosit în viitor ZEUS
ZEUS, cel mai nou sistem laser al Universității Michigan, a atins 2 petawați, depășind de peste 100 de ori producția electrică globală pentru o fracțiune infimă de secundă. Universitatea Michigan a anunțat că ZEUS (Zettawatt-Equivalent Ultrashort pulse laser System), cel mai nou și avansat sistem laser dezvoltat în SUA, a atins în premieră o putere de 2 petawați, adică 2 milioane de miliarde de wați, scrie revista Popular Science. Un nou record în fizica experimentală americană Pentru comparație, acest vârf depășește de peste 100 de ori consumul total de electricitate al întregii planete. Totuși, impulsul laser a durat doar 25 de quintilionimi de secundă. ZEUS reprezintă o evoluție majoră față de sistemul anterior, HERCULES, care se limita la 300 de terawați. Experimentul inaugural a implicat un impuls laser direcționat către o cameră umplută cu heliu, generând plasmă prin dezlipirea electronilor de atomi. Procesul cu pricina a produs accelerație de tip wakefield, permițând electronilor să ajungă la viteze extreme în urma impulsului laser. Urmează teste și mai spectaculoase Testul recent este doar o etapă preliminară înaintea experimentului principal programat pentru sfârșitul anului. Acesta va implica ciocnirea electronilor accelerați cu un al doilea fascicul laser din direcția opusă. Interacțiunea rezultată va simula un laser cu o putere aparentă echivalentă cu un zettawatt (1.000.000.000.000.000.000.000 wați), ceea ce conferă și numele sistemului. Pentru a preveni distrugerea sistemului prin intensitatea uriașă, impulsurile sunt extinse temporar folosind grilaje de difracție, reducând puterea instantanee până la momentul concentrării în punctul țintă. Aplicații științifice și tehnologice multiple Conform oficialilor de la National Science Foundation, cercetările realizate cu ajutorul ZEUS ar putea contribui la metode avansate de imagistică pentru țesuturi moi sau tratamente inovatoare împotriva cancerului. Totodată, ZEUS poate fi folosit pentru a simula fenomene cosmice extreme precum jeturile de pozitroni din găurile negre sau exploziile de raze gamma. „ZEUS nu este doar un ciocan laser imens, ci permite divizarea luminii în multiple fascicule, ceea ce oferă flexibilitate experimentală”, a declarat Franklin Dollar, profesor la UC Irvine și coordonator al primului test de 2 petawați. Costând doar 16 milioane de dolari, ZEUS se dorește a fi un accelerator de particule la scară redusă și eficientă, comparabil cu instalații de sute de metri. Statele Unite reintră astfel în competiția internațională a laserelor de mare putere, după ani de stagnare în acest domeniu.
Ochelari termici ca în Predator? O nouă invenție ar putea face acest vis realitate
Un nou tip de material dezvoltat de cercetători de la MIT promite să transforme fundamental tehnologia senzorilor infraroșu, deschizând calea către ochelari de vedere termică ușori și subțiri, asemănători celor din filmele SF. Materialul, bazat pe pelicule extrem de subțiri de PMN-PT (niobat de plumb-magneziu cu titanat de plumb), permite detectarea radiației infraroșii la temperaturi ambientale, fără sisteme voluminoase de răcire. Problema senzorilor convenționali Sistemele actuale de viziune nocturnă de înaltă performanță utilizează detectoare fabricate din telurură de cadmiu-mercur (HgCdTe), care necesită răcire la temperaturi apropiate de cea a azotului lichid (−196°C). Acest lucru asigură reducerea zgomotului electronic intern și crește sensibilitatea, dar implică echipamente grele și scumpe. Încercările de a crea senzori „la cald”, fără răcire, au existat încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, bazându-se pe materiale piroelectrice precum turmalina. Materialele generează, practic, un curent electric atunci când absorb radiație infraroșie, dar la temperatura camerei semnalele erau puternic afectate de zgomotul termic, scrie publicația Ars Technica. Soluția MIT: filme nanometrice neaderente Echipa condusă de cercetătoarea Xinyuan Zhang a găsit o cale de a reduce zgomotul fără răcire, realizând filme piroelectrice incredibil de subțiri, de doar 10 nanometri. Cheia a fost dezvoltarea unei metode de fabricație care să permită desprinderea acestor filme de substrat fără a le deteriora, un proces adesea comparat cu dezlipirea unui ou prăjit de o tigaie veche. Soluția a fost materialul PMN-PT, care nu doar că are proprietăți piroelectrice excelente, dar și un comportament „antiaderent” la nivel atomic. Prezența atomilor de plumb în compoziția substratului slăbește legăturile covalente dintre film și suprafață, permițând separarea rapidă și curată a peliculei. Rezultatele impresionante nu au întârziat să apară Folosind 100 de astfel de filme, fiecare cu o suprafață de 60 microni pătrați, cercetătorii au creat un senzor IR cu 100 de pixeli, atașat pe un cip de siliciu. Dispozitivul a detectat radiații pe întreaga bandă infraroșie și a avut performanțe superioare senzorilor clasici răciți. Deși detectorul IR este deja funcțional, Zhang precizează că pentru un sistem complet de vedere nocturnă mai sunt necesare lentile pentru focalizare, surse de alimentare și integrarea întregului ansamblu într-un format ergonomic. Deși lentilele de contact cu viziune nocturnă rămân un obiectiv îndepărtat, ochelarii cu aspect normal sunt o țintă realistă. Tehnologia ar putea avea aplicații în siguranța rutieră, prin integrarea în sisteme de detecție pentru mașini autonome în condiții meteo dificile. Mai mult, metoda de separare atomică ar putea fi aplicată și altor materiale, extinzând potențialul către senzori purtabili, tranzistori flexibili și computere ultra-miniaturizate. „Dacă reușim să generalizăm această metodă, putem construi o nouă generație de electronice ultra-subțiri, performante și portabile”, a mai spus, de asemenea, Zhang.
Trei adolescenți au inventat un frigider care nu are nevoie de curent electric. Pe ce principiu inovator funcționează
Trei adolescenți din India au creat un frigider portabil care poate păstra vaccinurile și medicamentele la temperaturi scăzute fără să aibă nevoie de electricitate. Invenția lor, denumită „Thermavault”, funcționează cu ajutorul unor săruri speciale care, în contact cu apa, declanșează un efect de răcire. Tinerii au câștigat premiul Earth Prize 2025 și intenționează să producă 200 de unități pentru a fi testate în 120 de spitale din zone rurale, scrie Buysiness Insider. Cum funcționează Thermavault Dispozitivul este un recipient izolat termic, cu pereți interiori din cupru, care conține o soluție de săruri dizolvate în apă. Când aceste săruri se dizolvă, au capacitatea de a extrage căldura din mediu printr-un proces endotermic. Astfel, compartimentul în care se află vaccinurile sau medicamentele este răcit în mod natural, fără a fi nevoie de o sursă de energie electrică. Inițial, tinerii au cercetat peste 150 de tipuri de săruri care ar fi putut funcționa, însă soluția finală a venit dintr-un manual de clasa a IX-a. Sub îndrumarea unui profesor, au ajuns la combinația dintre clorura de amoniu și hidroxidul de bariu octahidrat. Clorura de amoniu permite menținerea unei temperaturi constante între 2 și 6 grade Celsius, ideală pentru majoritatea vaccinurilor, în timp ce hidroxidul de bariu poate duce temperatura chiar sub zero grade, ceea ce este util pentru transportul unor organe sau tratamente sensibile. Util pentru zonele fără acces la electricitate Invenția are un impact imens mai ales în zonele fără acces constant la energie electrică, acolo unde transportul sau stocarea vaccinurilor și a altor materiale medicale este o provocare logistică majoră. Un medic din Indore care a testat prototipul a declarat că a putut păstra vaccinurile reci timp de 10-12 ore, iar cu câteva îmbunătățiri, dispozitivul ar putea deveni esențial în zonele izolate. Un alt avantaj important este reutilizarea: soluția salină folosită pentru răcire poate fi recuperată prin evaporarea apei și refolosită. Astfel, Thermavault (vizitează website-ul) nu doar că funcționează fără curent, dar este și prietenos cu mediul și sustenabil pe termen lung. Un model demonstrativ al prototipului Thermavault. (Foto: Dhruv Chaudhary/Mithran Ladhania/Mridul Jain) Ce urmează pentru Thermavault Cei trei adolescenți au primit un premiu de 12.500 de dolari, bani pe care vor să-i folosească pentru testarea și certificarea dispozitivului la Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În plus, vor începe procesul de obținere a unui brevet și plănuiesc să colaboreze cu organizația Gavi, care se ocupă de distribuția globală a vaccinurilor. Invenția lor dovedește că știința aplicată, determinarea și un strop de inspirație din manualele școlare pot da naștere unor soluții care pot salva vieți.