Ion Cristoiu: Seriozitatea investigației americane este zdrobitoare. Raportul românesc are poze și capturi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „ În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt nelimitate ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Acesta a început prin a spune că Nicușor Dan a preluat, inexplicabil, raportul creat de Alex Florența. Jurnalistul scoate în evidență diferența uriașă dintre raportul românesc și raportul american. Acesta susține că americanii au realizat un raport bine documentat, cu trimiteri la documente care să susțină concluziile. Românii, pe de altă parte, au prezentat un raport cu poze și capturi, adaugă Cristoiu. „Nicușor Dan, din motive care mie îmi scapă, logice, a preluat un raportul ăla al frizerului, al lui Alex Florența. L-a prezentat peste tot că ar aduce dovezi… Comisia despre care am spus mai devreme, care are bani și investigații. Pentru că cine se uită la documentul ăsta, ia vedeți acolo…. Ia uitați-vă acolo, uitați-vă la ele, la cele două rapoarte. Scurt, stați așa, opriți aici. Ăsta e raportul frizerului. Așa, deci ce e în el? Ia, uitați. La ei sunt desene. Ăla e raportul lor, al americanilor. În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document, că ei au făcut pe cont propriu. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Deci problema este în felul următor, în perioada următoare… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Încă o dată, opriți, are surse, vedeți, sunt trimiteri. Când vorbești despre ceva, se face trimitere imediat sursă. Marius, este foarte important, sunt surse ale investigațiilor proprii. Ei au avut corespondență cu Tiktok, cu instagram, cu facebook. Pentru că, încă o dată, banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt infernal față de, mă rog, adică sunt nelimitate. Doi, fiind vorba de Uniunea Europeană, nu de noi, nu-și pot permite, că ei sunt membri ai Congresului, nu-și pot permite să facă ca frizerul (n.r. Alex Florența). Adică, seriozitate absolută. Păi nu, că trebuie să se înțeleagă… Seriozitatea investigației este zdrobitoare. În aceste condiții, noi avem un conflict planetar. ”, a explicat jurnalistul.
Investigație WSJ : Explozia unei rachete Starship a companiei SpaceX a pus în pericol trei avioane și 450 de pasageri
Pe 16 ianuarie 2025, în timpul celui de-al șaptelea test de zbor, racheta Starship s-a distrus la scurt timp după lansare. Bucăți incandescente au fost dispersate în spațiul aerian caraibian timp de aproape 50 de minute. Toate acestea s-au petrecutt într-o regiune frecvent traversată de avioane comerciale. Documentele FAA expuse de investigația WSJ, arată că resturile au ajuns pe o suprafață mult mai extinsă decât fusese anticipat. De asemenea, o parte din spațiul aerian afectat nu era acoperit de radarele americane. Explozia rachetei Starship și aeronave aflate în situații critice Trei zboruri au fost direct expuse riscului: un avion JetBlue către San Juan, un zbor al companiei Iberia și un jet privat. În total, la bord se aflau circa 450 de persoane. Piloții au fost puși în fața unor decizii dificile: să traverseze o zonă cu resturi în cădere sau să o evite. Exista însă riscul de a rămâne fără combustibil deasupra oceanului. Într-un caz, un echipaj a declarat urgență din cauza lipsei de combustibil. Asta după ce a fost avertizat că intrarea în zona de risc se face „pe propria răspundere”. Investigația evidențiază și întârzieri în transmiterea informațiilor. Potrivit documentelor, SpaceX nu ar fi alertat imediat FAA prin linia de urgență prevăzută în proceduri. În unele situații, controlorii de trafic aerian au aflat despre incident direct de la piloți. Aceștia raportau vizual prezența „flăcărilor și a resturilor” în atmosferă. Zonele speciale de restricție au fost activate cu întârziere și au acoperit doar spațiul aerian monitorizat de radarele SUA, lăsând descoperite porțiuni din spațiul internațional. Toate aeronavele implicate au reușit să aterizeze în siguranță. Dar FAA a clasificat evenimentul drept un „risc extrem potențial” pentru aviația civilă. Majoritatea pasagerilor nu au fost conștienți de pericolul la care au fost expuși. Ulterior, FAA a inițiat o analiză internă privind gestionarea riscurilor asociate cu resturile provenite din lansări spațiale, evaluare suspendată câteva luni mai târziu. Aceasta a fost o decizie considerată neobișnuită de surse din interior. Răspunsul SpaceX și implicațiile pe termen lung SpaceX a respins concluziile, afirmând că „niciun avion nu a fost în pericol”. De asemenea a subliniat faptul că siguranța publică rămâne o prioritate. Totuși, incidentul ridică întrebări importante despre modul în care traficul aerian civil poate fi protejat în contextul creșterii numărului de lansări spațiale. FAA estimează că, în următorii ani, lansările și reintrările în atmosferă ar putea ajunge la 200 – 400 pe an. Astfel de situații s-ar putea transforma din evenimente izolate în probleme serioase. Cazul Starship scoate în evidență limitele actualelor proceduri și necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii spațiali și autoritățile aviatice internaționale. Pe măsură ce traficul aerian și activitatea spațială devin tot mai intense, granița dintre progres tehnologic și risc ar putea deveni tot mai fragilă.
ŞTIRI PE SURSE: Misterul banilor din afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Un certificat de la Registrul Comerțului clarifică totul: de unde sunt sumele investite
Consultarea documentelor publice arată însă o serie de neconcordanțe între informațiile vehiculate și datele oficiale disponibile, potrivit unei analize realizate de publicația Știri pe Surse. Sursa citată scrie că dezvăluirile virale au ignorat exact datele publice care ar fi lămurit totul. Așa-zisele dezvăluiri despre sursa banilor investiți de familia Băluță s-ar fi prăbușit ca un castel de nisip dacă ar fi avut în vedere un banal certificat constatator de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Un document prezentat de Știri pe Surse arată clar structura de proprietate, vechimea, activitatea economică și situația financiară a firmei familiale BD MEDICAL 2002 SRL, invocată în ”dezvăluirile virale”. Potrivit certificatului ONRC, firma este deținută de familia Băluță, având capital privat integral românesc și funcționând din 2003. La acestea se adaugă datele financiare anuale, publice și ușor de consultat, care arată o evoluție solidă și constantă a companiei timp de aproape două decenii. Datele privind sursa fondurilor erau disponibile public Bilanțul BD MEDICAL 2002 SRL arată cifre de afaceri consistente și profituri semnificative, suficiente pentru a explica integral achizițiile prezentate în investigația Snoop. Concret, potrivit datelor publice: cifra de afaceri a firmei în 2024 este de 2.019.803 lei, cu un profit de 716.363 lei, în 2023: 1.759.801 lei cifră de afaceri, 868.084 lei profit, în 2022: 1.870.564 lei cifră de afaceri și 865.094 lei profit. Aceste date provin din bilanțurile oficiale, disponibile public și incluse în documentația certificată de ONRC. Nu este explicat în investigație de ce au fost omise cele trei bilanțuri consecutive care indică profituri între 700.000 și 860.000 de lei, precum și informațiile publice privind activitatea medicală a firmei, vechimea de 22 de ani și faptul că asociații sunt aceleași persoane despre care investigația Snoop sugerează că ar avea „surse neclare de bani” Informațiile privind pregătirea și activitatea profesională, omise Un alt aspect omis în investigație este că membrii familiei Băluță nu sunt figuranți într-o schemă imaginară, ci profesioniști medicali cu studii, specializări și venituri reale, care explică perfect posibilitatea unor investiții imobiliare. Soția lui Daniel Băluță este doctor în științe medicale, cu o carieră academică și clinică consolidată, deci venituri semnificative, predictibile, peste media profesiei. Cumnata acestuia, Denisa Băluță, este medic rezident în chirurgie maxilo-facială, profesie cu venituri peste medie și cu o traiectorie profesională clară în domeniul medical. Părinții, Florica și Marin Băluță, sunt acționari în firma de familie încă de la început; un business construit treptat, prin muncă, cu activitate licită și continuitate documentată de peste 20 de ani. Datele publice arată că nu e vorba despre o familie fără resurse și „pensionari misterioși”, ci despre o afacere medicală de familie, în care fiecare membru contribuie prin profesia, munca și specializarea lui. Veniturile firmei, activitatea economică, profesiile cu venituri peste medie și parcursurile profesionale verificabile ale membrilor familiei erau disponibile în spațiul public și puteau fi consultate cu ușurință. O prezentare realizată fără verificarea documentelor relevante În loc să prezinte tabloul real, un business medical funcțional, profitabil și transparent, investigația creează impresia unei rețele oculte de achiziții, bazate pe „coincidențe”, insinuări și imagini cu blocuri, scrie publicația Știri pe Surse. Adevărul, documentat oficial, este că: ● sursa banilor e complet legală și verificabilă, ● firma are vechime de peste două decenii, ● cifrele de afaceri justifică achizițiile, ● profesiile membrilor familiei explică veniturile, ● ONRC și bilanțurile publice sunt accesibile oricui – mai puțin, se pare, jurnaliștilor Snoop. Pentru o investigație care pretinde rigoare, omiterea acestor informații fundamentale ridică mari semne de întrebare. Promovarea investigației în context electoral La scurt timp după publicare, materialul a fost distribuit intens pe rețelele sociale de Ciprian Ciucu, contracandidatul lui Daniel Băluță. În acest context, apar întrebări privind utilizarea investigației în disputa electorală. Tocmai de aceea, au fost verificate separat datele financiare și documentele oficiale menționate în spațiul public. O analiză care ar fi inclus consultarea bilanțurilor, a certificatelor ONRC, a activității firmei și a informațiilor profesionale despre membrii familiei ar fi oferit o imagine diferită față de cea prezentată în material.
Investigația în cazul morții lui Felix Baumgartner a luat o întorsătură neașteptată! Procuratura italiană a angajat un expert tehnic ca să afle detaliul cheie al anchetei
Procurorii italieni și-au dat acordul pentru repatrierea trupului neînsuflețit al lui Felix Baumgartner, dar investigațiile continuă. Un expert tehnic a fost angajat pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs decesul. O singură certitudine avem în momentul de față: nu se mai poate pune problema atacului de cord, ipoteză vehiculată de unii dintre martorii tragediei. Procurorii investighează în continuare moartea lui Felix Baumgartner Pe 17 iulie, Baumgartner s-a prăbușit cu autoparapanta în interiorul complex hotelier din Porto Sant’Elpidio, o comună cu aproape 26.000 de locuitori, situată în Fermo. Parchetul din această provincie a preluat cazul, ajungând ulterior la concluzia că problema care a dus la acest accident nu a fost de natură medicală, ci tehnică. Mai exact, camera montată pentru a filma zborul din spate s-a desprins și a ajuns în apropierea elicei. Un expert tehnic va încerca să recupereze imaginile stocate pe dispozitiv pentru a reconstitui în detaliu cele întâmplate. În urma autopsiei, s-a stabilit că austriacul suferise multiple fracturi de vertebre, cât și leziuni ale măduvei spinării, care s-au dovedit a fi fatale. Echipajele medicale au ajuns în scurt timp la fața locului, dar nu au mai putut face nimic pentru a-l salva. El era privit ca o adevărată legendă de pasionații de sporturi extreme din toate colțurile lumii, mai ales datorită performanței unice de a sări în gol din stratosferă. Cu puțin timp înaintea accidentului, a postat pe o rețea de socializare un videoclip în care zbura cu parapanta în cercuri, deasupra unui câmp. Mihaela Rădulescu: „Eram sigură că Felix nu avea nicio boală” Nu cu mult timp în urmă, Mihaela Rădulescu a anunțat că trupul neînsuflețit va putea fi dus în Austria pentru înmormântare, întărind, totodată, ipoteza finală a procurorilor, conform căreia decesul a fost provocat de o defecțiune tehnică. „Parchetul Republicii Italiene, căruia îi mulțumesc pentru disponibilitate, ne-a returnat trupul imediat după autopsie, iar Felix poate fi în sfârșit dus acasă, în Austria. Data înmormântării, însă, nu a fost încă stabilită. Eram sigură că Felix nu avea nicio boală. Era maniac la controalele medicale și nu avea probleme cardiace. A avut o viață extraordinară. Timp de peste 12 ani, i-am fost alături în toate aventurile: spectacolele de acrobație, zborurile cu elicopterul, zborurile cu paramotor, săriturile cu parașuta și parapanta. Eram inseparabili, dar pasiunea lui ne-a despărțit, chiar dacă el va fi mereu cu mine. Felix a fost cu adevărat special, iar acum vreau doar să spun în continuare povestea lui extraordinară”, a transmis fosta prezentatoare TV. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult