Un aeroport de 1,1 miliarde de euro nu a avut niciun pasager. Are un terminal proiectat să primească până la 10 milioane de pasageri anual
Aeroportul Real Ciudad din Spania este considerat unul dintre cele mai mari eșecuri din domeniul infrastructurii din secolul XXI. Construit cu o investiție care depășește 1,1 miliarde de euro, a fost inaugurat în 2009 cu scopul să devină un important centru aviatic care ar reduce aglomerația de pe celelalte aeroporturi din Spania. De asemenea, avea scopul să atragă numeroase companii aeriene low-cost din întreaga Europa, potrivit express.co. În loc să aibă succes, aeroportul a fost închis după trei ani și s-a ales cu porecla „aeroportul fantomă” al Spaniei. Proiectul a fost conceput în perioada de vârf a freneziei construcțiilor din Spania la mijlocul anilor 2000, iar aspirațiile sale erau vaste. Cu una dintre cele mai lungi piste din Europa, de 4,1 km, și cu un terminal proiectat să găzduiască până la zece milioane de pasageri anual, investitorii vorbeau despre o afacere profitabilă garantată, conform Mirror. Proiectul a fost prezentat ca o alternativă la aeroportul din Madrid. Totuși, proiectul s-a confruntat cu numeroase dificultăți. Având în vedere că se afla la 200 km de capitala Spaniei, puțini pasageri au fost convinși să facă schimbarea, chiar și cu zboruri mai ieftine. În plus, legătura feroviară pentru un tren de mare viteză nu a fost construită. Probleme peste probleme De asemenea, obiecțiile privind protecția mediului au amânat lansarea sa cu ani de zile, crescând și mai mult cheltuielile și afectând progresul inițial. Companiile aeriene au devenit rapid sceptice cu privire la proiect. Air Berlin, Air Nostrum și Ryanair, care lansaseră rute către aeroport, au renunțat. Vueling a fost ultima companie aeriană care s-a retras la sfârșitul anului 2011, lăsând aeroportul fără niciun zbor programat de pasageri la trei ani de la inaugurare. Ca urmare, compania operatoare a acumulat datorii de peste 300 de milioane de euro și a intrat în faliment în anul următor. În aprilie 2012, ultimele operațiuni au încetat, iar aeroportul a fost închis. Încercări de vânzare, eșuate În ciuda investiției de un miliard de euro, amplasamentul a fost scos la licitație cu un preț minim cerut de 100 de milioane de euro. Chiar și cu această reducere masivă, nimeni nu a fost dispus să facă achiziția. Un grup de investiții chinez a încercat să cumpere întregul aeroport pentru doar 10.000 de euro, o ofertă care a fost respinsă rapid, dar care a creat o serie de titluri jenante în presă. În cele din urmă, aeroportul a fost vândut în 2018 pentru aproximativ 56 de milioane de euro. Ciudad Real este folosit din 2019 ca o unitate de depozitare, întreținere și dezmembrare ale aeronavelor. În timpul pandemiei de COVID-19, fostul aeroport a fost folosit pentru scurt timp pentru a găzdui zeci de avioane la sol.
Investiția de suflet a Simonei Halep, îngropată total: A luat țeapă!
Simona Halep (34 de ani), deținătoare a două titluri de Grand Slam, se dedică afacerilor după retragerea din tenis, dar nu toate investițiile demarate de „Simo” au fost inspirate. Una dintre investițiile de suflet ale Simonei Halep a fost site-ul ei oficial, pe care constănțeanca l-a lansat chiar de Ziua Națională a României, promițându-le fanilor că le va oferi conținut premium dedicat ei. Doar că Simona Halep a abandonat proiectul atunci când Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a pornit procesul de dopaj împotriva româncei. Investiția de suflet a Simonei Halep, abandonată după ce campioana o lansase de Ziua Națională a României Simona Halep a fost atât de afectată de scandalul de dopaj care i-a umbrit cariera, încât și-a abandonat complet site-ul oficial în urmă cu trei ani. De atunci, sportiva nu a mai angajat pe nimeni care să se ocupe de actualizări, astfel că ultima știre publicată pe www.simonahalep.com datează din 2022, referindu-se la titlul cucerit la Toronto. Și mai hilar este că titlul articolului este greșit: „Revenită în cercul învingătorilor, Simo câștigă primul ei turneu WTA 1000 de la Roma 2020”, deși în interiorul articolului se menționează că triumful a avut loc la Toronto 2022. În plus, secțiunea „Echipa Simo” este și ea depășită: site-ul încă arată că Halep este manageriată de Nina Wennerstrom și antrenată de Patrick Mouratoglou, deși românca a întrerupt de mult colaborarea cu cei doi, în urma scandalului de dopaj. Bloggerul Zoso a analizat la sânge funcționalitățile site-ului oficial al Simonei Halep: „Dacă a plătit mai mult de 1.000 de euro, a luat țeapă” Simona Halep și-a lansat site-ul oficial într-un moment cu adevărat special, chiar pe 1 decembrie 2018, de Ziua Națională a României, care a marcat 100 de ani de la Marea Unire: „Salutare! Sunt fericită să vă anunț că noul meu site a fost lansat. Intră pe simonahalep.com pentru a vedea unde joc, pozele și cele mai importante știri. Sper să vă placă. Aștept părerile voastre. Ne vedem curând”, spunea „Simo!”. Un cunoscut blogger din România, care a analizat funcționalitățile site-ului oficial al Simonei Halep, a semnalat mai multe probleme: „Site-ul se încarcă oribil, atât pe desktop, cât și pe mobil. Între 4 și 7 secunde pe desktop și pe mobil am renunțat după 12 secunde. WOW! Un font e chemat de două ori, fonturile din pagină sunt oribile, scrise și cu italic și fără, fără vreun motiv anume. Search-ul nu merge decât din homepage. Dacă a plătit mai mult de 1.000€ pe el, a luat țeapă. Nu e un design original, e o temă de 59$ cumpărată de pe ThemeForest. Și pentru că ăia care s-au ocupat de asta au fost amatori, codul sursă e varză. VARZĂ! Linii aruncate aiurea, 49 de js-uri, nema favicon… Nu știm cine a făcut site-ul, dar la secțiunea de știri vedem un nume: Nicoleta Pandelea. Sunt 4 Nicoleta Pandelea pe Linkedin și doar una lucrează în online, la Fullscreen Digital, o companie falită. Mai mult nu s-a putut. Nici măcar pentru campioană”, a scris bloggerul Vali Petcu (Zoso). Potrivit surselor sale, agenția care a fost responsabilă de site-ul oficial al Simonei Halep, Fullscreen Digital, ar aparține lui Ion Țiriac.
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România. Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.
Brazilia devine prima țară care investește în fondul forestier global de 125 miliarde dolari
Trei persoane care au cunoștință despre aceste planuri au declarat pentru Reuters că președintele Luiz Inacio Lula da Silva intenționează să anunțe investiția marți la ONU în New York, într-o mișcare care vizează deblocarea mai multor contribuții atât din partea economiilor bogate, cât și a celor în curs de dezvoltare, care au fost în dezacord cu privire la finanțarea politicii climatice globale. Guvernul brazilian consideră că TFFF are potențialul de a fi principalul său rezultat la summitul climatic al ONU cunoscut sub numele de COP30, pe care îl va găzdui în noiembrie în orașul amazonian Belem. Reuters nu a putut confirma suma pe care guvernul brazilian intenționează să o investească, dar două surse guvernamentale au declarat sub anonimat că va fi o sumă „considerabilă”, menită să stabilească un punct de referință pentru alte țări. Ministrul chinez al finanțelor, Lan Foan, i-a spus omologului său brazilian, Fernando Haddad, în iulie, că țara sa va face una dintre primele contribuții la fond, fără a dezvălui suma, a anunțat Reuters la momentul respectiv. O investiție din partea Chinei ar semnala o schimbare importantă în finanțarea climatică, care s-a bazat până acum pe finanțarea din partea țărilor bogate, cele mai responsabile pentru încălzirea globală. Semnale inițiale de sprijin din partea altor țări TFFF a primit, de asemenea, semnale inițiale de sprijin din partea unor țări precum Regatul Unit, Franța, Germania, Norvegia, Singapore și Emiratele Arabe Unite, potrivit persoanelor implicate în negocieri. Decidenții politici își imaginează TFFF ca un fond de 125 de miliarde de dolari care combină contribuții suverane și din sectorul privat, gestionat ca o dotare care plătește țărilor indemnizații anuale în funcție de cât din pădurile lor tropicale rămân în picioare. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, Brazilia are nevoie ca guvernele și marile organizații filantropice să contribuie cu primii 25 de miliarde de dolari, care ar putea atrage apoi încă 100 de miliarde de dolari de la investitori privați, conform estimărilor preliminare. Diplomații din țările care au manifestat interesul de a investi au declarat Braziliei în ultimele luni că contribuția sa inițială ar ajuta la alinierea propriilor anunțuri, au spus cele trei surse. Detaliile privind valoarea și calendarul investiției Braziliei sunt încă în discuții finale între Ministerul Finanțelor și Lula, care va călători duminică la New York. Decizia de a investi în fond a fost deja luată, au declarat sursele.
Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023. Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare. „După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică. Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări. Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică. Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR. Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR . Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii: a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară. În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse
Câți bani a făcut un investitor care a cumpărat BITCOIN de 54.000 de dolari în 2011. O balenă tocmai a vândut toți cei 80.000 BTC
Cu viziune și curaj, un bărbat din SUA a reușit să transforme o investiție de 54.000 de dolari în bitcoin, făcută în 2011, într-un câștig colosal. Recent, el și-a lichidat portofelul cripto și a încasat nu mai puțin de 9,6 miliarde de dolari, potrivit site-ului tomshardware.com. Mai exact, în urmă cu 14 ani, investitorul a achiziționat 80.000 BTC la un preț extrem de mic comparativ cu actualele cotații din piață. Tranzacția care a făcut valuri în lumea cripto Recenta vânzare a marcat un randament absolut spectaculos: aproximativ 18.000.000%, adică investiția inițială s-a multiplicat de 176.000 de ori. În termeni financiari, aceasta echivalează cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de circa 145%, spun specialiștii. Informația a fost făcută publică de un utilizator al platformei X, cunoscut sub numele de Kakashi: „O balenă Bitcoin tocmai a vândut cei 80.000 BTC pe care i-a cumpărat în 2011 cu 54.000 de dolari pentru 9,6 miliarde de dolari”. Această tranzacție impresionantă vine la doar câteva săptămâni după o altă vânzare majoră din luna iulie. În acel caz, un alt investitor, despre care se speculează că ar fi Roger Ver, una dintre figurile cunoscute din lumea criptomonedelor, a vândut un portofel cu 80.000 BTC, obținând peste 8,6 miliarde de dolari. Potrivit surselor specializate, Roger Ver ar fi achiziționat acești bitcoini în 2014 pentru aproximativ 210.000 de dolari, ceea ce i-ar fi adus un randament de peste 4.000.000%. Bitcoin depășește pragul de 120.000 de dolari Pe de altă parte, cotația bitcoin tocmai a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, un nou record pentru cea mai mare criptomonedă din lume. Investitorii deja pariază pe noi câștiguri în acest domeniu. Săptămâna trecută, cotația bitcoin a atins 122.571,19 dolari, apoi a scăzut ușor, ajungând la 121.952,61 dolari. Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate o serie de legi în urma cărora industria activelor digitale va avea un cadrul de reglementare cerut de mult timp. Aceasta în condițiile în care promisiunile președintelui Donald Trump privind o rezervă de bitcoin și așteptările industriei referitoare la o relaxarea a reglementării au dus cotația bitcoin până la un nivel record de 109.071,86 dolari în ianuarie. Anul acesta cotația bitcoin a crescut cu 29%, sprijinind avansul altor criptomonede, în contextul incertitudinilor provocate de politica comercială haotică a administrației Trump. Ether (ETX), a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a depășit pragul de 3.059,60 dolari, în timp ce XRP și Solana s-au apreciat fiecare cu aproximativ 3%. Conform datelor CoinMarketCap, valoarea de piață a sectorului a urcat la aproximativ 3.810 miliarde de dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: BITCOIN a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari O persoană a investit 7.793 de dolari în Bitcoin, în urmă cu 14 ani. Ce a descoperit după ce a accesat portofelul electronic, acum, în iulie 2025
Se întâmplă şi surprize în plină austeritate: primăria care a alocat 14,2 milioane de lei pentru refacerea unui stadion şi a pistei de atletism!
În plină austeritate, arădenii au primit o veste cât se poate de bună. Primăria a alocat nu mai puțin de 14,2 milioane de lei pentru refacerea stadionului „Gloria”, precum și a pistei de atletism. Alte proiecte de anvergură – aflate fie în faza de construire fie în așteptarea aprobărilor ori în curs de demolare ale vechilor arene – vor fi sistate, în schimb, ca urmare a demersurilor de reducere a deficitului bugetar. Printre ele se numără și stadionul Dinamo, care primise recent avizele necesare. Din păcate, nici Constanța nu face excepție. Gică Hagi așteaptă de ani buni să vadă „bijuteria” de 100 de milioane de euro devenind realitate, așa cum au promis autoritățile. Primăria Aradului reface stadionul „Gloria” Situat în centrul orașului, stadionul „Gloria” este frecventat atât de sportivii legitimați la cluburile locale, cât și de restul oamenilor pasionați de mișcare. Toți au primit, evident, cu mare bucurie anunțul Primăriei. Lucrările vor viza demolarea anexelor existente și a actualei tribune, refacerea împrejmuirii și a suprafeței pistei de atletism, refacerea trotuarului exterior pistei, amplasarea unei tribune modulare, refacerea gazonului, precum și amenajarea spațiului verde adiacent pistelor de alergare. De asemenea, vor fi refăcute pavajele, va fi realizat un sistem de irigare pentru terenul din interiorul pistei – cu toate celelalte zone verzi – și va fi amenajată o pistă nouă destinată încălzirii sportivilor. Nu vor lipsi nici sistemul de iluminat public și cel de sonorizare. Se estimează că proiectul va fi realizat în termen de 12 luni. „Din dorința de a oferi condiții optime de pregătire și competiție a tuturor probelor atletice, dar și pentru a pune la dispoziția cetățenilor o pistă de alergare modernă, municipalitatea arădeană a demarat lucrările de reparații capitale la pista de atletism din incinta bazei sportive Gloria. Investiția este estimată la 14,2 milioane de lei. Așa cum am promis, refacem în integralitate stadionul Gloria. Am predat amplasamentul constructorului. Zilele trecute a fost dezafectată împrejmuirea stadionului, au fost demolate tribunele, iar acum se intervine la nivelul pistei și a terenului. Este și motivul pentru care accesul pe stadion nu mai este posibil, nu se mai pot desfășura niciun fel de activități sportive. Îmi cer scuze tuturor iubitorilor de mișcare. Apelez la înțelegerea lor și le recomand să folosească cu încredere, pentru antrenamente sau recreere, celelalte baze sportive administrate de municipalitate, terenul de sport de la «Moise Nicoară» sau malul Mureșului. Dacă totul merge conform planului, anul viitor vom avea un complex sportiv modern de care să ne putem bucura în voie”, a transmis primarul Călin Bibarț. Stadionul Pitești, afectat de măsurile de austeritate Dacă Aradul punctează la capitolul infrastructură sportivă, Piteștiul va trebui să mai aștepte, deși are echipă pe prima scenă a fotbalului românesc. Noul stadion este afectat de măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan. Totuși, edilul a avut o întâlnire cu potențialii sponsori ai clubului. Au participat reprezentanții mai multor companii importante care activează pe raza județului. „Ne asigurăm, așadar, ca Dani Coman, Bogdan Andone și întreaga echipă să aibă toate condițiile, să existe liniște financiară, în așa fel încât ei să se ocupe doar de pregătirea echipei pentru a obține rezultatele pozitive pe care ni le dorim cu toții. Hai, FC Argeș. Vă aștept în număr cât mai mare alături de echipa noastră, iar pe această cale lansez și un apel prin care vă îndemn să cumpărați noile abonamente! Eu am făcut-o astăzi!”, a transmis Cristian Gentea.
Ion Țiriac a pregătit 100.000.000 de euro pentru România: Vor să mă bag în pământ. Fiecare metru mă mai costă 10 milioane
Ion Țiriac are planuri mari și a pregătit nu mai puțin de o sută de milioane de euro pentru România. Magnatul vrea să investească într-o bază impresionantă de tenis. Miliardarul a vorbit recent despre proiectul pe care îl are și s-a arătat dispus să se implice pentru a-l pune pe picioare, dar are și o cerință importantă pentru statul român. Ce proiect vrea să implementeze Ion Țiriac Ion Țiriac are planuri mari pentru tenisul din România. Cel mai bogat om de la noi din țară este gata să investească nu mai puțin de o sută de milioane de euro pentru a construi o bază impresionantă pentru sportul pe care și el l-a practicat. Magnatul a vorbit recent despre acest subiect și are și o cerință pentru statul român. Acesta își dorește ca autoritățile să îi faciliteze investiția pe care vrea să o facă. Totodată, Ion Țiriac a declarat că este dispus să caute un manager în Europa, care să se ocupe de proiectul pe care vrea să îl pună pe picioare în România. „Vorbesc cu șeful meu să-mi dea 100 de milioane. Pun pe masă 100 de milioane și o fac. Însă scoateți-mi o Hotărâre, vorbiți cu ministrul de Finanțe, că nu mai dau și alți 20%, alți 20 de milioane, și alte taxe locale nu știu cât. O fac, v-o dau în primire, dacă vreți, îmi dați banii în 50 de ani, 200 de ani, dacă vreți, dacă nu, în regulă. Dacă trebuie s-o manageriez eu, trebuie să îmi găsesc în Europa un manager, că în țară nu mi-l găsesc, pentru că, pe lângă turneul de tenis, care durează două săptămâni, mai fac 18 terenuri împrejur, eu am nevoie acolo de minimum 200 de zile de activitate. Dintre care 50 până la 150 de concerte. Sala din Cluj e făcută foarte inteligent, 18 milioane pentru 10.000 de locuri. Pentru 15.000 de locuri eu cred că ajunge, dar o să vedem ce se poate face cu 100 de milioane. (Deci în momentul ăsta avem o sală) Deci în momentul ăsta nu aveți nicio sală niciunde”, a declarat Ion Țiriac, la podcastul „Școala Sportivă”. Ion Țiriac nu are timp de așteptat Ion Țiriac a mai punctat faptul că banii și proiectul există. Astfel, este dispus ca, în orice moment, să înceapă implementarea lui. Totodată, magnatul român vrea ca lucrurile să meargă într-un ritm alert, întrucât nu își dorește să aștepte mai multe luni de zile pentru a putea „da cu lopata”. „Domnul prim-ministru Ciolacu a avut toată bunăvoința, dar i-am spus că nu merge așa. I-am spus să facă o lege că ăla care dă … Mie îmi trebuie un teren central, descoperit, cum o fi, de 5.000 de locuri, îl faci cu 7-8 milioane, ca lumea. Acum e sală de 10.000, care există pe hârtie. Dacă îți trebuiesc 18 luni, pe mine nu mă interesează, că n-am timp. Banii sunt, proiectul este, dacă putem să începem să dăm cu lopata, cu plăcere. Să nu mă trimită din nou în Italia Autoritatea Aeronautică, că-mi trebuiesc ăia 22 de metri, pentru că hotelurile de acolo au peste 30 de metri, iar mie înălțimea îmi trebuie 22 de metri. Vor să mă bag în pământ, dar pe mine fiecare metru de pământ mă mai costă 10 milioane”, a mai spus Ion Țiriac, conform sursei menționate anterior. Sportul este cea mai mare pasiune a lui Cristian Hitruc, iar acest lucru ajunge să îi ocupe o mare parte din timp. Absolvent al Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, în anul 2014, a ales să se lase ghidat de pasiunea pentru sport și presa sportivă și a urmat cursurile … citește mai mult
Bijuterie pe 4 hectare într-un oraş din România. Investiție majoră într-un parc sportiv nou, după un model SF din Danemarca
România se pregătește să bifeze o premieră în privința infrastructurii sportive. Lucrările la parcul atletic din Bacău se vor finaliza în luna iunie, urmând ca deschiderea să aibă loc în a doua jumătate a anului. Vor fi amenajate mai multe piste de alergare, zone de sărituri în lungime, precum şi trasee cu obstacole, pe o suprafață de peste patru hectare, după un model din Danemarca. Investiția se va ridica, potrivit autorităților locale, la 14,5 milioane de euro. Primul parc atletic din România va fi deschis în Bacău Inspirat de grandiosul Athletic Exploratorium, primul parc atletic al României va fi amplasat pe strada General Ştefan Guşe și va include o mulțime de facilități, destinate atât sportivilor de performanță, cât și amatorilor. Printre ele se numără infrastructura atletică (pistă de alergare de 400 metri, bol centrifugal, zone de aruncări și de sărituri), teren multifuncțional (handbal, baschet minifotbal), teren de volei pe nisip, pistă de pump-track și un traseu cu obstacole. Trebuie spus că în proiect s-a implicat și Flemming Overgaard, arhitectul danez care a lucrat la parcul din Odense, iar principala sursă de finanțare a fost Consiliul Judeţean Bacău. Acesta a asigurat 95% din suma totală, restul de 5% fiind alocat din bugetul local al Primăriei Bacău. „Parcul este menit să funcţioneze ca un centru de antrenament, un laborator pentru reabilitare după stresul zilnic, va combina disciplinele clasice ale atletismului cu inovaţii din alte sporturi. Va funcţiona ca un loc de joacă/antrenamente pentru viaţa de zi cu zi a comunităţii şi ne dorim să devina un popular loc turistic, un loc în care vin chiar şi curioşii doar pentru a admira locaţia. Proiectul este ambiţios, deoarece a dorit să conecteze multiple tipuri de activităţi, astfel adresându-se mai multor tipuri de nevoi si practicanţi”, au transmis reprezentanții CJ Bacău pentru zf.ro. Vești bune și pentru piteșteni. Vor avea un complex sportiv de top Bacăul nu este singurul oraș din România care se poate lăuda cu investiții majore în infrastructura sportivă. În Pitești, spre exemplu, va fi inaugurat cât de curând complexul sportiv de pe strada Costache Negri (Parcul Ştrand), un proiect de peste 768.000 de euro, finanțat prin intermediul Companiei Naționale de Investiții (CNI). „Practic, a rămas de făcut curățenie. În curtea complexului a fost semănat gazon, dar din cauza frunzelor de la sălciile existente în zonă, acesta nu s-a prins cum trebuie. Vom interveni cu Salpitflor și vom veni cu rulouri de gazon. Din ce am discutat eu cu CNI, își doresc ca până în 10 iunie să fie recepționat”, a declarat primarul Cristian Gentea.