Ilie Bolojan, în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș / Mesajul premierului interimar
UPDATE Mesajul lui Ilie Bolojan Premierul interimar, Ilie Bolojan, a transmis sâmbătă un mesaj pe pagina sa de Facebook despre deplasarea sa la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. El a anunțat că lucrările la noul Centru Chirurgical Cardiovascular al Institutului Inimii au depășit 80% și că proiectul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august pentru ca finanțarea europeană să nu fie pierdută. Investiția este una dintre cele mai importante din sistemul medical românesc, iar autoritățile încearcă să accelereze lucrările și plățile pentru respectarea termenelor, a spus Bolojan. „Astăzi am fost la Târgu Mureș, la Institutul Inimii, un centru de excelență al medicinei din România, unde se realizează una dintre cele mai importante investiții din sănătate din țară. Pentru a ne asigura finanțarea europeană, trebuie să terminăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Cu toată mobilizarea constructorilor, nu va fi o sarcină ușoară”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook. Premierul interimar a precizat că, în urma discuțiilor purtate la fața locului, au fost stabilite măsuri pentru reducerea întârzierilor în derularea plăților și pentru acoperirea costurilor suplimentare care nu sunt eligibile prin finanțarea europeană. „Am stabilit că vom reduce întârzierile în derularea plăților. De asemenea, va trebui să alocăm fonduri pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile: contribuția de 5% a Institutului, TVA-ul și ajustările în valoare de peste 15 milioane de euro”, a explicat acesta. Știrea inițială Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.
Ilie Bolojan în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș
Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.
Gabriel Oprea anunță o investiție de 5 milioane de euro în ferma Black Angus deținută de Gigi Nețoiu
Fostul vicepremier și ministru de Interne, Gabriel Oprea, susține că a achiziționat 15% dintr-o fermă de bovine Black Angus pentru suma de 5 milioane de euro. Ferma aparține omului de afaceri Gigi Nețoiu. Gabriel Oprea a anunțat investiția pe Facebook, unde a prezentat și detalii despre capacitatea fermei și structura efectivelor de animale. „Cea mai tare fermă de Black Angus. Danubius Cetate Netoiu! Azi am investit 5 milioane de euro și am cumpărat 15% din cea mai tare fermă din Europa de Est acum la început 1000 de capete din care 300 de Mame cu 280 vitei plus 500 tauri la 500 kg! Ferma pe 200 de hectare cu toată infrastructura modernă”, a scris pe facebook, Gabriel Oprea. Probleme la ferma lui Gigi Nețoiu Ferma este controlată de Gigi Nețoiu, cunoscut pentru investițiile sale din fotbal și din zona agricolă. Acesta a fost implicat de-a lungul timpului în cluburi precum Dinamo, Universitatea Craiova, Rocar și FC Voluntari. În trecut, omul de afaceri a reclamat pierderi cauzate de inundații la ferma din Cetate și a cerut despăgubiri din partea statului pentru animalele afectate. În februarie, presa locală a relatat că ferma a fost închisă temporar în urma unui control al Administrației Bazinale de Apă Jiu (ABA Jiu). Inspectorii au constatat că exploatația funcționa fără autorizațiile necesare și că era amplasată într-o zonă expusă la inundații. Potrivit autorităților, activitatea nu respecta reglementările privind gospodărirea apelor și nu deținea avizele obligatorii emise de Apele Române. Recomandarea autorului: De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor” Cresc din nou tensiunile din Orient. Iranul îi cere un răspuns „clar și rapid” de la Trump: „Să aleagă între pace și război. Mingea e în terenul SUA”
Comisia europeană investește 1,07 miliarde euro în 57 de proiecte de apărare
Aceste investiții vor sprijini obiectivele stabilite în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 și vor oferi o finanțare esențială pentru cele patru inițiative emblematice majore ale UE în domeniul apărării: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Cele 57 de proiecte selectate în cadrul FEA 2025 acoperă o gamă largă de sectoare critice, inclusiv inteligența artificială (IA), apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone. Peste 15 proiecte vor sprijini cele patru inițiative emblematice europene de pregătire. De exemplu, proiectul AETHER va dezvolta sisteme de propulsie și management termic pentru a sprijini Inițiativa de Apărare împotriva Dronelor. Toate inițiativele emblematice vor beneficia, de asemenea, de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice. Cooperare cu industria de apărare din Ucraina, cu experiență pe câmpul de luptă UE își aprofundează, de asemenea, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev. Acest parteneriat își propune să integreze mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă. Sub-apeluri pentru start-uri: pot aplica și entități ucrainene Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția de masă de muniții pentru drone la prețuri accesibile vor lansa „sub-apeluri” pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste companii mai mici pot primi până la 60.000 de euro fiecare pentru a integra noi inovații, ajutând pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Pot aplica și entități ucrainene. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, reflectând un angajament puternic față de cooperarea europeană în domeniul apărării. IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% dintre participanți și primind peste 21% din finanțarea totală. Aceste investiții sunt menite să asigure faptul că UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. În cadrul cererilor de propuneri, 675 de milioane de euro vor sprijini 32 de inițiative de dezvoltare a capabilităților, iar 332 de milioane euro vor fi direcționate către 25 de proiecte de cercetare. Ce urmează În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va intra acum în pregătirea acordurilor de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. FEA este principalul instrument al UE pentru sprijinirea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării, cu un buget de 7,3 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Acesta încurajează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA stimulează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS). A cincea rundă de cereri de propuneri FEA a atras un număr record de 410 propuneri, reprezentând o creștere de 37% față de anul trecut.
Un aeroport abandonat va fi transformat într-un oraș modern cu peste 60.000 de locuitori. Investiția estimată: 18 miliarde de euro
Un aeroport abandonat va fi transformat într-un oraș cu șapte cartiere, potrivit Express. Este vorba despre aeroportul Downsview, din nord-vestul orașului canadian Toronto. Lucrarea ambițioasă ar trebui să înceapă în acest an. Renovarea va transforma sit-ul de 370 de acri într-o nouă comunitate, cu aproximativ 66.000 de locuitori și peste 30.000 de locuințe. Orașul va fi cunoscut sub numele de „YZD”, o aluzie la indicativul fostului aeroport. Dezvoltatorii speră că noul oraș va putea găzdui 83.000 de oameni până în 2051. Proiectul de 30 de ani va costa, aproximativ 18 miliarde de euro și este unul dintre cele mai mari de acest fel din America de Nord. Pista, lungă de 2,09 km, este descrisă drept „piesa centrală” a planurilor și va deveni o zonă pietonală care va face legătura între cele șapte cartiere. Aeroportul oraș cu multe spații verzi Un punct central al planurilor îl reprezintă spațiile verzi, urmând să fie create aproximativ 22 de hectare de parcuri și spații deschise. Chiar și acoperișurile vor fi acoperite cu vegetație ceea ce va ajuta la absorbția apei de ploaie, reducând riscul de inundații și îmbunătățind biodiversitatea. Noua comunitate va asigura un acces facil la facilități. Dezvoltatorii susțin că străzile sunt proiectate pentru oameni, nu doar pentru mașini. De asemenea, ei își propun să încorporeze clădirile rămase ale fostului aeroport în zona urbană. Hangare mari construite între anii 1950 și 1990 vor fi consolidate și transformate în clădiri comerciale. Aeroportul a fost deschis în urmă cu aproape 100 de ani. Sit-ul a fost folosit până în 2024 de un producător aerospațial canadian.
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
Un aeroport de 1,1 miliarde de euro nu a avut niciun pasager. Are un terminal proiectat să primească până la 10 milioane de pasageri anual
Aeroportul Real Ciudad din Spania este considerat unul dintre cele mai mari eșecuri din domeniul infrastructurii din secolul XXI. Construit cu o investiție care depășește 1,1 miliarde de euro, a fost inaugurat în 2009 cu scopul să devină un important centru aviatic care ar reduce aglomerația de pe celelalte aeroporturi din Spania. De asemenea, avea scopul să atragă numeroase companii aeriene low-cost din întreaga Europa, potrivit express.co. În loc să aibă succes, aeroportul a fost închis după trei ani și s-a ales cu porecla „aeroportul fantomă” al Spaniei. Proiectul a fost conceput în perioada de vârf a freneziei construcțiilor din Spania la mijlocul anilor 2000, iar aspirațiile sale erau vaste. Cu una dintre cele mai lungi piste din Europa, de 4,1 km, și cu un terminal proiectat să găzduiască până la zece milioane de pasageri anual, investitorii vorbeau despre o afacere profitabilă garantată, conform Mirror. Proiectul a fost prezentat ca o alternativă la aeroportul din Madrid. Totuși, proiectul s-a confruntat cu numeroase dificultăți. Având în vedere că se afla la 200 km de capitala Spaniei, puțini pasageri au fost convinși să facă schimbarea, chiar și cu zboruri mai ieftine. În plus, legătura feroviară pentru un tren de mare viteză nu a fost construită. Probleme peste probleme De asemenea, obiecțiile privind protecția mediului au amânat lansarea sa cu ani de zile, crescând și mai mult cheltuielile și afectând progresul inițial. Companiile aeriene au devenit rapid sceptice cu privire la proiect. Air Berlin, Air Nostrum și Ryanair, care lansaseră rute către aeroport, au renunțat. Vueling a fost ultima companie aeriană care s-a retras la sfârșitul anului 2011, lăsând aeroportul fără niciun zbor programat de pasageri la trei ani de la inaugurare. Ca urmare, compania operatoare a acumulat datorii de peste 300 de milioane de euro și a intrat în faliment în anul următor. În aprilie 2012, ultimele operațiuni au încetat, iar aeroportul a fost închis. Încercări de vânzare, eșuate În ciuda investiției de un miliard de euro, amplasamentul a fost scos la licitație cu un preț minim cerut de 100 de milioane de euro. Chiar și cu această reducere masivă, nimeni nu a fost dispus să facă achiziția. Un grup de investiții chinez a încercat să cumpere întregul aeroport pentru doar 10.000 de euro, o ofertă care a fost respinsă rapid, dar care a creat o serie de titluri jenante în presă. În cele din urmă, aeroportul a fost vândut în 2018 pentru aproximativ 56 de milioane de euro. Ciudad Real este folosit din 2019 ca o unitate de depozitare, întreținere și dezmembrare ale aeronavelor. În timpul pandemiei de COVID-19, fostul aeroport a fost folosit pentru scurt timp pentru a găzdui zeci de avioane la sol.
Investiția de suflet a Simonei Halep, îngropată total: A luat țeapă!
Simona Halep (34 de ani), deținătoare a două titluri de Grand Slam, se dedică afacerilor după retragerea din tenis, dar nu toate investițiile demarate de „Simo” au fost inspirate. Una dintre investițiile de suflet ale Simonei Halep a fost site-ul ei oficial, pe care constănțeanca l-a lansat chiar de Ziua Națională a României, promițându-le fanilor că le va oferi conținut premium dedicat ei. Doar că Simona Halep a abandonat proiectul atunci când Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a pornit procesul de dopaj împotriva româncei. Investiția de suflet a Simonei Halep, abandonată după ce campioana o lansase de Ziua Națională a României Simona Halep a fost atât de afectată de scandalul de dopaj care i-a umbrit cariera, încât și-a abandonat complet site-ul oficial în urmă cu trei ani. De atunci, sportiva nu a mai angajat pe nimeni care să se ocupe de actualizări, astfel că ultima știre publicată pe www.simonahalep.com datează din 2022, referindu-se la titlul cucerit la Toronto. Și mai hilar este că titlul articolului este greșit: „Revenită în cercul învingătorilor, Simo câștigă primul ei turneu WTA 1000 de la Roma 2020”, deși în interiorul articolului se menționează că triumful a avut loc la Toronto 2022. În plus, secțiunea „Echipa Simo” este și ea depășită: site-ul încă arată că Halep este manageriată de Nina Wennerstrom și antrenată de Patrick Mouratoglou, deși românca a întrerupt de mult colaborarea cu cei doi, în urma scandalului de dopaj. Bloggerul Zoso a analizat la sânge funcționalitățile site-ului oficial al Simonei Halep: „Dacă a plătit mai mult de 1.000 de euro, a luat țeapă” Simona Halep și-a lansat site-ul oficial într-un moment cu adevărat special, chiar pe 1 decembrie 2018, de Ziua Națională a României, care a marcat 100 de ani de la Marea Unire: „Salutare! Sunt fericită să vă anunț că noul meu site a fost lansat. Intră pe simonahalep.com pentru a vedea unde joc, pozele și cele mai importante știri. Sper să vă placă. Aștept părerile voastre. Ne vedem curând”, spunea „Simo!”. Un cunoscut blogger din România, care a analizat funcționalitățile site-ului oficial al Simonei Halep, a semnalat mai multe probleme: „Site-ul se încarcă oribil, atât pe desktop, cât și pe mobil. Între 4 și 7 secunde pe desktop și pe mobil am renunțat după 12 secunde. WOW! Un font e chemat de două ori, fonturile din pagină sunt oribile, scrise și cu italic și fără, fără vreun motiv anume. Search-ul nu merge decât din homepage. Dacă a plătit mai mult de 1.000€ pe el, a luat țeapă. Nu e un design original, e o temă de 59$ cumpărată de pe ThemeForest. Și pentru că ăia care s-au ocupat de asta au fost amatori, codul sursă e varză. VARZĂ! Linii aruncate aiurea, 49 de js-uri, nema favicon… Nu știm cine a făcut site-ul, dar la secțiunea de știri vedem un nume: Nicoleta Pandelea. Sunt 4 Nicoleta Pandelea pe Linkedin și doar una lucrează în online, la Fullscreen Digital, o companie falită. Mai mult nu s-a putut. Nici măcar pentru campioană”, a scris bloggerul Vali Petcu (Zoso). Potrivit surselor sale, agenția care a fost responsabilă de site-ul oficial al Simonei Halep, Fullscreen Digital, ar aparține lui Ion Țiriac.
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România. Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.