Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.
Independența energetică a României, o utopie?
Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei, a declarat foarte recent că România ar putea deveni independentă energetic la orizontul anului 2028. Oficialul nu s-a lăsat descurajat de faptul că românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa și a avansat acest scenariu pozitiv. Însă, cât de plauzibil este anul 2028 pentru a atinge această bornă majoră? În ultima analiză din viața sa, oferită în exclusivitate pentru Gândul, renumitul economist Mircea Coșea a explicat de ce acest concept este aproape imposibil pentru realitatea economică a țării noastre. Un alt specialist cunoscut, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, avertizează că nici măcar peste două decenii nu putem spera în mod realist la acest deziderat de independență energetică. Acum o săptămână, ministrul Energiei declara că România va deveni până în 2028 „o țară independentă energetic”. Potrivit ministrului, România se va transforma până în anul 2028 „din importator net de energie într-o țară independentă din punct de vedere energetic”, mai ales că în câțiva ani portofoliul energetic al țării noastre va beneficia și de începerea extracțiilor la mega-proiectul Neptun Deep, dar și de investițiile recente, din mandatul său, în capacități în stocare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan Ivan a mai informat că, în momentul atingerii pragului de independență, reușita se va transpune și în facturile românilor. ”Înseamnă că noi vom ajunge, și asta este a doua țintă pe lângă independența energetică, ca prețul final la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene”. Mircea Coșea: Independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative din balanța energetică Într-o intervenție pentru Gândul, regretatul profesor universitar de economie explica, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, de la finalul lui 2025, de ce România nu poate spera la câștigarea statutului de țară independentă energetic. În primul rând, este nevoie de o abilitate de anticipare a viitorului, de viziune și de o combinație, un mix inspirat de mai multe tipuri de energie. Mircea Coșea considera că nici pe termen mediu, de 5-10 ani, România nu s-ar apropia de această dorință de independentă. Mircea Coșea ”Este un ideal, în sens de utopie, pentru că independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative care au loc în balanța energetică. Deci nu te poți baza doar pe anumite surse de energie. E nevoie să tot schimbi, să te adaptezi, să investești, să te orientezi în legătură cu ceea ce înseamnă tranziția la o altă formă de energie, la ceea ce înseamnă posibilitățile ca, de această dată, să preîntâmpinăm anumite elemente care țin de schimbările rapide ale climei. Nici într-un orizont de timp să zicem mediu, peste 5 ani, 10 ani… ”, argumenta Coșea. Reconfigurarea noii ordini economice mondiale va avea și ea un rol Pe de altă parte, reputatul analist invoca și posibile schimbări de paradigmă în economia globală, ceea ce implică repoziționări și un factor de hazard care poate schimba totul pentru țări din eșalonul doi cum este România. S-ar putea să fie schimbări foarte importante în viitoarea etapă, schimbări la care nici nu așteptăm, schimbări masive de paradigmă a modelului global de dezvoltare, în care lucrurile pot să se schimbe atât de radical încât să apară alt raport de forță dintre principalii actori economici. Unii să-și piardă importanța, alții să revină în actualitate, alții să devină eroii zilnici, aici mă gândesc la India. Toate aceste schimbări, cu evoluții la nivelul BRICS, pot să aducă ceva care să schimbe cu totul și cu totul ceea ce noi credem azi că e încă valabil. Și în acele condiții s-ar putea să creeze și niște premise pentru practica acestui proiect, dar nu ca toate să vedem dacă aceste schimbări vor avea loc și când vor avea loc. România nu și-a clarificat încă poziția finanțării de război și a dezvoltării Nu în ultimul rând, regretatul expert menționa că țara noastră este blocată de guvernanți și de deciziile politice arbitrare, de cheltuielile excesive din bani publici, cum ar fi pentru Ucraina, deci nu ne putem aștepta prea curând să plusăm din moment ce România decade din toate punctele de vedere. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare ”Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole. Noi nu știm nici măcar ce necesar energetic avem. România este o țară nesigură, o țară prea apropiată de o zonă de război, care nici nu și-a clarificat încă poziția finanțării în interior în raport cu cheltuielile de război și cheltuielile de dezvoltare”, declara regretatul economist, în exclusivitate pentru Gândul. Dumitru Chisăliță: ”Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă” La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță (foto jos), atrage atenția că avem de-a face cu unul dintre cele mai abuzate concepte din discursul public. Expertul consideră că problema României privind energia scumpă nu a fost tratată pornind de la cauze, ci au fost vizate doar efectele și explică cum putem evalua foarte precis acest termen mult folosit în declarațiile publice. ”Un stat poate produce mai mult decât consumă într-un an. Însă dacă, într-o săptămână de iarnă severă, este obligat să importe pentru a evita întreruperi, acel stat nu este independent — este doar confortabil într-un an normal. Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă. Înseamnă să ai suficientă producție, stocare și capacitate de transport/distribuție, indiferent de temperatură, context geopolitic sau volatilitate a pieței, să poată alimenta economia populației fără a depinde de decizia sau disponibilitatea altcuiva”. O abordare incorectă și falsă Independența energetică este prezentată ca o medalie statistică, dacă, pe total an, produc mai mult decât consumi, ești independent. Dacă exporturile depășesc importurile, ești independent. Dacă ai excedent într-un sector, ești independent. Această abordare este incorectă. Este greșită. Este falsă. Energia nu se consumă anual, pe medie. Se consumă în fiecare secundă. În vârf de iarnă. În criză geopolitică. În momente în
Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente
Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele