Analiză exclusiv | 2021-2024. Dinamica datoriei guvernamentale în PIB, pe guvernări. Cine a îndatorat România? Ce s-a făcut cu banii? Când au fost realizate cele mai mari investiții?
După aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), datoria publică a României suscită discuții aprinse și ridică două întrebări esențiale – cine a îndatorat România și, mai ales, ce s-a făcut cu banii? Analiza dinamicii datoriei guvernamentale ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB) pe guvernări pentru 2001-2024 arată două perioade de „explozie” a datoriei. Potrivit datelor publice analizate, în perioada crizei financiare 2009-2010, când ponderea datoriei în PIB a crescut cu 16,7% de la finalul lui 2008, când era 12,3% din PIB, și până la finalul lui 2010, când a ajuns la 29% din PIB. A urmat a doua mare criză din ultimele decenii, cea declanșată de apariția pandemia de Covid-19, în 2020-2021, când datoria publică a luat amploare în PIB cu 13,3%, de la finalul lui 2019, când deja depășise o treime din PIB (35%), la sfârșitul lui 2021, când ponderea în PIB era de 48,3%. Cele mai mari creșteri medii lunare ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au produs în timpul guvernărilor Ungureanu (+1,07% din PIB) și Orban (+0,77% din PIB) și Boc (+0,56% din PIB). Scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în guvernările Tudose (-0,44% din PIB) și Cioloș (-0,07% din PIB), conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale, în timpul Guvernului Ciolacu 2024 Totuși, ce s-a făcut cu toți acești bani și cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și agricultură? Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri ale investițiilor publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul Guvernului Ciolacu 2024. În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 74 miliarde lei în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Datele publice arată că Guvernul Ciolacu a investit în anul 2024 din fonduri interne echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Citește și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive
Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele