(P) Externalizarea: De la fenomen la parteneriat strategic între Italia și România
Externalizarea a atins cote maxime în ultimul deceniu al secolului trecut, când o armată de antreprenori și-a îndreptat privirea spre estul Europei, mutându-și producția acolo pentru un avantaj competitiv evident, legat de costurile mult mai mici. În acea perioadă, întregul Nord-Est al Italiei a început să cunoască România ca partener industrial și ca o nouă locație pentru o varietate de fabrici de producție. Zona Timișoarei, cea mai vestică parte a țării și, prin urmare, cea mai apropiată de Italia (mai puțin de 600 de kilometri în linie aeriană de Trieste), a ajuns să fie identificată ca „a opta provincie a Veneto”. Pentru a sublinia acest concept, asociația industriașilor din Treviso și-a ținut prima adunare anuală a noului mileniu chiar la Timișoara. Parteneriate durabile și oportunități Treizeci de ani mai târziu, scenariul s-a schimbat radical. Externalizarea „sălbatică”, așa cum era înțeleasă la vremea respectivă, s-a redus la un fenomen rezidual, dar România și zona balcanică, în general, rămân strategice pentru sistemul italian de producție. Există motive noi și diferite: mulți antreprenori, de exemplu, în lumina șocurilor geopolitice internaționale continue, au preferat să scurteze drastic lanțul de aprovizionare, plasând sau găsind în estul Europei ceea ce înainte căutau în Orientul Îndepărtat asiatic. Mai mult, zona balcanică s-a transformat de-a lungul anilor într-o piață bogată în oportunități pentru companiile italiene. Și dacă adăugăm la aceasta viitoarea reconstrucție a Ucrainei, care nu face parte strict din zona balcanică, dar împărtășește cu România 650 de kilometri de frontieră, bazinul acestor oportunități este destinat să se extindă considerabil. Relațiile economice Italia-România: Cifre cheie Câteva date economice pot ajuta la o mai bună înțelegere. Limitându-ne doar la România, principala țară din zonă, Italia este al doilea partener comercial (primul, desigur, este Germania), schimburile au atins un nivel record de peste 20 de miliarde de Euro, iar Italia este, de asemenea, a doua piață de destinație pentru exporturile românești, care au ajuns la 9,5 miliarde de euro (în special echipamente electrice, auto, componente industriale, încălțăminte și textile). În plus, în acest moment, Italia este al patrulea investitor străin în România (cu peste 9 miliarde de Euro în total), iar peste 52.000 de companii cu capital italian sunt active pe piața românească. Oportunități strategice și fiscalitate avantajoasă În acest moment au fost activate o serie de oportunități strategice pentru investiții în România, datorită memorandumului Sace-Ansaldo în domeniul electric și nuclear, proiectului Neptun Deep pentru gazoductul din Marea Neagră, și proiectelor din PNRR-ul românesc care vizează ecologia, sănătatea, digitalul și cercetarea. În special, într-un context de relații bilaterale solide și în creștere între cele două țări, sectoarele de interes deosebit pentru 2025 vizează energia, infrastructura și, mai general, inovația. Maschio Gaspardo – De peste 20 de ani în România Prezența Grupului Maschio Gaspardo în România este un exemplu elocvent al unui parteneriat de lungă durată și al încrederii reciproce construite de-a lungul anilor. Cu o istorie de peste două decenii pe piața românească, prin fabrica sa strategic amplasată în zona Chișineu-Criș, Maschio Gaspardo nu este doar un producător de utilaje agricole, ci un partener dedicat fermierilor din România și din întreaga regiune. Mirco Maschio, preşedintele Maschio Gaspardo S.p.A, menționează că angajamentul Grupului față de piața locală a depășit simpla delocalizare a producției. “Prin investiții constante în tehnologie, modernizare și dezvoltarea personalului local, fabrica din România a devenit un centru de excelență, recunoscut pentru calitatea și fiabilitatea produselor sale. Această abordare a generat o încredere solidă în rândul fermierilor români, care știu că utilajele Maschio Gaspardo fabricate în țară sunt adaptate nevoilor lor specifice și respectă cele mai înalte standarde internaționale.” Această încredere nu se limitează doar la granițele României. Produsele Maschio Gaspardo „Made in Romania” sunt exportate în numeroase țări, contribuind la reputația României ca pol de producție industrială de calitate. Faptul că Grupul Maschio Gaspardo este astăzi cel mai mare producător de mașini agricole din țară subliniază nu doar succesul comercial, ci și o relație profundă, bazată pe un angajament pe termen lung față de dezvoltarea agriculturii locale. Prin inovație și adaptare continuă, Maschio Gaspardo demonstrează că un parteneriat durabil aduce beneficii semnificative ambelor părți, consolidând poziția României pe harta agricolă și industrială a Europei. Văzut de cineva care îl cunoaște foarte bine, precum Mirco Maschio, piața românească este astăzi una consolidată și strategică: „Credem în potențialul extraordinar al României și în capacitatea ei de a deveni un centru agricol și industrial de referință în Europa de Est”.
Guvernul Germaniei acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: Vrem să deblocăm potențialul de investiții
Guvernul Friedrich Merz a prezentat, luni, măsuri pentru stimularea investițiilor în Germania, în cadrul eforturilor de relansare a activităților economice, afectate de prețurile mari la energie și de litigiile comerciale cu Statele Unite. Cancelarul Friedrich Merz vrea atragerea de capital privat pentru investiții în sectorul public. Inițiativa ”Fabricat în Germania” a fost prezentată cu ocazia unei reuniuni cu reprezentanții mediilor de afaceri, desfășurată la Berlin. ”Peste 60 de firme au pregătit investiții de peste 600 de miliarde de euro pentru următorii trei ani, pentru perioada 2025-2028. Aceste lucruri arată că este vorba de una dintre cele mai mari inițiative de investiții pe care Germania le-a avut în ultimele decenii. Vrem să deblocăm potențialul de investiții, inclusiv prin atragerea unor investitori internaționali”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, conform site-ului Tagesschau.de. ”Stimulăm potențialul de creștere economică. Sunt necesare o serie de reforme structurale”, a declarat Friedrich Merz, conform publicației WirtschaftsWoche. ”Avem nevoie de un guvern care să acționeze în viteză în sensul creșterii economice și a competitivității”, a declarat Christian Sewing, directorul companiei Deutsche Bank. ”Este vorba de o nouă formă de colaborare între economie și sfera politică”, a afirmat, la rândul său, Roland Busch, directorul companiei Siemens. Economia Germaniei este subperformantă, din cauza tarifelor mari la energie și a conflictului comercial cu Statele Unite, care afectează exporturile. Mediile de afaceri solicită flexibilizarea reglementărilor, pentru a permite intensificarea activităților economice. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Zeci de țări occidentale cer oprirea imediată a conflictului dintre Israel și Hamas /„Războiul din FÂȘIA GAZA trebuie să se oprească acum” VIDEO Aviația militară israeliană a atacat din nou poziții HUTHI din Yemen /„Israelul va opri orice tentativă de reconstruire a infrastructurii teroriste” ANALIZĂ Die Welt, cu ocazia vizitei lui Nicușor Dan în GERMANIA /Test dur pentru noul președinte al României, pe fondul crizei politice și al influenței ruse
Dragoș Pîslaru: În ședința de guvern am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru INVESTIȚII în domenii cheie
„Luni, în ședința de guvern, am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru investiții în domenii cheie, unde Comisia Europeană s-a convins că le putem termina până la august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumut”, anunță marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru. Potrivit lui Pîslaru, de la 5 spitale agreate cu Comisia pentru a fi finalizate în august 2026 din bani europeni, s-a ajuns la „încă 7 spitale”. „Discutăm de transformarea digitală a administrației publice centrale, proiect la ADR, Agenția de Digitalizare care ține de Ministerul Economiei. La partea de energie discutăm de producția de hidrogen verde, de producția CHP și de lanțul de baterii, proiecte inovative care au avut întârzieri și la care, parțial, anumite contracte ar trebui să renunțăm, dar le-am repus pe masă. Discutăm la Ministerul Apelor și Mediului în principal de sistemele apă-canal, dar și de recâștigarea, față de ultima poziție, a măcar 2000 de hectare de împădurire adițională, deși ajunge la 20.000 de suprafețe noi împădurite și, poate foarte important de menționat, discutăm la Ministerul Sănătății de menținerea integrală a obiectivului legat de centre comunitare integrate, de cabinete de planificare familială și, atenție, de recuperare față de situația pe care v-am deschis-o în prima săptămână, de la cele cinci spitale care erau cumva agreate și de Comisia Europeană că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026… încă șapte spitale. Asta este o discuție foarte importantă, după cum vă puteți imagina”, adaugă șeful MIPE. Ministrul dă asigurări că „România nu pierde niciun euro din componenta nerambursabilă” din PNRR. „Noi am tot strâns dovezi cu privire la acest lucru, că ele pot fi terminate până la sfârșitul lunii august 2026, deci pot să rămână în componenta de împrumut din PNRR”, conchide Pîslaru. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se îndepărtează una de alta la nivelul obiectivelor
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări. ”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde. Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile ”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029. ”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză. Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură. Foto: Profimedia Citește și: Trump RESPINGE criticile privind planul fiscal /„Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
PSD. Ce cheltuieli vor fi tăiate, ce investiții nu vor fi sacrificate
Reprezentantul PSD explică la România TV de unde vor fi tăiate cheltuielile și ce investiții nu vor fi sacrificate. Autostrăzile sunt intangibile, promit ca viitori parteneri de guvernare s0cial-democrații. Serios vorbind, există niște lucruri care pot avea impact pe termen scurt atunci când vorbim de tăieri, dar nu de tăieri din veniturile populației. Și o să vă dau un exemplu, dacă, vă rog, ajungem la un acord și găsim pe lista investițiilor de făcut sau pe investițiile bugetate, da, încă neexecutate, unele care nu sunt niște priorități și urgențe, unele care nu sunt aducătoare de beneficii economice pe termen mediu, cum ar fi, de exemplu, construirea de autostrăzi care au efecte pozitive în economia unei regiuni pe termen destul de de rapid, pe termen și bine, explică reprezentantul PSD la România TV. Investiții care nu pot fi amânate Sunt unele investiții care pot fi amânate. Doar unele și doar cu acest criteriu al efectelor potențiale pentru economie. Un exemplu e cel mai simplu exemplu. Nu, cel mai plăcut, cel mai regulă neapărat. Noi credem că o prioritizare, nu tăiere. Că putem să amânăm unele pe anul viitor, de exemplu. Dar o prioritizare a investițiilor, cu autostrăzile pe primul plan, de neoprit, șantierele alea și cu altele care pot fi amânate un an de zile este un lucru care poate fi făcută. Unele investiții nu sunt repetitive. N-o să construim de trei ori Autostrada Moldovei. O construim o singură dată. Alea-s facturile, se plătesc, nu se mai repetă și în bugetele anilor, confirmă deputatul în numele PSD. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Avertisment DNSC, FAKE NEWS! Președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan „promovează investiții”
Autoritățile avertizează asupra reapariției tentativelor de fraudă online cu investiții false care folosesc imaginea unor persoane cu notorietate din România. Aceste scheme sunt răspândite prin postări sau reclame pe platformele de social media. DNSC a publicat o serie de materiale legate de faptul că imediat după alegeri au revenit agresiv pe platformele de social media a scam-urilor cu investiții false, în care apar de obicei persoane cu notorietate care par că girează aceste ‘oportunitați de investiții’ ca un program care te poate îmbogăți peste noapte. Infractorii creează platforme false de investiții și folosesc tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu mesaje modificate. Ei preiau videoclipuri publice cu oameni politici din România (președinte, premier) și alterează mesajul inițial cu ajutorul inteligenței artificiale. După procesarea cu deepfake, persoanele din video par să promoveze programe de investiții care ar aduce profituri mari. Prin această metodă, atacatorii încearcă să atragă victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente. Experții oferă câteva indicii pentru identificarea conținutului deepfake: Mișcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea Expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale Fundalul pare artificial sau animat Ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”. Autoritățile recomandă să nu se distribuie astfel de materiale și să nu se interacționeze cu platformele respective. Conținutul suspect trebuie raportat și autoritățile competente alertate. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
E gata încă un complex sportiv de top, la doar o oră şi jumătate de Bucureşti! Cât a costat investiția
Un nou complex sportiv dotat la cele mai înalte standarde e aproape gata, la doar o oră și jumătate distanță de București. Primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea a mers pe șantier pentru a vedea în ce stadiu se află lucrările, apoi a făcut anunțul: recepția finală va avea loc în curând. Proiectul este finanțat prin intermediul Companiei Naționale de Investiții (CNI). Trebuie spus că valoarea totală a costurilor a depășit pragul de 768.000 de euro. Cu puțin timp în urmă, piteștenii au mai primit o veste bună. FC Argeș, echipa fanion a orașului, a devenit campioana Ligii a 2-a, asigurându-și astfel o revenire spectaculoasă pe prima scenă a fotbalului românesc. Piteștiul va avea un complex sportiv de top. Lucrările sunt aproape gata Destinat antrenamentelor și competițiilor juvenile, noul complex sportiv de pe strada Costache Negri (Parcul Ştrand) va include un teren de fotbal de 35 m x 45 m, o sală de recuperare sportivă, vestiare, tribune cu 190 de locuri, precum și amenajări exterioare pentru curte. Potrivit edilului, au mai rămas doar câteva intervenții minore până la recepția finală, programată undeva în intervalul 1-10 iunie. Acestea vizează gazonul și tribunele. „Practic, a rămas de făcut curățenie. În curtea complexului a fost semănat gazon, dar din cauza frunzelor de la sălciile existente în zonă, acesta nu s-a prins cum trebuie. Vom interveni cu Salpitflor și vom veni cu rulouri de gazon. Din ce am discutat eu cu CNI, își doresc ca până în 10 iunie să fie recepționat”, a declarat Cristian Gentea. Se construiește și o bază sportivă mare, de peste 1,8 milioane de euro De asemenea, în partea de sud a orașului, pe Aleea Anghel Saligny, se lucrează intens la construirea unei baze sportive mari, care va fi dotată cu un teren de fotbal, dar și cu un teren destinat altor discipline (minifotbal, handbal, baschet și tenis). Proiectul implică o investiție de 1,82 milioane de euro. „Tinerii au nevoie de infrastructură pentru a face sport, iar pentru ei am construit o bază sportivă mare în zona de sud a Piteştiului, pe Aleea Anghel Saligny. Aceasta va avea două terenuri de sport: unul pentru minifotbal, handbal, baschet şi tenis, cu dimensiunea de 20 m x 40 m unul pentru fotbal, cu nocturnă și tribune pentru 500 de spectatori, care va fi omologat FRF şi UEFA Proiectul, la care se lucrează deja intens, este realizat în colaborare cu Federația Română de Fotbal. Finanțat prin CNI, aduce Piteştiului o investiţie de 1,82 milioane de euro, bani nerambursabili”, a transmis primarul Piteștiului.
Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică
În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele