Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele