Nazare explică declarația lui Nicușor Dan despre investitorii străini care interzic alegerile anticipate
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat, din perspectivă economică, declarația făcută miercuri, 30 septembrie, de președintele Nicușor Dan, care afirma că motivul pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate – deși Constituția îi permite să declanșeze procedura de dizolvare a Parlamentului – este reprezentat de interdicția categorică stabilită de investitorii străini. Nazare a reiterat declarația președintelui, care preciza că un Guvern interimar nu poate face rectificarea bugetară și a mai adăugat că investitorii, agențiile de rating și reprezentanții Comisiei Europene țin cont de gradul de predictibilitate al statului român în momentul în care iau decizii de finanțare. Loading … „România are nevoie să redevină credibilă” / „Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau. România, din nefericire, în situația în care e astăzi, cu foarte multe dezechilibre, vulnerabilități, într-un context economic foarte complicat, cu o criză importantă, are nevoie să redevină credibilă, să fim predictibili față de investitori. Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte legată de alegerile anticipate. În ochii agențiilor de rating, un calendar al alegerilor anticipate ar decala toate aceste planuri de adoptate a bugetului. Practic, ar pune în pericol materializarea execuției bugetului pe 2027, ceea, din punctul creditorilor de vedere, ar pune în mare pericol calificativul de investiții. Un scenariu de alegeri anticipate care ar declanșa o pierdere a calificativului de investiții ar veni cu un cost economic pe termen mediu pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Alexandru Nazare și Nicușor Dan Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.
CTP îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă suveranitatea României
Cristian Tudor Popescu lansează un nou atac la adresa președintelui Nicușor Dan, după declarațiile șefului statului despre alegerile anticipate și mesajele pe care spune că le-a primit din partea investitorilor străini și a instituțiilor financiare. Gazetarul se întreabă dacă politica internă a României a ajuns să fie influențată din exterior și susține că afirmația președintelui ridică o problemă legată de suveranitatea deciziilor politice ale țării. Cristian Tudor Popescu își intitulează mesajul publicat joi, 1 octombrie, ”N. Dan nu e suveran” și începe prin a reveni la evaluarea critică pe care a făcut-o în urmă cu aproximativ trei luni asupra președinților României de după 1989. ”N. Dan nu e suveran. Acum vreo 3 luni, publicam un clasament al subsemnatului răspunzând la întrebarea: „Care este cel mai puțin rău președinte al României postdecembriste?”. 1. Traian Băsescu 2. Emil Constantinescu 3. Ion Iliescu 4. Klaus Iohannis 5. Nicușor Dan. De atunci, N. Dan reușește performanța unică de a coborî în această ierarhie. Ultima treaptă, deocamdată: „Investitorii străini, instituțiile financiare, mi-au transmis că nu vor alegeri anticipate, da?”. Stupoare… Apoi, gândul: adică, politica internă a României este dictată de niște persoane din afara țării!… Nu trebuie să te dea suveranismul afară din casă ca să bagi de seamă că alegația încalcă grosolan suveranitatea României”, a scris CTP pe pagina sa de Facebook. CTP: ”De unde știm că nu e o minciună sfruntată” Cristian Tudor Popescu îi reproșează apoi lui Nicușor Dan că nu a prezentat public dovezi sau detalii despre interlocutorii care i-ar fi transmis această poziție. Gazetarul formulează acuzația în termeni duri și pune sub semnul întrebării veridicitatea afirmației prezidențiale. ”Mai întâi, N. Dan nu prezintă nicio probă a „informației”, făcută în stilul „Am de 100 de ori mai multe informații decât voi, da?”. De unde știm că nu e o minciună sfruntată, încă una, care să justifice fixația antialegeri a președintelui Dan? Apoi, nici UE, finanțatorul oficial al României, n-ar întreprinde vreodată un asemenea amestec în treburile interne ale țării. Și îl permitem unor oameni de afaceri privați? Ni se poate pretinde îndeplinirea unor criterii și parametri, între care și stabilitatea politică, dar nu modul în care s-o facem! Autoaprobarea, „da?”-ul de înaltă frecvență al președintelui Dan, este singura „dovadă” prin care încearcă să convingă că tot ce spune e adevărul curat. P.S. Splendidă imaginea propusă de dl Kelemen Hunor pentru viitorul României sub o guvernare PSD-AUR: Poza unui deșert la răsărit de soare”, a mai scris gazetarul. Mesajul lui Cristian Tudor Popescu vine la o zi după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut voturile necesare pentru învestire, readucând în centrul dezbaterii scenariul alegerilor anticipate și poziția președintelui Nicușor Dan față de această variantă.
Propunere AUR: Restricții la vânzarea companiilor publice către străini
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”, despre care spun că pot ajunge sub control extern prin „preluări ostile”. O astfel de preluare apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamenatrii AUR. Statul vinde, statul cumpără Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, dar și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca statul să cumpere cu prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active strategice. Mecanismul ar urma să se aplice inclusiv fostelor companii de stat privatizate în trecut, în cazul în care acestea ar fi scoase din nou la vânzare. Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului Totodată, AUR propune ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor clasice, ci și pentru schimburi, dări în plată sau împrumuturi convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii încearcă să extindă controlul statului asupra mai multor tipuri de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei companii ar putea ajunge la un alt investitor. Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice. Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”. Finanțare prin obligațiuni Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism care ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme. Finanțarea ar urma să fie făcută prin obligațiuni dedicate listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. CES: Proiectul încălcă regulile UE Consiliul Economic și Social (CES) a dat însă aviz negativ inițiativei și avertizează că o asemenea lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, spune CES. Altfel spus, Guvernul ar putea avea o putere prea mare de a aproba sau respinge transferurile de control asupra unor companii. De asemenea, ar putea descuraja investițiile private, creând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția. Riscuri pentru PNRR CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, amintind că România și-a asumat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea unei asemenea legi „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”. În plus, CES susține că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și avertizează că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”. Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. De asemenea, proiectul trebuie avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern. AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea introducerea unor plafoane privind suprafețele care pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
Darău: Obiectivul nostru strategic este un procent maxim de producție în România prin programul SAFE
Irineu Darău a explicat că programul SAFE aduce împrumuturi la dobânzi europene avantajoase, pe o perioadă de 40 de ani, dar impune un calendar foarte strâns pentru semnarea contractelor. „Acest offset, adică o parte esențială, mare, din componente sau din produse întregi, să fie făcute pe teritoriul României. Nu este ceva ușor, să știți. Oricum, programul SAFE, trebuie să spunem două lucruri despre el. Pe de-o parte, într-adevăr, vor fi împrumuturi. Dar vor fi împrumuturi la dobânzi europene. Deci înseamnă că multe țări europene își pun credibilitatea împreună și nu are România cele mai mici dobânzi nici pe departe pentru a putea împrumuta ieftin, pe 40 de ani”, a declarat Darău, luni seara, la TVR Info. Ministrul a precizat că obiectivul strategic al mandatului său este ca aceste investiții să nu fie simple achiziții de echipament, ci să aducă tehnologie și cunoștințe noi în fabricile românești. Atragerea investitorilor străini, un obiectiv strategic „Un alt obiectiv strategic este să atragem mulți investitori străini, mari, serioși, conectați și validați de sistemele de apărare europene și NATO, pentru ca pe termen lung să-i avem aici, să ne învețe lucruri și dacă vreți să fim interdependenți. Pentru că, de fapt, noi cumva de multe ori am ajuns să fim dependenți de alții. Aici, obiectivul nu este să fii izolat într-un turn de fildeș și să produci așa singur. Nu putem asta și nu cred că mai poate aproape nicio țară din Europa. Iar dacă noi folosim programul SAFE și vom încerca acest lucru prin condițiile contractuale pentru a deveni interdependenți cu producția din țările europene cred că vom câștiga foarte mult”, a mai spus Darău. În ceea ce privește managementul companiilor de stat din industria de apărare, Irineu Darău a admis că sistemul a suferit din cauza corupției, dar vede o soluție în parteneriatele cu firmele internaționale. „Au fost niște paraziți sau niște căpușe care au încercat în niște locuri să își tragă partea lor și asta în ce rezultă? Nu doar că au sărăcit sistemul național de apărare, dar au compromis șansele să avem o industrie națională de apărare mult mai puternică. Există și investitori străini atât de interesați de România și de această zonă și de programul safe încât s-ar putea să fie convinși să investească în niște companii de stat alături de stat, adică să fie parteneri cu statul, deși situația nu este bună”, a conchis ministrul.