Basarab Fest 2026: două zile de cultură, istorie, muzică și lansări de carte la Curtea de Argeș și Pitești. Dida Drăgan și părintele Constantin Necula, printre invitați
Evenimentul se desfășoară cu binecuvântarea IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, sub egida ASTRA și Regal Literar, în parteneriat cu mai multe instituții academice și culturale. Simpozion științific la Curtea de Argeș Prima zi a festivalului, vineri, 25 septembrie, va fi dedicată istoriei și moștenirii Dinastiei Basarabilor. Începând cu ora 12:00, la Muzeul Municipal Curtea de Argeș – Sala Basarabilor, va avea loc simpozionul științific „Moștenirea Dinastiei Basarabilor”. Programul va cuprinde lansarea antologiei ediției festivalului din 2025, coordonată de Claudiu Dumitrache, comunicări științifice și alocuțiuni, dar și instituirea Ordinului Dinastiei Basarabilor. Distincția va fi acordată, în cadrul festivalului, semnatarilor hrisovului de întemeiere, precum și unor personalități culturale și diplomatice care susțin misiunea evenimentului. Printre cei care vor susține alocuțiuni se numără IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, academicianul Ioan-Aurel Pop și părintele profesor Constantin Necula, președintele ASTRA. Evenimentul va fi moderat de Claudiu Dumitrache și va cuprinde și momente artistice. Poezie, arte vizuale și muzică, la Pitești Cea de-a doua zi a Basarab Fest, sâmbătă, 26 septembrie, se va desfășura la Grădina de Vară din Pitești, unde, începând cu ora 13:00, sunt programate evenimente dedicate poeziei, artelor vizuale și muzicii. Concursurile de arte, prezentate de Dana Popescu și Claudiu Dumitrache, vor fi deschise cu intonarea Imnului Național al României de către mezzosoprana Adina Sima. Vor fi acordate premiile Concursului Național de Poezie „Toată vremea-și are vreme” și ale Concursului Național de Arte Vizuale „Nouă Meșteri Mari”. Laureații, împărțiți pe două categorii de vârstă, vor primi Trofeul Basarabilor, câte unul pentru Poezie și Arte Vizuale, Medaliile de Aur și Argint ale Basarabilor, acordate pentru ambele concursuri, precum și premii speciale oferite de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, revista Regal Literar și alți parteneri ai festivalului. Juriul concursului de poezie este format din: Președinte de Onoare: IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Președinte: prof. univ. dr. Nicolae Oprea, președintele Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din România; Membru de Onoare: pr. prof. univ. dr. habil. Constantin Necula, președintele ASTRA; Prof. honor. univ. dr. George Coandă, președintele Filialei Târgoviște a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; Cristian Cocea; Claudiu Dumitrache, director al revistei Regal Literar; Doina Dabija, președinta Filialei Chișinău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și redactor-șef al ziarului Literatura și Arta; Iuliana Gorea-Costin, președinta Asociației de Dezvoltare pentru România; dr. Magda Grigore, suplimentul de cultură al ziarului Argeșul; Octavian Mihail Sachelarie; Nicolae-Florentin Streche, redactor-șef al revistei Regal Literar; Adrian Artene, jurnalist și scriitor; conf. univ. dr. Marius Andreescu; dr. Cristian Mușa; conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu. La categoria Arte Vizuale, juriul este alcătuit din Dorin Grecu – președinte –, precum și Cornel Cîrștea, Marian Țuican, Ana-Maria C. Mireanu, Adriana Vâlcea, Argentina Culcuș, Raluca Găină și Virgil Sima – membri. Patru apariții editoriale prezentate la Basarab Fest În cadrul Basarab Fest vor fi prezentate și patru volume semnate sau coordonate de Claudiu Dumitrache în acest an, sub egida Regal Literar – ASTRA. Este vorba despre „Acatistul simbolic al lui Mihai Eminescu”, o lucrare poetică dedicată poetului național și prefațată de academicianul Ioan-Aurel Pop, ediția în avanpremieră a volumului „Poezie Adolescentină”, antologia „Moștenirea Dinastiei Basarabilor”, dedicată creațiilor și evenimentelor ediției precedente a festivalului, precum și volumul aniversar „Vocea Dunării – mitul Didei Drăgan”. Volumul „Poezie Adolescentină” cuprinde o antologie de versuri însoțită de cronici semnate de personalități ale culturii române și internaționale, printre care și actorul american Jonathan Jackson, câștigător a șase premii Emmy. „Vocea Dunării – mitul Didei Drăgan” este o biografie literară dedicată artistei Dida Drăgan, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. Cele patru apariții editoriale vor fi prezentate publicului la Muzeul Municipal Curtea de Argeș – Sala Basarabilor, pe 25 septembrie, de la ora 12:00, și la Grădina de Vară din Pitești, pe 26 septembrie, de la ora 13:00. Constantin Necula susține conferința „În căutarea libertății” Înaintea celei de-a doua părți a festivalului, părintele Constantin Necula, președintele ASTRA, va susține conferința „În căutarea libertății”. Publicul va putea participa și la o sesiune de autografe și va putea intra în posesia unor volume semnate de autor, într-un spațiu special amenajat pentru proiectele editoriale. Dida Drăgan, în spectacolul „Flacăra Basarabă” După partea dedicată premiilor, lansărilor și conferinței și după o pauză de 30 de minute, festivalul va continua cu spectacolul „Flacăra Basarabă”, programat să înceapă la ora 15:30. Spectacolul va reuni artiști din mai multe generații și zone muzicale. Unul dintre momentele principale va fi apariția Didei Drăgan, alături de Trupa Taylor, fondată de artistul piteștean Codruț Croitoru. Dida Drăgan, cunoscută și sub supranumele „Lebăda neagră”, se numără printre artistele române apreciate și premiate internațional și a colaborat în trecut și cu Sony Music în Germania. Programul artistic, prezentat de Dana Popescu, va fi completat de momente susținute de Mihai Vlad și Tronos, Trupa Strunga, Viorel Pițigoi, Claudiu Dumitrache și Maria Ingrid Dragomir, precum și de momente teatrale. Dida Drăgan, părintele Constantin Necula, academicianul Ioan-Aurel Pop, scriitorul Nicolae Oprea, pr. prof. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj, Claudiu Dumitrache și artista Adina Sima vor primi Ordinul Dinastiei Basarabilor. Distincția a fost instituită de organizatori pentru promovarea valorilor, identității și culturii românești, precum și pentru contribuția la desfășurarea festivalului. Seara se va încheia, după ora 19:00, cu aprinderea „Torțelor Basarabe”. Festival dedicat moștenirii Dinastiei Basarabilor Basarab Fest 2026 își propune să promoveze și să valorifice moștenirea istorică, spirituală și culturală a Dinastiei Basarabilor, prin reunirea cercetării academice, literaturii, artelor vizuale, muzicii și tradiției. Festivalul este organizat de Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu” Pitești, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și revista Regal Literar, sub egida Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA. Printre parteneri se numără Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Pitești, Asociația de Dezvoltare pentru România și Myosotis Media Group. Basarab Fest a fost instituit în 2024, sub patronajul Ministerului Culturii, prin semnarea hrisovului de întemeiere de către IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Cristiana Sima, Claudiu Dumitrache, Iuliana Gorea-Costin, Rareș Prisăcariu, Elena
Președintele Academiei Române trage un semnal de alarmă: Dacă suntem condamnați pentru delict de opinie, alunecăm pe panta dictaturii. Trebuie să oprim asta
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, avertizează că România riscă să alunece spre un regim totalitar dacă autoritățile încep să pedepsească cetățenii pentru ideile sau lecturile lor private. Întrebat despre cazul avoctului Răpcea, plasat sub control judiciar pentru mesaje antisemite și acțiuni de promovare a mișcării legionare, Pop consideră că astfel de acțiuni reprezintă un abuz grav la adresa libertății individuale. Loading … Ioan-Aurel Pop a reacționat la faptele prezentate de moderator cu privire la cazul avocatului Mihai Răpcea. Istoricul consideră că o societate care ajunge să ancheteze un om pentru cărțile sau icoanele pe care le ține în propria casă alunecă spre dictatură. „Dacă acest om, care a fost acuzat, ar fi organizat, să zicem, vreo adunare publică în care ar fi făcut apologia legionarismului și ar fi făcut apologia crimei, atunci acest lucru trebuie condamnat categoric. Dar dacă el n-a făcut nimic și doar a citit din Radu Gyr, din părintele Lăcătușu și din alții, asta este treaba lui.” Invadarea spațiului personal Ioan-Aurel Pop subliniază că spațiul privat al fiecărui cetățean trebuie să rămână complet protejat de intervenția statului. „Dacă am ajuns să pătrundem în casele oamenilor și să le vedem lecturile private… Eu, în incinta căminului meu, pot să am orice fel de filozofie, orice fel de ideologie pentru că mă privește,” a transmis acesta. Riscul instalării unui regim totalitar Președintele Academiei Române avertizează că pedepsirea delictului de opinie este primul pas spre pierderea completă a democrației. „Dacă sunt condamnat pentru asta, regimul a alunecat pe panta dictaturii. E un regim totalitar.” Mihai Răpcea este cercetat penal pentru promovarea în spațiul public a unor idei și simboluri fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și pentru promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război.
Biblioteca Academiei Române își deschide porțile printr-o expoziție permanentă dedicată patrimoniului cultural al României
Expoziţia a fost inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române și evidenţiază momentele cele mai importante din istoria Bibliotecii, dar și evoluția impresionantului său patrimoniu, de la prima colecţie de carte donată în 1866 la actualul fond de peste 10 milioane de unităţi de bibliotecă. Tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române este alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă și obiecte muzeale. „Eu cred că această expoziție va pune în evidență lucrurile deosebite pe care le avem. Avem cărți din anul 1290, avem planul de organizare a Bucureștiului din 1300. Sunt lucruri formidabile! Avem primul document cu privire la înființarea Societății Literare Române care a fost baza Academiei Române”, a declarat prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop „Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii” Specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte: carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizanţine la caietele eminesciene, periodice semnificative româneşti, afişe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărţi istorice privitoare la Ţările Române, fotografii ilustrative pentru viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, partituri ale unor renumiți compozitori. „Academia, în acest an, are un ciclu de manifestări pentru că a avea peste un secol și jumătate de existență nu este de ici de colo pentru orice instituție europeană, darămite de la noi. Academia Română a pus bazele culturii românești moderne și contemporane, iar Biblioteca este oglinda Academiei Române. M-am întrebat de multe ori cum să facem ca un străin care vine în acest loc să-și facă o idee repede despre comorile de aici și a fost foarte greu. Au reușit ca din cabinetul numismatic să aleagă piese importante și să facă o expoziție permanentă. Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii. Dacă oamenii nu văd repede ce avem noi aici o să aibă impresia că existăm degeaba. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop Cu excepția tezaurului Băncii Naționale și cu excepția parterului și demisolului Muzeului Național de Istorie, aici sunt cele mai mari valori. Avem numeroase manuscrise medievale europene de la 1200, valori strânse de-a lungul timpului. În acest loc, grație cercetătorilor și specialiștilor bibliotecii, e concentrată esența bibliotecii. Oricine poate vedea ce se află aici”, a precizat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel-Pop. „Domnul director Noica a mai deschis o dată cutia cu minuni. De data aceasta printr-o expoziție permanentă și uitându-mă la ce se întâmplă aici mi-au venit în minte două imagini. Prima, cea a revistelor de specialitate din zilele noastre care, pentru a fi atractive, au titlul și o poză sugestivă pentru a ilustra articolul, iar aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, tezaur național. Ce-a de-a doua – o analogie a ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național în momentul revenirii la forma inițială și a modernizării lui, atunci când unele săli au dispărut pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor. O sală în care se pictau decoruri a devenit sală de spectacol și se numește Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost transformată”, a spus preşedintele în funcție al Academiei Române, Marius Andruh. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. CITEȘTE ȘI: Două seri, o poveste eternă. „Tosca” – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești