Alegerile din Moldova, trei scenarii post-electorale. O nouă fază de fragmentare, instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică
Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Moldova trece printr-o fază critică marcată de polarizare politică și tensiuni geopolitice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala forță pro-rusă a țării. Campania dezvăluie o fragmentare partizană și o neîncredere crescândă față de elite, odată cu apariția unor formațiuni hibride precum Alternativa. Aflată în dificultate economică, Moldova suferă, în special, de o criză energetică legată de războiul din Ucraina și de o vulnerabilitate structurală exacerbată de emigrație. Uniunea Europeană susține cursul pro-european al Moldovei, în timp ce Rusia își intensifică interferența prin finanțare sub acoperire, dezinformare și presiuni, în special în Transnistria și Găgăuzia. Aceste alegeri reprezintă un test strategic pentru democrație și viitorul european al Republicii Moldova. Sunt posibile trei scenarii post-electorale: victoria PAS, o coaliție pro-rusă eterogenă care încetinește integrarea sau un parlament fragmentat care duce la instabilitate. Republica Moldova devine, astfel, un teren de testare pentru relațiile UE-Rusia în spațiul post-sovietic. „Peisajul politic al Republicii Moldova trece printr-o reconfigurare profundă, marcată de erodarea punctelor de referință tradiționale și de apariția unor noi constelații partizane. Diviziunile istorice — pro-români versus pro-ruși, apoi pro-europeni versus pro-ruși — ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minoritățile etnice) și orientările din politica externă, fie ea pro-rusă sau pro-europeană”, notează Florent Parmentier – doctor în științe politice – într-o analiză publicată de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). PAS, un pariu de tipul „dublu sau nimic” Comportamente politice specifice sunt caracteristice regiunii autonome Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunii separatiste Transnistria din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populațiile urbane și rurale, dar și generațiile diferite. Această fragmentare reflectă o societate aflată sub presiune, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite, consideră Florent Parmentier. „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintelui Maiei Sandu – realeasă în noiembrie 2024 – rămâne forța politică dominantă a țării. La alegerile parlamentare anterioare din iulie 2021, a obținut 52,8% din voturi și 63 de deputați, creând astfel condițiile pentru o majoritate stabilă în jurul programului prezidențial. Ferm stabilit la Chișinău, în vestul țării, și puternic susținut de o diaspora mobilizată, în special în Europa, PAS întruchipează continuitatea reformistă. Cu toate acestea, izolarea sa partizană pe spectrul politic subminează orice perspectivă de alianță, o cale respinsă în mod explicit de președinte. Această strategie este un pariu de tipul «dublu sau nimic». Excluderea alianțelor înainte de alegeri poate consolida electoratul pro-european, dar limitează și opțiunile de după vot în caz de eșec. În schimb, Blocul Împreună – Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE) –, care încearcă să unească alegătorii pro-europeni deziluzionați fără a aluneca în antioccidentalism, se luptă să depășească pragul electoral de 7%, în ciuda «Pactului pentru Europa» – inspirat de acorduri similare din România înainte de aderarea sa la UE – prin care membrii săi se angajează să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE”, explică Florent Parmentier. Blocul lui Stoianoglu și Ceban urmărește să atragă electoratul „nici-nici” Două blocuri pro-ruse structurează opoziția, respectiv Blocul Electoral Patriotic (BEP) și mișcările legate de Șor. Primul este o alianță a foștilor președinți Igor Dodon (2016-2020) și Vladimir Voronin (2001-2009), consolidată de personalități regionale precum fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah (Inima Moldovei, „Inima Moldovei”) și fostul prim-ministru Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). „Blocul subliniază neutralitatea și suveranitatea Moldovei, prezentând integrarea europeană ca o amenințare la adresa independenței naționale, pledând în același timp pentru legături mai strânse cu Rusia. Cât despre blocul «Victoriei» al oligarhului exilat Ilan Șor, acesta a fost exclus din buletinul de vot pentru finanțare ilegală, o decizie încadrată într-un efort mai amplu de a limita interferența Rusiei. Această excludere a găsit un ecou internațional în decizia Consiliului European din 15 iulie 2025 de a impune sancțiuni specifice asupra a șapte persoane și trei entități legate de Ilan Șor, reflectând convergența eforturilor moldovenești și europene de a contracara tentativele de destabilizare. Drept urmare, se așteaptă ca majoritatea electoratului considerat „pro-rus” să se concentreze în jurul BEP. Poziționându-se ca pro-european, Blocul Alternativa — fondat la 31 ianuarie 2025 — este condus de personalități politice proeminente: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general și vicecampion la președinție în 2024, Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuc. Acest bloc urmărește să atragă electoratul «nici-nici» (nici Rusia, nici Occidentul), sătul de confruntarea ideologică, adoptând în același timp o poziție pragmatică și menținând conexiuni internaționale ambigue. Cu toate acestea, blocul a suferit un eșec diplomatic major atunci când lui Ion Ceban i s-a refuzat intrarea în România și în Spațiul Schengen din motive de securitate, la 9 iulie 2025. Această decizie evidențiază potențiale contradicții între ambițiile sale europene declarate și realitățile relațiilor cu partenerii UE, chiar dacă Ceban însuși a prezentat-o ca o mișcare motivată politic, influențată de președintele Sandu, un apropiat al actualului președinte al României, Nicușor Dan”, continuă Florent Parmentier. „Reforma judiciară rămâne proiectul emblematic, dar neterminat, al mandatelor Maiei Sandu” La margini, mai scrie Parmentier, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, condus de fostul primar al orașului Bălți, joacă cartea populistă și anticorupție, cu o retorică pro-rusă și regionalistă. Deși puternic la nivel local și cu succes în alegerile prezidențiale, unde Usatîi a terminat de două ori pe locul trei, s-a chinuit să transpună această popularitate în reprezentare națională, după cum o demonstrează cota de 4,1% obținută în alegerile parlamentare anterioare. „Pe acest fundal de instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică, alegerile din septembrie ar putea inaugura o nouă fază de fragmentare, în care niciun actor singular nu pare capabil să unească durabil aspirațiile unei societăți care caută stabilitate, suveranitate și perspective clare atât în materie economică, cât și în cea de securitate. Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din septembrie 2025 într-un climat de tensiune socială și economică, marcat de o stagnare persistentă. Această pesimism economic se reflectă în cifrele PIB-ului. Potrivit Băncii Mondiale, după o contracție de 4,6% în 2022, PIB-ul a
Interdicția lui Ion Ceban, atât în România, cât și în spațiul Schengen se menține. Edilul Chișinăului a pierdut la Curtea de Apel
Curtea de Apel din București a respins joi cererea formulată de Ion Ceban, in care contesta decizia de interdicție pe teritoriul României, dar și în spațiul Schengen. „Respinge cererea formulată în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Imigrări ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării dispoziţiei privind măsura interdicţiei de intrare în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Român de Informaţii ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, este soluția pe scurt, dată de magistrații români. Într-un videoclip publicat pe Facebook, oficialul din Moldova s-a arătat nemulțumit că subiectul interdicției sale în România, dar și în spațiul Schengen se dezbate, declarându-se deranjat că trebuie să dea explicații. „Cu două săptămâni înainte de alegeri, trebuie să răspund la toată masă media, la toți deputații, la prim-ministru, la președintele țării vecine președintele țării noastre, președintele parlamentului. Cătați-vă oameni de treabă și haideți să discutăm problemele cetățenilor de zi cu zi!”, a transmis oficialul. Acesta a precizat că va continua demersurile legale. „Iar în ceea ce ține de decizia nemijlocită a Curții de Apel București, vom merge în continuare conform procedurii legale și vom informa pe parcurs”, a precizat Ion Ceban pe Facebook. Primarul Chișinăului, dar și candidat în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la scrutinul din 28 septembrie, Ion Ceban, a primit interdicție de a intra în România, dar și în spațiul Schengen pentru o perioadă de 5 ani. „Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe, citat de Ziarul de Gardă. Ion Ceban este liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid de opoziție la actuala guvernare a Republicii Moldova. Înainte de-ași întemeia propriul partid, Ion Ceban a fost membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon.
Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, interzis la București, primit la Roma
Potrivit surselor Gândul, acesta a negociat direct cu partea italiană accesul pe teritoriul țării. Ceban și-a anunțat prezența în Italia, printr-un mesaj video, postat pe pagina sa de Facebook. ,,Sunt în Italia. Astăzi, am ajuns la Roma și am câteva zile pline de activități, întrevederi, evenimente, discuții despre care vom informa suplimentar”, a spus Ion Ceban, conform gandul.ro. Acesta a vorbit în mesajul său despre proiectele pe care le are pentru Municipiul Chișinău. „Doar în ultimele 2 săptămâni, Chișinău a semnat acorduri în valoare de peste 2.2 mld. lei pentru diferite proiecte importante pentru Chișinău, prin suportul și finanțarea prin diferite instrumente ale Uniunii Europene. Europa o construim acasă”, a transmis Ceban. Pe 9 iunie, Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a primit interdicție de a mai intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani. Ministerul de Externe a transmis, la acea dată, că motivele țin de securitatea națională. În replică, Ceban a acuzat regimul de la guvernare de la Chișinău (n.r. Partidul Acțiune și Solidaritate) de „răfuială politică”, susținând că decizia este parte a unei campanii orchestrate împotriva sa în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova.
Nicușor Dan dezvăluie că Ion Ceban ar fi încercat să-l întâlnească / Am fost sfătuit de servicii să nu-l primesc Nicușor Dan dezvăluie că Ion Ceban ar fi încercat să-l întâlnească / Am fost sfătuit de servicii să nu-l primesc
Nicușor Dan spune că Ion Ceban l-a contactat pentru o întâlnire, în perioada mandatului la Primăria Capitalei. Fostul primar general spune că nu l-a primit, întrucât a fost sfătuit de „servicii” să nu o facă. Aflat în vizită în Republica Moldova, șeful statului a comentat cazul Ceban, într-un interviu la PRO TV Chișinău. „E o chestiune de Securitate. Nu pot să spun mai multe. Am fost informat de dosar înainte să se ia această decizie. E o chestiune de securitate și legată și de ceilalți doi”, răspunde Nicușor Dan. Întrebat cine sunt „ceilalți doi”, dacă este vorba despre Natalia Morari și Vasile Tarlev, Nicușor Dan răspunde râzând: „aproape de adevăr” „Aproape de adevăr…da, da, da…” Șeful statului dezvăluie că serviciile l-au sfătuit să nu-l primească în vizită pe primarul general al Municipiului Chișinău. „Domnul Ceban a încercat de 2 sau 3 ori să vină, cât am fost la Primărie. Când venea el prin România să se întâlnească cu noi, eu ca primar aveam contacte cu serviciile. Am fost sfătuit să nu-l primesc. Nu l-am primit”, povestește președintele României. Nicușor Dan respinge acuzațiile lui Ion Ceban, care a pus pus interdicția sa pe seama unei „răfuieli politice” a regimul de la guvernare de la Chișinău (n.r. Partidul Acțiune și Solidaritate), ajutat de Administrația de la București. „A fost o decizie a statului român, bazată pe fapte. Dosarul mi-a fost adus la cunoștință și faptele sunt certe”, spune el. Pe 9 iunie, Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a primit interdicție de a mai intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani. În ziua declarațiilor președintelui Nicușor Dan, Ion Ceban se află la Roma, în ciuda interdicției de a călători în spațiul Schengen. CITEȘTE ARTICOLUL AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Primarul Mihai Chirica anunță suspendarea înfrățirii Iași-Chișinău din cauza interdicției lui Ion Ceban
Mihai Chirica a explicat, într-un mesaj adresat cetățenilor Republicii Moldova, că înfrățirile se bazează pe vizite și cooperare directă între edili, lucru imposibil în actualul context. Acesta a spus pe pagina sa de Facebook că decizia vine ca urmare a „îndepărtării rapide” a lui Ion Ceban de valorile europene. „În acest context, am decis suspendarea temporară a raporturilor dintre mine, ca Primar al Municipiului Iași, și domnul Ion Ceban, concomitent cu întărirea relațiilor dintre mine și voi – cetățenii Municipiului Chișinău, precum și cu toate instituțiile din Republica Moldova fidele valorilor europene”, a declarat edilul Iașiului. Chirica a subliniat că această decizie nu afectează relațiile dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului și nici angajamentele de colaborare dintre Iași și Republica Moldova în plan economic, cultural și educațional. Dimpotrivă, spune el, contextul actual face necesară o apropiere și mai strânsă. „Este timpul să strângem rândurile și să contribuim la reconfirmarea traseului pro-european al Republicii Moldova, așa cum a fost stabilit prin Referendumul privind aderarea la U.E. din anul 2024, singura șansă pentru a crește securitatea și nivelul de trai al tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a adăugat Chirica. „Îmi pare rău că în acest joc politic cu interdicția mea sunt impuși mai mulți reprezentanți din România să facă anumite declarații. Plus la toate că aceste relații de cooperare și înfrățire vin pe linia Ministerului de Externe și iarăși ne dăm seama de unde cresc picioarele. Cunosc și sper că legea și justiția sunt mai sus de orice joc politic îngust și vom obține dreptate, iar adevărul va fi stabilit. Vom continua procesul de contestare în instanțele din România, dar și cele internaționale”, a scris primarul Chișinăului pe Facebook. Reamintim că primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Oana Ţoiu, în prima vizită oficială la Chişinău. Întâlnire cu Maia Sandu, pe fondul unui conflict cu primarul Ceban
Ministrul de externe al României, Oana Ţoiu, se află astăzi în Republica Moldova, în cadrul unei vizite oficiale, la invitaţia ministrului moldovean de externe, Mihai Popşoi. Aceasta este prima deplasare a Oanei Ţoiu la Chişinău în calitate de şefă a diplomaţiei române. Vizita include întâlniri cu mai mulţi oficiali de rang înalt din Republica Moldova. Pe lângă discuţia cu Mihai Popşoi, care ocupă şi funcţia de vicepremier, Oana Ţoiu are programate întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. După discuţiile de la Ministerul Afacerilor Externe, cei doi miniştri, Mihai Popşoi şi Oana Ţoiu, susţin o conferinţă de presă comună. Evenimentul este programat să înceapă marți la ora 09:10. Vizita ministrului are loc după ce primarul Chişinăului, Ion Ceban, a primit interdicţie de a intra în România şi în spaţiul Schengen pentru cinci ani. Luni, Ceban a anunţat public că intenţionează să o dea în judecată pe Oana Ţoiu, ca reacţie la afirmaţiile făcute de aceasta legat de interdicţia care i-a fost aplicată. „O să vedem cum poate fi atacată în instanţa de judecată pentru prostiile pe care le-a vorbit în spaţiul public şi manipulările de-a dreptul halucinante, repet, pe care le-a transmis dumneaei în acest sens”, a declarat Ion Ceban în şedinţa Primăriei din 21 iulie. Săptămâna trecută, ministrul român de externe a explicat că măsura interdicţiei a fost luată după ce autorităţile române au analizat „legături complicate” dintre edil şi persoane asociate Federaţiei Ruse. Ea a mai spus că decizia a fost bazată exclusiv pe „raţiuni care ţin de siguranţa naţională”. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus Ion Ceban.