Fostul preşedinte Ion Iliescu va fi înmormântat joi. Care este programul ceremoniilor
Ziua de joi, 7 august, este declarată zi de doliu naţional şi se vor respecta prevederile legale privind zilele de doliu naţional pe teritoriul naţional si la misiunile diplomatice ale României, anunţă autorităţile. Conform programului, joi, între orele 9.00 şi 9.50 vor sosi invitaţii. La ora 10.00 va fi un scurt moment religios, la 10.10 se va desfăşura ceremonia Gărzii la Catafalc, la ora 10.15 va fi un moment de reculegere, iar la 10.16 se va ridica sicriul de pe catafalc. Sicriul va fi purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină). La Copertină vor fi prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor. Se va trage clopotul de la Biserica Cotroceni. La ora 10.20, cortegiul va pleca de la Copertină spre Biserica Cotroceni. Între orele 10.30-11.30 va fi oficierea slujbei religioase de înmormântare. La ora 11.15 va fi intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu, iar la 11.35 Cortegiul Funerar va pleca din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu. La ora 11.40 Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu. Garda va prezenta ultimul onor – înclinarea drapelului. Se va intona Imnul Naţional al României. Cortegiul va trece prin faţa Gărzii. Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3. Ceremonia de înmormântare va fi la Cimitirul Militar Ghencea III. Sicriul va fi amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun. Acolo se vor desfăşura formarea cortegiului funerar şi prezentarea onorului. Înhumarea va avea loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor. Pe timpul nopţii de miercuri spre joi, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Parinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba înmormântării fostului preşedinte Ion Iliescu din biserica Palatului Cotroceni, a anunţat Patriarhia Română. Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar şi era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Momentul de reculgere pentru Ion Iliescu, boicotat pe mai multe stadioane: Imnul Golanilor, cântat de galeria Poli în timp ce alții au huiduit și au scandat
„Având în vedere decizia Guvernului României de a declara ziua de 7 august 2025 zi de doliu național, în memoria fostului președinte al României, Ion Iliescu, Federația Română de Fotbal anunță un moment de reculegere la partidele din această etapă a Cupei României”, se arată în comunicatul emis de FRF. Federația Română de Fotbal a decis recent ca meciurile din turul 2 al Cupei României să fie precedate de un moment de reculegere dedicat memoriei lui Ion Iliescu. Cu toate acestea, nu toată lumea s-a conformat, ba chiar unii suporteri au scandat „mai bine mort decât comunist” La meciul de astăzi din Cupa României, Flacăra Moreni – Chindia Târgoviște, momentul de reculegere în memoria lui Ion Iliescu a fost bruiat de huiduieli și de scandări anti Iliescu. Mai mult decât atât, tot în cadrul Cupei României, jucătorii echipei Poli Timișoara au refuzat momentul de reculegere în memoria lui Ion Iliescu. În timp ce arbitrii s-au îndreptat spre centrul terenului, fotbaliștii lui Poli au intrat în propria jumătate și au început să paseze mingea, ignorând complet momentul de reculegere și refuzând să-și prezinte omagiile pentru primul președinte prost decembrist al României. În același timp, galeria Politehnicii a scandat cu aplomb și a interpretat „Imnul Golanilor”, versuri cu mesaj anti-comunist și anti-regim politic: „Mai bine haimana decât trădător / Mai bine huligan decât dictator / Mai bine golan decât activist / Mai bine mort decât comunist”. În acest sens, Asociația Suporterilor Timișoreni Druckeria a transmis, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că salută decizia clubului Politehnica Timișoara de a refuza participarea la momentul de reculegere organizat în memoria lui Ion Iliescu. Aceștia au motivat gestul prin implicarea fostului președinte în evenimentele violente de la Revoluția din Timișoara și din timpul protestelor din 13-15 iunie 1990. „Salutăm decizia clubului Politehnica Timișoara pentru refuzul de a participa la momentul de reculegere inițiat la nivel național pentru o persoană inculpată direct în Revoluția de la Timișoara și în cadrul protestelor sângeroase din 13-15 iunie 1990”, se arat pe pagina de Facebook a Asociației Suporterilor Timișoreni Druckeria. Mesaje dure din partea galeriilor de fotbal în ultimele ore, în țară Totodată, înainte de meciul Clinceni – Progresul Spartac, jucătorii au respectat momentul, însă galeria a scandat numele echipei. Mai multe grupări din galeriile de fotbal au afișat mesaje dure în ultimele ore în locuri din București și din țară. Gruparea DNL din Peluza Cătălin Hâldan a afișat mesajul: „REVOLUȚIE; / MINERIADE; / AM PIERDUT EROI / NE LĂSĂM STEAGUL ÎN BERNĂ PENTRU ACEST GUNOI”. Ion Iliescu a fost primul președinte al României ales democratic după Revoluția din 1989. A condus țara în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. Fostul președinte a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Acesta avea cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI.
Momentul stânjenitor de care a avut parte Iliescu la discursul Regelui Mihai: De ce a refuzat monarhul să dea mâna cu fostul președinte în 2011
În 2011, fostul suveran Mihai a refuzat să-i mai strângă mâna fostului președinte Ion Iliescu, cu ocazia discursului ținut în Parlament, la aniversarea a 90 de ani. Iliescu, vizibil stânjenit, și-a retras mâna. Traian Băsescu, președintele de atunci, a lipsit, acuzându-l că și-a trădat țara în 1944, ba chiar i-a pus eticheta „slugă la ruși”. Mulți analiști au încercat să afle motivul din spatele gestului fostului suveran de-al ignora pe Iliescu, deși cei doi se împăcaseră cu 10 ani în urmă. Probabil că Regele Mihai a rememorat atunci momentele stânjenitoare pe care le-a îndurat din 1990 până în 1997. Forțat de comuniști să abdice și să plece din țară Forțat să abdice în dimineața zilei de 30 decembrie 1947 și să părăsească țara pe 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a trăit în exil, devenind un simbol al rezistenței anticomuniste. „Abdic pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat la Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat“, a spus monarhul. A trăit cu titlul de prinț de Hohenzollern în Italia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. NU a participat la funeraliile tatălui său, fostul rege Carol al II-lea. Revenirea în țară: Prima încercare La un an după Revoluția anticeaușistă din 1989, pe 25 decembrie 1990, Mihai, acompaniat de soția sa, fosta regină Ana, fiica lor, Principesa Margareta, alături de alți membri ai familiei regale, au aterizat cu avionul la Aeroportul Otopeni, încercând să intre în România pentru prima oară, după 43 de ani, cu un pașaport diplomatic danez. Atunci, România era condusă de Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale care preluase conducerea țării în urma Revoluției și câștigase alegerile prezidențiale. Fostul rege intenționa să viziteze Biserica Curtea de Argeș, să viziteze mormintele bunicilor săi și să asiste la o liturghie religioasă. Iliescu i-a refuzat intrarea în țară până în 1997 Însă, în timp ce se afla pe drum spre Curtea de Argeș, fostul rege și anturajul său au fost opriți de poliție. Familia regală a fost transportată înapoi la aeroport, forțată să părăsească țara. Partidele din opoziție, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat au condamnat acțiunea lui Iliescu, considerând-o un abuz de putere. Cum justificase Ion Iliescu gestul? „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”. Cu un an în urmă, Ion Iliescu a spus despre Mihai „că este un boșorog care ar trebui să-și vadă de pensie”. Fostul rege Mihai a condamnat dur gestul într-un interviu acordat presei internaționale, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri: „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”. În 1992, Guvernul Stolojan i-a permis lui Mihai să se întoarcă în România pentru a asista la slujba de Înviere de la Mânăstirea Putna, fiind întâmpinat de o mulțime mare de oameni. A ținut un discurs la Curtea de Argeș și altul la balconul Hotelului Continental, urmărit de 100.000 de oameni. A vizitat Bucureștiul și străzile s-au umplut de peste 1 milion de oameni care au încercat să-l vadă. „Mă simt ca un om care s-a întors acasă. Nu am uitat niciodată de acest pământ și de poporul meu.” A refuzat oferta lui Radu Câmpeanu de a candida la președinția României din partea Partidului Național Liberal. Între timp, Iliescu era alarmat de creșterea popularității fostului rege. Partidul Democrat Social Român a cerut ca Mihai să fie declarat persoana non grata în România. „Ce să caute vineri? Și la ora 2? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie? Trebuie să depună cerere pentru a obține viză, care să fie însoțită de o motivație corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum”. Reabilitarea de către Emil Constantinescu, din 1997 Fostului rege i s-a interzis să mai intre în România până în 1997, când noul președinte Emil Constantinescu i-a reabilitat cetățenia română și i-a permis să se stabilească în România, la Castelul Săvârșin din județul Arad și în Palatul Elisabeta din București. Familiei regale i-au fost restituite Castelul Peleș și Castelul Pelișor. Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu a avut loc în 2001. Aflat la al treilea mandat atunci după câștigarea alegerilor prezidențiale din 2000, Iliescu avea o atitudine mai pro-occidentală și pregătea România pentru aderarea la NATO. La revenirea regelui, Iiescu a rescunoscut că a acționat greșit în trecut și și-a exprimat regretul pentru „starea de spirit” și „tensiunea” dintre anii 1990 și 1996. Președintele i s-a adresat fostului suveran cu titlul de „Sire”. Fostul rege Mihai a decedat pe 5 decembrie 2017. Fostul președinte i-a dedicat în memoria fostului suveran un mesaj sobru, dar respectuos, pe blogul său: „Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. (…) Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.” Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Regele Mihai, din exil înapoi în țară. Cum a încercat fostul suveran să salveze monarhia în România
De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001
După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu. Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat. Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu. După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro. Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani. În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013. Cum a justificat Iliescu decizia? Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale. Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare. Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican. Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental. Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse. La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor. După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică. Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu. Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării. „Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene. Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său.
Fifor, atac la adresa USR: Este greu de suportat lipsa de educație și de bun-simț al unora dintre cei de la USR
„Totuși, ieșirile lor recente depășesc orice limită – fac din nou dovada unei micimi greu de imaginat, a lipsei oricărei înțelegeri reale a democrației, a respectului și a civilizației. Refuz să intru în logica politicii bazată pe ură a acestui partid. Și refuz să mă refer la membrii USR din Guvern – nici măcar la cel care, vremelnic, ocupă fotoliul de ministru al Apărării. Nu am obiceiul să comentez despre cei care mi-au succedat într-o funcție. Spun doar atât: fotoliul de ministru al Apărării nu este unul obișnuit. Este o demnitate aparte, cu totul diferită de celelalte dintr-un Cabinet – poate doar cu excepția celei de prim-ministru”, scrie fostul ministrul al Apărării, Mihai Fifor, pe Facebook. Conform social-democratului, funcția de ministru al Apărării „te scoate din logica strict politică și te obligă la onoare, echilibru, responsabilitate și respect. Măcar din solidaritate cu cei în mijlocul cărora ajungi – militarii români, cei care au jurat să-și apere patria, chiar și cu prețul vieții”. „Din păcate, sunt oameni de care nu se lipește această onoare. Nici înțelegerea statutului, nici demnitatea. Să explic ce înseamnă să fii om de stat? Ce înseamnă să te ridici la nivelul unei asemenea misiuni? Ar fi, probabil, timp pierdut. Funeraliile unui fost șef de stat – indiferent cum s-ar fi numit el – fac parte din însăși funcționarea instituțională a unei democrații europene. Sunt expresia continuității, a respectului față de funcția supremă în stat, față de istorie și față de memoria colectivă. Asta nu pot sau nu vor să înțeleagă acești haiduci autoproclamați ai democrației, care și-au făcut o profesie din „salvarea României”, arată Fifor. România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter” Acesta adaugă că România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter. România nu are nevoie de progresiști de carton care își bat joc de valorile esențiale ale statului, ci de oameni care înțeleg rostul funcțiilor publice, simbolistica lor și greutatea pe care o poartă în momente-cheie”. „Respectul pentru instituții, pentru istorie, pentru memoria celor care au condus statul român – fie că au făcut-o bine, fie că au greșit – nu este opțional. Este parte din fibra unei democrații sănătoase. Cine nu poate înțelege asta, nu are ce căuta în fruntea treburilor publice. Acești oameni care astăzi disprețuiesc formalitățile statului, batjocoresc simbolurile și confundă zgomotul cu curajul civic, vor rămâne în istorie doar ca niște episoade rușinoase. Nici măcar nu vor fi pomeniți pentru ceea ce au construit – pentru că n-au construit nimic. Doar au distrus punți, au cultivat ura și au aruncat cu noroi în tot ce nu înțeleg. Slujirea statului nu se face cu ură, ci cu echilibru și cu asumare. Cu înțelepciunea de a separa lupta politică de datoria instituțională. Cu demnitatea de a înțelege că funcțiile nu sunt ale tale, ci ale statului, iar tu ești doar un trecător, chemat să le onorezi – nu să le batjocorești. România merită mai mult. Și românii simt foarte bine cine servește țara cu respect și cine doar mimează interesul public, făcând, de fapt, jocuri mici cu pretenții mari”, își încheie postarea Mihai Fifor.
POVESTEA neștiută a străzii din Oltenița care poartă numele tatălui lui Ion Iliescu: „Patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm buletinele” / Mărturii din copilăria fostului președinte
Ion Iliescu, fostul preşedinte al României s-a stins din viață marți, la 95 de ani, după mai bine de două luni în care a fost internat la „Spitalul Dr. Agrippa Ionescu.” O viață cu bune și cu rele, cu umbre și lumini, care au făcut din Ion Iliescu unul dintre politicienii postdecembrişti cei mai controversaţi. Jurnaliștii Gândul au mers în locul de unde a pornit povestea de viață a fostului președinte, locul în care acesta și-a trăit copilăria și anume în Oltenița, orăşelul port la Dunăre din Bărăgan. Primul șef de stat al României după Revoluția din 1989 a murit la 95 de ani, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat. Fostul președinte a fost la Spitalul Elias de mai multe ori în ultimii ani, pentru investigații. Din 9 iunie 2025, a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, până la decesul său fiind îngrijit în Secția de Terapie Intensivă. În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras din viața publică, iar mesajele transmise pe blogul său au fost preponderent comemorative, la moartea unor personalități din România și din străinătate, sau la aniversările importante, inclusiv la 32 de ani de la Revoluție. Doamna Mihaela, o localnică din Oltenița, a povestit pentru GÂNDUL despre simbolistica străzii care poartă numele lui Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu. Femeia a mărturisit că denumirea străzii o știe așa dintotdeauna, cu o întrerupere de doar patru ani, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, atunci când a fost schimbată în C. I. Alimănişteanu. „De când mă știu eu, această stradă se cheamă Alexandru Iliescu, fiind tatăl domnului Ion Iliescu. Și s-a schimbat în timpul mandatului domnului Emil Constantinescu, patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm din nou buletinele, cărțile de identitate, tot, să se numească C. I. Alimănişteanu. După aceea, după patru ani, când și-a terminat mandatul domnul Constantinescu, și a revenit la președinție Ion Iliescu, s-a redenumit strada Alexandru Iliescu”, povestește doamna Mihaela. „A copiărit împreună cu tatăl meu, se jucau împreună” Femeia își amintește, în contextul morții fostului președinte, că tatăl ei i-a spus că a copilărit cu Ion Iliescu, omul care avea, ani mai târziu, să marcheze istoria României. Doamna Mihaela recunoaște însă că, printre amintirile plăcute auzite de la tatăl său, în ceea ce-l privește pe fostul președinte, își fac locul și momentele neplăcute, amintind de drumul pe care a apucat-o România după Revoluție. „Da, da, a copilărit împreună cu tatăl meu. Se jucau împreună. O mică parte din copilărie, după ce a plecat de aici, că a fost… Ce să zic? Deci se jucau împreună, era un om extraordinar. Avem și amintiri plăcute și amintiri neplăcute. Cele neplăcute? Drumul pe care a apucat-o țara după Revoluție”, a conchis aceasta. Tatăl lui Ion Iliescu, mecanic de locomotivă la atelierele CFR din București Din cauza implicării sale în mișcarea comunistă, acesta a fost arestat în 1939 și internat în 1940 în lagărele de la Caracal și apoi Târgu Jiu, unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej. În urma disputelor interne din partid, Alexandru Iliescu a fost exclus de gruparea condusă de Gheorghiu-Dej. Alexandru Iliescu a avut o poziție critică în cadrul Partidului Comunist Român încă din anii 1930. Potrivit memoriilor fostului președinte Ion Iliescu – din cartea „Fragmente de viață și de istorie trăită” – la Congresul al V-lea al PCR, din 1931, Alexandru Iliescu și-a exprimat dezacordul față de rezoluția privind problema națională, considerând-o greșită și dăunătoare intereselor țării. A fost o abordare i-a atras numeroase critici și a fost încarcerat, potrivit informațiilor Mediafax.ro. Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a murit la doar 44 de ani, la scurt timp după ce a fost eliberat, în august 1945. „Am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui!” Despre viaţa la Olteniţa, la care face referire şi în cartea autobiografică „Destinul unui om de stânga“, Iliescu a povestit într-un interviu acordat lui Sorin Danciu, jurnalist şi şef al Direcţiei de Cultură Călăraşi. Politicianul vorbea în toamna anului 2015, în interviul publicat în „Jurnalul de Călăraşi“, despre faptul că imaginea bunicilor din Olteniţa l-a însoţit toată viaţă. Fostul preşedinte spunea că dulceaţa de gutui a bunicii sale i-a rămas în memorie până la bătrâneţe. „Erau şi pomi fructiferi, domina curtea un gutui care a fost una din slăbiciunile mele. Bunica făcea totdeauna dulceaţă de gutui şi acum am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui! Erau pruni, meri, un dud. Era o gospodărie foarte vie şi bunica şi bunicul o gospodăreau“, a afirmat fostul preşedinte. Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul președinte avea o formă de cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI. Născut la 3 martie 1930, fostul șef al statului, a avut ieșiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalități sau instituții. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste După o ascensiune rapidă în forurile de conducere ale Partidului Comunist, Ion Iliescu a fost „exilat” de Nicolae Ceaușescu în poziții de conducere în provincie. Este o figură emblematică a Revoluției, în urma căreia a devenit primul președinte al României democratice, pentru un mandat de doi ani, ulterior câștigând două mandate pline, nesuccesive. Rolul și responsabilitatea sa în declanșarea și derularea evenimentelor din decembrie 1989, precum și a mineriadelor care au urmat rămân însă să fie determinate în instanță. Tot la judecători se află și cererea de retragere a certificatului de revoluționar al lui Ion Iliescu, înaintată de Guvern. Lider al stângii democratice din România, el a fost fondatului Frontului Salvării Naționale (PSD), devenit în 1992 Partidul Democrației Sociale din România, actualul Partidul Social Democrat, pe listele căruia a câștigat trei mandate de senator. Sursă foto și Video Exclusiv Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: FUNERALII Ion Iliescu/ Sicriul a fost depus la Palatul Cotroceni. Principalele momente ale zilei, transmise LIVE Gelu Voican Voiculescu, mesaj în exclusivitate pentru Gândul după dispariția lui Ion Iliescu:
Sicriul fostului președinte Ion Iliescu, depus miercuri la Palatul Cotroceni. Programul funeraliilor și reguli de acces
La ora 08.30 autovehiculul mortuar pleacă de la Spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piața Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piața Romană – Piața Universității – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu La ora 9.00, Cortegiul Funerar va intra în curtea Palatul Cotroceni pe Poarta Marinescu, unde este întâmpinat de Garda de onoare. Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul. La ora 9.08 sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte al României Ion Iliescu va fi depus pe catafalc în Sala Unirii. La ora 9.10 militarii intră în Gardă Onor la Catafalc. La ora 9.15 va avea loc un scurt moment religios. Între orele 9.30 – 12.30 are loc ceremonia de prezentare a condoleanțelor de către înalți oficiali. Se va semna în Cartea de Condoleanțe, amplasată în Salonul Florilor. Între orele 13.00 – 18.00 cetățenii vor putea prezenta condoleanțe. Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieșirea pe la Poarta Muzeu din Șoseaua Cotroceni. Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spațiul special amenajat din fața Palatului Cotroceni, în parcarea Administrației Prezidențiale din Bd. Geniului. La ora 18.30 are loc prezentarea condoleanțelor de către foști colaboratori și apropiați, iar la 19.00 are loc un moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor) La ora 20.00 se încheie procesiunea. Pe timpul nopții de miercuri spre joi, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” Ziua de joi, 7 august, este declarată zi de doliu național și se vor respecta prevederile legale privind zilele de doliu național pe teritoriul național si la misiunile diplomatice ale României. Joi, între orele 09.00-09.50 sosesc invitații. La ora 10.00 are loc un scurt moment religios, la 10.10 are loc ceremonia Gărzii la Catafalc, la ora 10.15 va fi un moment de reculegere, iar la 10.16 are loc ridicarea de pe catafalc a sicriului. Sicriul este purtat spre ieșirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină). La Copertină sunt prezente Șiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forțelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor. Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni. La ora 10.20, cortegiul pleacă de la Copertină și are loc deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni. Între orele 10.30-11.30 are loc oficierea slujbei religioase de înmormântare. La ora 11.15 are loc intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu, iar la 11.35 Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu. La ora 11.40 Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu. Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului. Se intonează Imnul Național al României. Cortegiul va trece prin fața Gărzii. Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3. Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III, unde are loc ceremonia de înmormântare. Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun. Are loc formare cortegiului funerar și prezentarea onorului. Înhumarea are loc în prezența familiei și apropiaților. Au fost anunțate reguli de acces pentru prezentarea condoleanțelor la Palatul Cotroceni Cei care participă trebuie să aibă o ținută sobră / de funeralii, culori închise. Accesul se efectuează doar în baza documentului de identitate. Pentru acordarea accesului în incinta Complexului „Palat Cotroceni”, publicul se supune unui control de securitate individual și al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate. Este interzis accesul copiilor sub 14 ani. Sunt strict interzise vorbitul la telefon, fotografierea și filmarea, din respect pentru solemnitatea momentului. Este interzis accesul cu obiecte periculoase, arme, rucsacuri mari, valize, sau bagaje mari sau alte obiecte care pot îngreuna accesul și afecta siguranța vizitatorilor. Este interzisă folosirea aparatelor de fotografiat, a telefoanelor mobile sau a altor instrumente electronice. Nu va fi permis accesul persoanelor care încalcă sau nu respectă regulile protocolare şi de comportament. Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spațiul special amenajat din fața Palatului Cotroceni, pe trotuarul din Bd. Geniului. Persoanele prezente la Palatul Cotroceni pentru prezentarea condoleanțelor şi a omagiului la catafalc, sunt rugate să respecte următoarele reguli: • Păstrarea solemnității şi a liniștii pe toată durata prezentării condoleanțelor, în interiorul Palatului Cotroceni. • Să respecte măsurile de ordine interioară şi să coopereze cu personalul specializat al SPP pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea și în interiorul Palatului Cotroceni. • Să respecte orarul activităților și traseul de deplasare stabilit de organizatori, precum și indicațiile personalului specializat al Administrației Prezidențiale și al Serviciului de Protecție și Pază • Să nu aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii).
Mișu Negrițoiu, fost consilier prezidențial pentru probleme economice în mandatul lui Ion Iliescu: L-am simțit mereu apropiat, cald și respectuos
Bancherul Mișu Negrițoiu, care a colaborat îndeaproape cu Ion Iliescu în anii ’90, a transmis un mesaj emoționant de condoleanțe, marți, după moartea fostului președinte al României. „Președintele Iliescu a plecat în nemurire! Când am vorbit ultima dată, în martie, avea vocea neschimbată. I-am fost în preajma, cîțiva ani. Mi-a arătat întotdeauna considerația necesară în problemele economice, interne și externe. L-am simțit mereu apropiat, cald și respectuos. Pentru mine, a fost «omul» înaintea «politicianului», care a marcat istoria României. Dumnezeu să va odihnească în pace, Domnule Președinte!”, a scris acesta pe Facebook. În perioada 19 noiembrie 1992 – 27 august 1993, Mișu Negrițoiu a fost ministru de stat, președinte al Consiliului de Coordonare, Strategie și Reformă în Guvernul Nicolae Văcăroiu, un organism care în teorie ar fi trebuit să coordoneze aplicarea programului de guvernare și de reformă al Cabinetului Văcăroiu. Apoi, începând cu data de 1 septembrie 1994, a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și de reformă (cu rang de ministru) și coordonator al Grupului Consultativ pe probleme economico-sociale pe lângă președintele României, Ion Iliescu. Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde era internat de două luni după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, și a condus statul român în trei rânduri: ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), între 22 decembrie 1989–1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992–1996 și 2000–2004. FOTO – Facebook.com/misu.negritoiu
Reguli stricte la Palatul Cotroceni pentru omagierea lui Ion Iliescu: acces limitat, ținută sobră și fără telefoane
Guvernul a anunţat că românii care doresc să omagieze memoria fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, vor avea acces miercuri, în intervalul orar 13.00 -18.00, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde va fi depus sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului şef al statului român. Accesul publicului se va face pe la Intrarea Registratură a Palatului Cotroceni, din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieşirea, pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni. Nu vor avea acces copiii cu vârsta mai mică de 14 ani. Florile şi lumânările pot fi depuse doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, pe trotuarul din Bd. Geniului, şi nu în interiorul clădirii Palatului Cotroceni. Guvernul anunţă reguli de acces pentru prezentarea condoleanţelor la Palatul Cotroceni: Ţinută sobră / de funeralii, culori închise; Pentru acordarea accesului în incinta Complexului „Palat Cotroceni”, publicul se supune unui control de securitate individual şi al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate; Sunt strict interzise vorbitul la telefon, fotografierea şi filmarea, din respect pentru solemnitatea momentului; Este interzis accesul cu obiecte periculoase, arme, rucsacuri mari, valize sau bagaje mari sau alte obiecte care pot îngreuna accesul şi afecta siguranţa vizitatorilor; Este interzisă folosirea aparatelor de fotografiat, a telefoanelor mobile sau a altor instrumente electronice; Se recomandă persoanelor să nu aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii). Guvernul a anunţat că în zilele de 6 şi 7 august vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu.
Edy Chereji va da startul festivalului aniversar Untold pe 7 august, deși Guvernul a decretat zi de doliu național în memoria lui Ion Iliescu
Co-fondatorul festivalului Untold, Edy Chereji, a anunțat că festivalul de la Cluj va începe așa cum era programat: pe 7 august! „Ediția aniversară UNTOLD se va desfășura conform programului cunoscut și anunțat deja. UNTOLD ediția a X-a se va organiza fără nici un fel de restricție sau modificare de program. Hotărârea de Guvern legată de doliul național nu aduce nicio restricție evenimentului nostru”, a declarat Edy Chereji pentru G4Media. Însă, guvernul a declarat 7 august 2025 ca zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu, decedat în cursul zilei de 5 august 2025, la vârsta de 95 ani. Pe 7 august, de la 0ra 10:00, va începe ceremonia religioasă pentru înmormântarea fostului președinte la Cimitirul Ghencea 3, din București (vezi AICI programul funeraliilor lui Ion Iliescu). Guvernul a decretat 7 august ca zi de doliu național, când se vor desfășura funeraliile de stat, deși fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată la începutul anului pentru crime împotriva umanității în Dosarul Mineriadelor. Dintre partidele de coaliție de la guvernare, doar Uniunea Salvați România s-a opus împotriva declarării zilei de doliu național, din respect pentru victimele Revoluției de la 1989 și ale mineriadelor din anii 1990-1991. Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a anunțat pe Facebook că el și ceilalți membri ai partidului nu vor participa la funeraliile de stat ale primului președinte post-decembrist. Festivalul Untold împlinește 10 ani Festivalul Untold, care împlinește 10 ani, va fi organizat printr-o ediție aniversară, fără nici un fel de restricție sau modificare de program. Potrivit deciziei Guvernului Bolojan privind doliul național, nu este solicitată în mod explicit amânarea sau anularea unor spectacole sau activități culturale, arată hotărârea publicată în Monitorul Oficial. „Instituțiile își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile”. „În România, cu siguranţă nu există un festival mai titrat, mai premiat decât Untold şi cred că nici în Europa sau, dacă există, oricum suntem umăr la umăr. Apropo de topurile internaţionale, dacă segmentăm pe continente, noi suntem acum pe locul trei în lume, iar în faţa noastră este TomorrowLand. Asta înseamnă că, în Europa, suntem pe poziţia a doua. Aşa că, fără îndoială, în zona aceasta a Europei, cu siguranţă suntem cel mai important jucător. Suntem mândri că un produs care s-a născut aici în Cluj cucereşte lumea, e ceva de care suntem tare mândri şi bucuroşi”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Edy Chereji, cofondator şi organizator al Untold. La ediția aniversară din 2025 sunt așteptați între 100.000 și 110.000 de spectatori zilnic. În total, ar putea veni jumătate de milion de spectatori în cele patru zile de festival. „În ultimii ani, Untold a ajuns la o maturitate din punct de vedere al numărului de participanţi, este, şi din acest punct de vedere, printre cele mai mari festivaluri din toată lumea ca număr de participanţi. (…) Şi în acest an, aşteptăm să atingem cifre similare cu cele din trecut, poate chiar ceva mai mult. Ne aşteptăm să avem peste 100.000 de participanţi, 110.000 în fiecare zi a festivalului”, a adăugat Edy Chereji. Sursa Foto: Untold Autorul recomandă: A început numărătoarea inversă pentru UNTOLD 2025. Ce surprize au pregătit organizatorii, la aniversarea de 10 ani