Șeful Transgaz anunță finalizarea gazoductului care va alimenta centrală de la Mintia. Când va fi conducta presurizată cu gaze
Cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, centrala de la Mintia va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România. Lucrările la conducta de transport gaze naturale Hațeg – Bacia – Mintia și la centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de 1700MW de la Mintia sunt în grafic și sunt la un pas de finalizare, anunță Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Vizită de lucru pe șantier Declarațiile vin după ce șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale a vizitat, vineri, 10 octombrie, alături de echipa sa, șantierul masivului proiect de investiții din județul Hunedoara. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar. „Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian pentru Mediafax. La întrebarea reporterului Mediafax, șeful Transgaz a precizat că nu se poate pronunța când vor fi operațională centrala, cei în măsură să răspundă fiind investitorii irakieni. Mass Global Energy este compania care investește 1,4 miliarde euro în centrala construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia. Reporterul Mediafax l-a contactat pentru un termen oficial pe directorul general, Shadi Abulkhair, care încă nu a transmis un răspuns. Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica a enumerat, printre măsurile considerate necesare pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN) din această iarnă, chiar și la apariția unor situații limită, „punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global de aproximativ 600 MW și asigurarea furnizării de gaze naturale”. Poziția se regăsește în documentul Analiza estimativă și măsuri privind funcționarea în bune condiții a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, baza Hotărârii Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026. Valoarea investiției de la Mintia Conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică) este una dintre investițiile pentru 2024 ale Transgaz pentru care directorul general Ioan Sterian a semnat anul trecut ordinul de începere a lucrărilor. Acesta este unul dintre cele patru proiecte – din 12 depuse – pentru care Transgaz a obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare. Din totalul de aproximativ 109 milioane de euro, conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia are finanțare de 6,8 milioane de euro din această sursă. Proiectul are o valoare totală de 300,68 milioane de lei (60,42 milioane de euro). Conducta de transport gaze naturale care va fi construită pentru alimentarea Centralei Mintia, din județul Hunedoara, va alimenta și alți consumatori industriali și, de asemenea, consumatori casnici. Conform celor mai recente termene anunțate de Mass Group Holding, la începutul anului viitor, în ianuarie 2026, va intra în teste prima turbină a noii facilități, urmând că în februarie-martie va fi supusă testelor și cea de-a două turbină. Dacă ritmul lucrărilor va fi susținut, centrală ar putea produce energie înainte de termenul inițial stabilit. Conform planurilor, nouă unitate ar urmă să devină funcțională în anul 2026. Proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” a fost declarat de Executiv, prin Hotărâre de Guvern, la finalul anului trecut, proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Cât curent va produce anual Centrala electrică MASS Mintia, o centrală nouă amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1.770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare, arata în decembrie Ministerul Energiei. Centrala va produce anual aproximativ 12.159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani. Mass Global Energy a devenit oficiat proprietarul Termocentralei Mintia, în decembrie 2022. De acestă dată, Termocentrala Mintia a fost valorificată la 100% din valoarea sa de piață, respectiv echivalentul în lei a sumei de 91.236.832,87 euro. Din această sumă, 10.000.000 euro au fost achitați de către cumpărător ca garanție de participare la licitația publică ce a avut loc în data de 26 august, iar restul de preț a fost achitat pe 27 decembrie 2022, respectiv la 120 de zile de la data la care a avut loc licitația. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan speră să trecem iarna în condiții normale: „Nu ar trebui sa avem blackout” O nouă iarnă cu risc de alertă în sistemul energetic național. În scenariu pesimist, termocentralele din Oltenia și Valea Jiului nu vor funcționa Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde
Șeful Transgaz: Tranzitul GAZELOR spre Ucraina prin Isaccea 1- Orlovka, oprit la ora 02:05, a fost reluat la 15:00. Rusia lovise o stație de pompare
Fluxul de gaze la punctul de interconectarea Isaccea 1- Orlovka, care a fost afectat de atacul cu drone rusești de miercuri dimineață, a fost reluat la ora 15:00, după cum a confirmat Ion Sterian, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz. Tranzitul gazelor prin Isaccea 1- Orlovka a fost oprit la ora 02:05, a declarat Ion Sterian pentru Gândul, și a fost reluat la ora 15.00. Totul s-a întâmplat după ce Rusia a lovit o stație de pompare a gazelor din regiunea Odessa, din sudul Ucrainei, atac confirmat de Ministerul Energiei ucrainean, după ce operatorii rețelei au reclamat dificultăți în aprovizionare. Stația este utilizată într-un program de import de gaze naturale lichefiate din SUA și Azerbaidjan. Prin punctul de interconectare Isaccea 1- Orlovka treceau, la ora 18:00, 118 mii metri cubi pe oră, respectiv 0,5 mil. metri cubi pe zi, potrivit datelor Transgaz. La oră 17:00, fluxul era de 126 mii metri cubi pe oră, după ce la prânz tranzitul era zero. Fluxul a fost reluat la ora 15:00, a anunțat Ion Sterian. Două F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național Ministerului Apărării Naționale anunțase la prima oră că în noaptea de 5 spre 6 august, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra infrastructurii civile din zona Ismail, Ucraina, în apropierea graniței cu România. Sistemele radar ale MApN au detectat ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de județul Tulcea. La ora 01.10, populația din nordul județului a fost avertizată prin RO-Alert. Două aeronave de lupta F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național, fără a fi detectate pătrunderi neautorizate, a anunțat MApN, care a reiterat condamnarea cu fermitate aceste acțiuni agresive și nejustificate ale Federației Ruse, care sfidează flagrant dreptul internațional și pun în pericol securitatea regională. Urmările atacului în Ucraina Încă de dimineață, operatorul rețelei de gaze ucrainene, GTSOU, anunța pe Facebook că efectuează verificări la conducta din apropierea frontierei române, după ce infrastructura de transport a fost atacată de drone rusești în primele ore ale zilei de 6 august, după cum anunțau surse din piață. La aecl moment, fluxurile au fost foarte limitate și neregulate la această frontieră, gazele fiind importate invers din Grecia în Ucraina, iar mai multe surse din piață spuneau că țara vecină, Moldova, nu a fost afectată. Ulterior, Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat oficial că Rusia a atacat instalația GTS, care ar oferi o rută diversificată pentru furnizarea de gaze naturale către Ucraina. Potrivit sursei citate, în primele ore din ziua de 6 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac direct asupra unei instalații de infrastructură de gaze – stația de compresoare a Operatorului GTS din Ucraina din regiunea Odesa, lângă granița ucraineno-română. Această stație de compresoare a fost utilizată ca parte a rutei care leagă terminalele GNL grecești de instalațiile de stocare a gazelor din Ucraina prin conducta transbalcanică de gaze și de-a lungul căreia GNL era deja furnizat din Statele Unite și aprovizionat cu gaze din Azerbaidjan. Noaptea trecută, instalația care urma să-i asigure aprovizionarea a fost atacată de zeci de drone de atac. Întregul atac rusesc este asupra infrastructurii civile, vizează direct sectorul energetic și, în același timp, împotriva relațiilor cu Azerbaidjanul, SUA și partenerii din Europa, împotriva vieții normale a ucrainenilor și a tuturor europenilor. La locul atacului, atacatorii lucrează pentru a stabili succesiunea atacului. „Acesta este un semnal clar și rezonabil pentru întreaga Europă, care intenționează să se bazeze pe gazul natural rusesc în 2027. Un atac masiv rusesc cu drone asupra unei stații de compresoare cheie de pe ruta transbalcanică ne informează că Moscova folosește toate mijloacele disponibile și este important pentru reducerea independenței energetice a europenilor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze. Dacă rușilor li se permite să atace liber infrastructura noastră energetică și rutele de gaze, atunci infrastructura din Europa nu va avea probleme”, a declarat spune Svetlana Grinchuk, ministrul Energiei al Ucrainei. Recomandăm și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Oficialii Guvernului, ai Ambasadei SUA, Romgaz și OMV Petrom, pe platforma care va fora în Marea Neagră. „În Neptun Deep ne punem speranțe uriașe”
Miniștrii Energiei și șefii operatorilor de sistem, în inspecție la Coridorul Vertical. Șeful TRANSGAZ: Proiectul își dovedește viabilitatea
Oficialii țărilor semnatare ale memorandumului privind Coridorul Vertical au inspectat, joi, lucrările de extindere a capacității magistralei menite să asigure fluxul bidirecțional de gaze naturale din Grecia în Ucraina. România, reprezentată de directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, a participat, joi, la evenimentul organizat de omologii bulgari pentru inspectarea stadiului și progresului lucrărilor de construcție pentru Coridorul Vertical de gaze, alături de oficialii din țările cosemnatare. Este vorba de festivitatea de implementare a Coridorului Vertical, Lotul 1, bucla de la Kulata la Kresna, în Bulgaria, la care au vorbit prim – ministrul Bulgariei, Dimitar Glavchev, Zhecho Stankov ministrul energiei din Bulgaria, vice prim-ministru Szijjártó Péter, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, Stavros Papastravou, ministrul mediului și energiei din Grecia, însoțiți de Vladimir Malinov, director general Bulgartransgaz, și Maria Rita Galli , director general Desfa. Memorandumul de Înțelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat inițial, în anul 2019, pentru trei ani, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum și ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria au semnat o declarație comună a miniștrilor energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”. Ulterior, pe 1 decembrie 2022, șeful Trasgaz a semnat, la Atena, în marja celei de-a 22-a reuniuni a Summitului World LNG, nou Memorandum de Înțelegere (MoU) privind Coridorul Vertical, care, ca noutate față de versiunea precedentă ce expira în acea lună, include ca parte semnatară și compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul și operatorul terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea pentru Coridorul Vertical a fost consolidată prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere care prevede participarea a trei noi operatori de transport de gaze naturale, Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, companie controlată de Transgaz, GTSO din Ucraina și Eustream din Slovacia. Documentul a fost semnat cu ocazia Reuniunii la Nivel Înalt pentru Conectivitate în Europa Centrală și de Est (CESEC) de la Atena. „Proiect vizionar” A fost o inspecție în care au fost invitate toate statele semnatare ale memorandului privind Coridorul Vertical la nivel de miniștri de energie și directori generali ai operatorilor naționali de sistem și transport al gazelor naturale, au reprezentați ai comunității energetice de la Viena, reprezentanți ai ambasadelor din toate țările, la nivel de ambasadori, consilieri economici, inclusiv reprezentanți ai Ambasadelor SUA de la Sofia și de la Atena. Proiectul este susținut și de partea americană, așa cu a declarat fostul subsecretar de stat pentru resurse energetice, Geoffrey R. Pyatt, anul trecut, când a salutat inițiativa, spunând că este un proiect vizionar, după cum a detaliat Ion Sterian pentru Gândul, la finalul evenimentului. „Proiectul își dovedește viabilitatea. Un proiect care este conceput de noi, românii, la nivelul anilor 2014 – 2015, când am început să gândesc și să ne ducem pe diversificare surselor, când toți Balcanii și toată Europa de Est depindeau de o singură sursă de gaz, gazul rusesc”, a subliniat șeful Transgaz. Din observațiile lui Ion Sterian de pe șantierul extinderii coridorului, s-au lansat la sudat și în pământ aproximativ 20 de kilometri de conductă, din totalul de 42, care ar crește capacitatea interconectorului Sidirokastro, Grecia – Kulata, Bulgaria de la 2 miliarde din prezent la circa 3,5 miliarde metri cubi de gaz. „Coroborat și cu interconectorul Grecia-Bulgaria – Komotini-Stara Zagora – sunt peste 7 miliarde de metri cubi care să preia gazele din terminale LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.) de de la Revithoussa (Grecia). Terminalul și-a mărit capacitatea de la 2, 3 miliarde la 7 miliarde de metri cubi și urmărește la circa 10 miliarde de metri cubi, care va prelua gazele de la Alexadroupolis, după repornire”, a spus șeful Transgaz. Din informațiile primite de la omologul ungar, sunt probleme tehnice la terminalul de la Alexandroupolis, dar va fi repornit parțial undeva pe la la mijlocul lunii august. „Acum se mărește capacitatea coridorului și simt un interes mult mai mare în vederea asigurării securității în aprovizionarea cu gaze a statelor din partea de est a Balcanilor, a României, a Moldovei, Ucrainei, Slovaciei, este interesată și Germania, să aducă LNG în Grecia și cu acest coridor să ajungă în Germania și se poate, pentru că sunt coridoare de transport, doar că trebuie mărite capacitățile, adică să fie completată infrastructură. Cei de la DESFA din Grecia, operatorul de transport trebuie să-și finalizeze o dată stația de comprimare de la Komotini, care trebuia să fie gata de anul trecut în octombrie și acuma se anunță anul ăsta. Vor veni gazele din LNG din Grecia, terminalele LNG din Turcia, din Azerbaidjan”, a declarat Ion Sterian. „Este foarte bine că am fost prezenți, că am dovedit că suntem serioși ca operatori de transport, ca țară, implicați total, mai ales că e conceptul nostru și ne-am luptat zece ani de zile, 10-12 ani de zile ca să-l aducem la etapa asta, funcțional și operațional”, a conchis Ion Sterian. Licitația pentru un produs de capacitate grupată, reluată în iunie Cu această ocazie, directorul Trangaz a precizat că licitația anunțată chiar cu o zi înainte de operatorii sistemelor de sistem și transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Ucraina, care au propus împreună un produs de capacitate grupată pe rute pentru a facilita transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina, pentru perioada iunie – octombrie 2025, se va relua în două tranșe în iunie, din moment ce cea de joi a fost anunțată destul de târziu pentru depunerea ofertelor. „Sunt optimiști și toți ceilalți participanți, omologii mei prezenți la fața locului, o vom relua în luna iunie de două ori și până atunci au timp, piața și traderii, să se pregătească și partea ucraineană să-și asigure, prin Naftogaz, finanțarea corespunzătoare”, a anunțat Ion Sterian. Când se vor finaliza lucrările Oficialii bulgari au estimat la eveniment că vor finaliza aceste lucrări anul viitor și vor începe lucrări și
Transgaz și omologii din Bulgaria, Grecia, Moldova și Ucraina oferă un produs nou pentru a facilita livrările de GAZE naturale către Ucraina
Operatorii sistemelor de sistem și transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Ucraina propun împreună un produs de capacitate grupată pe rute pentru a facilita transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina, pentru perioada iunie – octombrie 2025, conform unui comunicat comun. Transgaz SA, Bulgartransgaz EAD, DESFA SA, Vestmoldtransgaz SRL și Gas TSO of Ukraine oferă în comun un produs de capacitate grupată pe rute pentru livrările de gaze naturale către Ucraina. Acest produs a fost anunțat în avanpremieră de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, joia trecută, la cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”. Cu această ocazie, șeful Transgaz a anunțat actorii din piață că lucrează într-un ritm accelerat pentru a scoate la licitație un produs de capacitate super-grupată pe toate punctele de interconectare, un produs cu tarif unitar pe toate punctele de interconectare, cu un discount de 25% pentru a facilita transportul de gaze naturale lichefiate (LNG) din Grecia direct în facilitățile de înmagazinare din Ucraina. Vestmoldtransgaz SRL, operatorul național din Republica Moldova, este o filială a Transgaz. Care este capacitatea totală Produsul special de capacitate grupată pentru transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina va fi oferit pentru următoarele puncte de interconectare de-a lungul rutei transbalcanice: Kulata (BG)/Sidirokastron (GR), Negru Vodă (RO)/Kardam (BG), Isaccea/Orlovka, Kaushany și Grebenyky. Produsul lunar de capacitate pentru luna iunie 2025, în valoare de 31 356 129 kWh/zi, va fi oferit pe platforma regională de rezervare (RBP) în 29 mai 2025, începând cu ora 07:00 UTC. Ulterior, în cea de-a patra zi de luni a fiecărei luni, sunt planificate licitațiile de produse de capacitate pentru luna calendaristică următoare. Mecanismul de licitație cu preț uniform va fi implementat pentru alocarea de capacitate. Mecanismul de alocare va fi licitația cu preț uniform. „Până în octombrie 2025, Ucraina trebuie să injecteze aproximativ 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în instalațiile sale de înmagazinare subterană pentru a se pregăti pentru sezonul de iarnă și pentru a garanta securitatea consumatorilor vulnerabili. Această acțiune comună de solidaritate a OTS vizează satisfacerea nevoilor urgente ale Ucrainei, având în vedere poziția critică în care a fost pusă țara. Aceasta va facilita procurarea de către Ucraina a unei părți din cantitățile necesare cât mai curând posibil prin ruta transbalcanică, permițând diversificarea și creșterea siguranței în aprovizionare”, se arată în comunicat. Pentru a se asigura că produsul oferit va fi utilizat corect și numai în scopul livrărilor către Ucraina, participanților la licitație nu li se va permite accesul la punctele naționale virtuale de tranzacționare („PVT”) și la punctele naționale de ieșire din țările situate pe ruta respectivă, cu excepția Ucrainei. Ținând cont de aceste restricții, produsul de rută va fi oferit la un preț de rezervă egal cu suma prețurilor de rezervă aplicabile capacității lunare la punctele de import pentru luna respectivă, reduse cu 25% (46% pentru GTSOU). Acest lucru nu numai că va spori atractivitatea rutei, dar va contribui și la minimizarea efectelor negative ale barierelor financiare și ale provocărilor cu care se confruntă Ucraina. Potrivit sursei citate, viziunea operatorilor implică principiile transparenței și echității, contribuind la securitatea și independența energetică a Ucrainei, în conformitate cu politicile europene privind concurența, sustenabilitatea și solidaritatea. „Se preconizează că produsul de rută va conduce la o creștere a ratei de utilizare a infrastructurii OTS situate pe rută. Acest lucru, la rândul său, ar duce la creșterea veniturilor pentru operatori care vor fi generate din vânzarea capacității neutilizate până în prezent și, astfel, la o reducere a tarifelor de transport în beneficiul utilizatorilor sistemelor de transport al gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina”, se arată în comunicat. Citiți și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja și șeful Transgaz, Ion Sterian, tur de forță la Baku: România, partener solid pentru SECURITATEA energetică regională
România și-a reafirmat angajamentul pentru securitatea energetică a regiunii prin participarea activă a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și a directorului general Transgaz, Ion Sterian, la reuniunea ministerială de la Baku dedicată Coridorului Sudic de Gaze și energiei verzi. „În marja reuniunii ministeriale de la Baku dedicate Coridorului Sudic de Gaze, am avut o serie de întâlniri bilaterale extrem de utile pentru implicarea României în proiectele energetice strategice ale regiunii, dar și pentru dezvoltarea sectorului la nivel național”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a purtat discuții cu o serie de oficiali de rang înalt, printre care: Erik Jacobs, reprezentant al Departamentului de Stat al SUA, despre proiectele nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea SMR-urilor și extinderea producției de energie regenerabilă; Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan, cu care a abordat extinderea Coridorului Sudic de Gaze, parteneriatul Romgaz–SOCAR și proiectul Coridorului Verde; Alparslan Bayraktar, ministrul Energiei din Turcia, despre cooperarea în Marea Neagră și proiectele din solar și eolian; Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova, privind continuarea proiectelor de interconectare; Reprezentanții BERD, pentru sprijinul acordat în investiții verzi prin schema Contractelor pentru Diferență; Conducerea SOCAR, pentru extinderea prezenței companiei azere în România. „România vine cu soluții, parteneriate și dialog, cu o diplomație energetică activă. Construim împreună un viitor energetic sigur, accesibil și sustenabil pentru regiune și Europa”, a subliniat Burduja. Ion Sterian: „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani” La rândul său, Ion Sterian a reafirmat rolul esențial al României în funcționarea Coridorului Sudic de Gaze. „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani. Noi am avut o implicare totală și esențială în operaţionalizarea acestui obiectiv, prin transformarea de către Transgaz a Coridorului Trans-Balcanic și a Conductei T1 pe reverse flow care are o capacitate 14 miliarde de metri cubi”, a spus șeful Transgaz, citat de Financial Intelligence. Sterian a avut întrevederi cu Mikayil Jabbarov, ministrul Economiei din Azerbaidjan, cu oficialii companiei SOCAR și Romgaz, dar și cu Uniper, companie germană interesată să investească în producția de biometan. De asemenea, s-a întâlnit cu omologii săi de la BOTAS (Turcia), FGSZ (Ungaria), Bulgartransgaz (Bulgaria) și cu ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu. Reuniunea a adus laolaltă reprezentanți din 24 de țări și 52 de instituții și companii, evidențiind angajamentul comun al Uniunii Europene și Azerbaidjanului pentru diversificarea surselor de energie, dezvoltarea energiei regenerabile, reducerea emisiilor și consolidarea securității energetice în regiune. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele