Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, marți, pe contul de Facebook, că bucureștenii sunt pe cale să plătească mai puțin pentru întreținere, după ce proiectul de racordare a racordarea centralelor electrice de termoficare (CET) ale Capitalei direct la sistemul național de transport (SNT) al gazelor naturale a trecut o nouă etapă, pentru un prim caz. Sebastian Burduja a anunțat, marți, că a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru racordarea CET Vest direct la magistrala Transgaz. „Este un proiect despre care am vorbit acum mai bine de un an de zile și una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin pentru întreținere, după “modelul Bolojan” implementat deja cu succes la Oradea, de ani de zile”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja este în prezent ministru al Energiei, care are în subordonare Societății Electrocentrale București S.A. (ELCEN), proprietar al CET-urilor. Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN), la care Ministerul Energiei este principal acţionar, cu 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), deține cele patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636.25 MW și puterea termică de 4375.25 Gcal/h. Sebastian Burduja, președintele PNL București, prezentase, pe 18 februarie, în calitate de potențial candidat la fotoliul de primar general, acest demers drept una dintre soluțiile pentru problemele termoficării din Capitală, într-un eveniment de presă organizat la CET Vest. La acea dată, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, confirmase oficial, pentru Gândul, că a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate privind racordarea CET-urilor la SNT. Șeful operatorului național de sistem si transport al gazelor naturale estima că CET Vest poate fi racordat în câteva luni, pentru că lucrarea nu are o valoare foarte mare, iar conducta, de diametru de 500 de milimetri, are doar o lungime de circa 400 de metri, la care se adaugă Stația de Reglare – Măsurare (SRM). Pașii următori Potrivit declarațiilor de marți ale ministrului Energiei, acest studiu de fezabilitate va fi doar prima etapă dintr-un efort amplu de modernizare a infrastructurii de încălzire din București și va schimba fundamental modul în care orașul este alimentat cu energie termică. Până acum, CET-urile ELCEN erau conectate prin rețeaua de distribuție, zeci de milioane de euro fiind plătite de bucureșteni ca tarif de distribuție, pentru „legături” de câteva sute de metri sau de câțiva kilometri între centrale și magistralele Transgaz. „Prin conectarea directă la infrastructura națională de gaze naturale, se vor reduce semnificativ costurile, va crește siguranța alimentării cu energie termică, iar fondurile economisite vor fi investite în modernizarea procesului de producție. Iar, la finalul procesului, acest lucru va însemna și facturi mai mici pentru bucureșteni. Această primă etapă ne va permite să testăm și să validăm modelul tehnic și operațional. Următorul pas? Va fi lansată procedura de achiziție pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor la CET Vest. După finalizarea acestei etape, planul nostru este ca toate CET-urile din București să fie racordate direct la rețeaua Transgaz”, a scris ministrul Energiei. „Provocările Bucureștiului sunt mari. E nevoie de un efort comun – de la autorități locale, la administrație centrală și parteneri din mediul privat. Nu putem reuși decât împreună, prin dialog și colaborare, în care fiecare actor să își asume responsabilități. Nu există soluții miraculoase, dar există soluții inteligente și de bun-simț”, a conchis Sebastian Burduja. Citiți și: Șeful Transgaz a contractat studiul de fezabilitate pentru legarea CET-urilor Capitalei la SNT. „E o posibilitate de reducere a prețului gigacaloriei” Sebastian Burduja cere amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: La 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu PROFIT dublu față de primele trei luni de anul trecut. De unde au venit cele mai multe venituri
Grupul Transgaz, care include operatorul de sistem și transport al gazelor naturale din România, Transgaz S.A, dar și din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz SRL, are, la finalul primelor trei luni din 2025, un profit net de 515,58 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublul celui realizat în primul trimestru de anul trecut, respectiv 257,89 de milioane de lei, conform raportului publicat pe site-ul companiei și spre informarea acționarilor pe Bursa de Valori București. Rezultatele Grupului Transgaz sunt în mare parte generate de operatorul național, care a avut un rezultat net de 453,3 milioane de lei, în creștere cu 87% față de primul trimestru de anul trecut, de 241,93 de milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor Transgaz, de 607,2 milioane de lei, a venit din transportul intern al gazelor. În trimestrul I 2025 Vestmoldtransgaz SRL a prestat servicii de livrare a gazului natural in valoare de 103,02 milioane de lei. Profitul net realizat reprezintă o creștere de 35% și față de profitul net bugetat de companie pentru acest trimestru, de 335,34 milioane de lei. Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale (SNTGN) Transgaz, societate pe acțiuni la care principalul acționar este statul român, are ca scop îndeplinirea strategiei naționale stabilită pentru transportul intern și internațional, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea-proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislației naționale, de acte de comerț corespunzătoare obiectului de activitate. Cât încasează statul de la Transgaz Statul român deține la Transgaz, prin Secretariatul General al Guvernului, 110.221.440 acțiuni (58,5097%), care îi asigură dreptul la o parte din profitul realizat, de maxim 90%. Acționarii Transgaz au aprobat, pe 29 aprilie, dividendul brut pe acțiune în valoare de 1,08 lei/acțiune, aferent anului financiar 2024. Asta înseamnă că, pe 16 iulie, compania va vira în contul acționarului principal dividende în valoare totală de 119.039.155,2 de lei. Compania are, joi, o capitalizare de 5.312.358.412,80 lei. Din anul 2018, urmare a achizitionării Vestmoldtransgaz SRL din Republica Moldova de către Eurotransgaz SRL, SNTGN Transgaz SA în calitate de societate-mamă întocmește situații financiare consolidate de grup. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit, din 25 august 2021, asociat cu o participație de 25% ăn capitalul social al companiei de transport gaze naturale Vestmoldtransgaz SRL, subsidiara Transgaz din Republica Moldova, care a preluat de la Moldovatransgaz SRL activitatea de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Citiți și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică
Una dintre măsurile necesare pentru a accelera ritmul de interconectare la nivel comunitar și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică, consideră directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, într-o scrisoare transmisă, marți, conducerii Direcției Generale pentru Acțiune Climatică de sub umbrela Comisiei Europene și a Băncii Europeane de Investiții, partener al Fondul pentru Modernizare, instrument-cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice. În cadrul acestui program, finanțarea infrastructurii de gaze este inclusă în categoria de investiții neprioritare și primește alocări reduse. Directorul general al Transgaz susține, în scrioarea transmisă marți, nevoie de finanțare din Fondul pentru Modernizare a proiectelor de infrastructură a gazelor naturale, care, dincolo de politicile climatice asumate la nivel european, asigură securitatea energetică a zonei într-un context geopolitic complex. „Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă”, a transmis Ion Sterian. Scrisoarea integrală: „Către Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Director General Kurt Vandenberghe Banca Europeană de Investiții, Vicepreședinte loannis Tsakiris Cc: Ministerul Energiei din România, Ministrul Sebastian-loan Burduja Stimate domnule Director General, Stimate domnule Vicepreședinte, După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie. Circumstanțele complexe arată că: războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia; securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democratice; securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice; o creștere accentuată a prețurilor la energie s-a înregistrat în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina; Cererile depuse pentru finanțare din Fondul de Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris. În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie. România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili. În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul de Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării pentru a aborda provocările geopolitice actuale. Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află în vecinătatea imediată a pragul războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă. Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă. Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul de Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul de Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică. Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a lucra împreună pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”. Ce finanțare a primit România Ultima lista actualizată a investițiilor aprobate din Fondul pentru modernizare, publicată de Ministerul Energiei pe 3 ianuarie include 36 de investiții prioritare și 6 neprioritare Cele prioritare au avut o finanțare totală aprobată de 9.300.270.155,22 de euro și suma plătită prin FM de 5.009.644.589,73 euro. Din cele șase investiții neprioritare, cu o finațare aprobată și plătită din FM de 529.504.314, patru sunt inițiate de Transgaz. Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor: 85.544.422 euro Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice): 8.038.348 euro Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici) -6.826.947 euro Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni: 8.464.480 euro Potrivit calendarului oficial