Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare

demisia-lui-mosteanu,-reflectata-in-cea-mai-mare-agentie-de-presa-de-stat-din-rusia.-ce-au-omis-jurnalistii-rusi-in-relatare

Ionuț Moșteanu și-a anunțat demisia, vineri, din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine pe fondul scandalului apărut pe tema studiilor menționate în CV-ul său. Anunțul făcut de Moșteanu nu a fost ignorat de presa rusă. TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, a explicat că demisia vine pe fondul scandalului și faptul că acesta a mințit în CV. TASS a citat doar o parte din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook, prin care își anunța demisia din funcție. „Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, este secvența preluată de TASS. Cu toate acestea, TASS a omis din mesajul acestuia întocmai referințele sale la Rusia și la securitatea europeană aflată sub asaltul Moscovei. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, scrisese fostul ministru al Apărării în mesajul său pe Facebook. Accent pe scandalul din jurul CV-ului TASS a mai scris despre faptul că Moșteanu i-a informat pe președintele Nicușor Dan și pe premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Mai departe, informațiile date drept context de către jurnaliștii TASS sunt despre scandalul privind studiile sale trecute în CV. „Scandalul cu diploma de studii superioare a lui Moșteanu a izbucnit săptămâna aceasta. CV-ul său indica faptul că a absolvit Universitatea Athenaeum din București. Administrația instituției de învățământ a declarat într-un comentariu pentru ziarul Libertatea că acesta nu a fost niciodată înscris ca student la ei. Ulterior s-a aflat că a studiat la Universitatea Bioterra din Capitală. Funcționarul a susținut că a descărcat formularul de CV de pe internet, unde Athenaeum era selectată în mod implicit, și a uitat să o schimbe. Conform documentelor, el a intrat la universitate în 1995, diploma sa datează din 2018, iar examenele finale le-a susținut în 2016. În același timp, încă din 2015, a ocupat funcția de consilier al ministrului transporturilor și membru al consiliului de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste funcții, candidatul avea nevoie de o diplomă de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea”, a scris agenția de presă de stat rusă TASS. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Totul a pornit de la o anchetă publicată de jurnaliștii de la Libertatea, prezintă detalii despre CV-urile acestuia din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Demisia lui Ionuț Moșteanu vine la cinci luni de la preluarea portofoliului Ministerului Apărării.

Scandalul CV-ului lui Moșteanu. Bolojan, despre o posibilă demisie a Ministrului Apărării: Sper ca în aceste zile să se lămurească. Este o decizie pe care dânsul o ia

scandalul-cv-ului-lui-mosteanu-bolojan,-despre-o-posibila-demisie-a-ministrului-apararii:-sper-ca-in-aceste-zile-sa-se-lamureasca.-este-o-decizie-pe-care-dansul-o-ia

Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate. Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”. „Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum. Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează  implementarea proiectelor. „Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el. Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români. „I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul. Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu. „Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite. „Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el. Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.

Demisionează Moșteanu? Un deputat PSD vorbește despre un înlocuitor al ministrului Apărării: este responsabil cu dezvoltarea curling-ului

demisioneaza-mosteanu?-un-deputat-psd-vorbeste-despre-un-inlocuitor-al-ministrului-apararii:-este-responsabil-cu-dezvoltarea-curling-ului

Deputatul PSD, Voicu Vuscan, a comentat zvonurile privind posibila demisie a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Printr-un mesaj publicat pe Facebook parlamentarul s-a declarat sceptic în privința demisiei. Totuși, el a avansat un posibil înlocuitor al lui Moșteanu. Este vorba despre Allen Coliban, un alt membru al USR. Voicu Vuscan i-a verificat cv-ul și a aflat că Allen Coliban este specialist în sportul pe gheață numit curling. „În cazul puțin probabil ca Moșteanu să demisioneze, are USR înlocuitorul perfect pentru funcția de ministru al apărării: Allen Coliban, comentator de…. curling și responsabil cu dezvoltarea curling-ului în România”, a scris Voicu Vuscan. Deputatul social democrat a tras concluzia. „Ăștia sunt cei care urlă că vin rușii și ei stau de pază la hotare. Unul bagă fise la biliard și altul împinge o bilă pe gheață. Strașnici eroi”, a încheiat deputatul PSD, Voicu Vuscan. CV-ul care a declanșat scandalul O anchetă jurnalistică Libertatea a scos la iveală detalii despre cv-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul cv din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat cv-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Totuși, diploma nu figura în documentele oficiale din perioada în care Moșteanu ocupa funcții publice, a stabilit ancheta. În plus, între februarie și iunie 2016, Ionuț Moșteanu ar fi ocupat ilegal funcția de membru în Consiliul de Administrație al TAROM, fiindcă legea cerea, la vremea respectivă, o diplomă universitară, conform investigației.

Ionuț Moșteanu explică de ce nu a fost doborâtă drona rusească care a invadat spațiul aerian al României: „Nu au reuşit să o prindă pe radar”

ionut-mosteanu-explica-de-ce-nu-a-fost-doborata-drona-ruseasca-care-a-invadat-spatiul-aerian-al-romaniei:-„nu-au-reusit-sa-o-prinda-pe-radar”

Ministrul Apărării Naționale, Ionuţ Moşteanu, a discutat marţi seara, la Antena 3 CNN, despre drona rusească ajunsă în spaţiul aerian al României în dimineaţa acestei zile. Oficialul a explicat motivele pentru care piloții nu au doborât drona. Totodată acesta a precizat că vorbit și cu piloţii germani care au avut contact vizual cu drona folosită de Rusia în războiul din Ucraina. Ionuț Moșteanu susține drona nu a fost doborâtă deoarece nu a putut fi țintită pe radarul avionului, astfel încât piloții să o poată lovi cu racheta. „Mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă”, a precizat Ionuţ Moşteanu în timpul declaraţiilor, care a mai adăugat că, în curând, „va fi operaţional sistemul primit de la Armata Americană – un sistem folosit în Ucraina cu foarte mult succes”, a precizat Moșteanu. Ionuț Moșteanu: „Astea sunt provocările. Le-au avut şi polonezii” Ionuț Moșteanu a vizitat și Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” pentru un eveniment organizat de trupele armate americane staționate în România. Oficialul a discutat cu piloţii germani de pe Eurofighter, care au decis să nu doboare drona rusească, ajunsă azi, în spaţiul aerian românesc. „Am vorbit chiar cu piloţii germani astăzi, fiind la Kogălniceanu pentru întâlnirea cu aliaţii americani, am profitat de moment să vorbesc cu piloţii germani care au fost în misiunea de poliţie aeriană dimineaţă. Şi mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă. Astea sunt provocările, pe care nu le avem doar noi, le-au avut şi polonezii şi le au şi alţii”, a afirmat Ionuţ Moşteanu. Ionuț Moșteanu: „Am semnat un ordin de ministru prin care aprobarea de doborâre a dronelor este dată de comandantul operaţiunii” Ministrul Apărării Naţionale a reiterat motivele pentru care drona rusească nu a fost doborâtă după ce a intrat în spaţiul aerian al României. Aparatul a căzut în curtea unui localnic din județul Vaslui. „Mi-aş fi dorit şi eu să o fi doborât piloţii care au stat în aer câteva ore, nu tot timpul au avut contact cu ea, chiar de foarte puţine ori au avut contact vizual. Şi, din păcate nu au reuşit să facă asta în siguranţă. Ca să clarific încă o dată, am mai explicat şi în cazul celorlalte incidente: există cadru legal în momentul acesta, există din ziua 10 de când am venit în minister – am semnat un ordin de ministru prin care aprobarea de doborâre a dronelor este dată de comandantul operaţiunii. Asta se întâmplă de fiecare dată când o dronă intră în spaţiul aerian. Şi, astăzi, piloţii au avut aprobarea de la comandantul operaţiunii pentru a doborî. Nimeni nu aşteaptă aprobare politică, pentru că văd în spaţiul public şi acest discurs: că cineva ar avea nevoie de aprobare politică. Nu! Aprobarea de a trage în drona aia este dată de comandantul operaţiunii, comandantul militar – şi aşa este normal să fie, pentru că ei, militarii, implicaţi în operaţiune au toate datele în timp real. Piloţii au avut această aprobare. Din păcate, nu au reuşit să o prindă, să spun aşa, nu au reuşit să o blocheze pe radarul care, apoi, comandă rachetele, să fie siguri că pot trage cu rachetele în dronă şi că, în momentul în care rachetele fixează ţinta, ţinta aia fixată e drona şi nu este altceva din spatele dronei; de exemplu: o casă sau o eoliană. Dobrogea e o zonă cu mult incomod radar”, a mai afirmat oficialul. Recomandarea autorului: Ion Cristoiu, ironic după incidentul cu drona din Republica Moldova: „Zici că a fost pusă cu mânuța acolo” Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Primele imagini cu drona prăbușită în Vaslui. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: “S-a prăbușit singură, nu au tras în ea”

140 de mine marine, descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului

140-de-mine-marine,-descoperite-si-neutralizate-in-marea-neagra-de-la-inceputul-razboiului

140 de mine marine au fost descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina, susține Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării. Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a participat vineri la prezentarea, în Portul Militar Constanța, a vânătorului de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, fost HMS PEMBROKE în Marina Regală Britanică, achiziționat de Guvern. El a scris sâmbătă pe Facebook despre căpitan-comandor Mădălina Drăgan-Ghigalău și echipajul navei „Căpitan Constantin Dumitrescu”. Operațiuni de deminare în Marea Neagră „Am cunoscut-o pe doamna comandor care a condus echipajul vânătorului de mine „Căpitan Constantin Dumitrescu” într-o misiune de 41 de zile și peste 4.000 de mile marine, din Marea Nordului până la Constanța. Este comandantul navei, o profesionistă desăvârșită, cu o echipă remarcabilă în spate. Cu această navă și cu echipajul condus de doamna căpitan-comandor, România va participa în operațiunile de deminare în Marea Neagră – o misiune vitală pentru libertatea de navigație și siguranța rutelor comerciale”, adaugă Ionuț Moșteanu. El spune că, de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Rusia, au fost descoperite și neutralizate peste 140 de mine marine, iar peste 11.000 de nave comerciale au navigat în siguranță pe culoarele marcate de forțele aliate.

Ionuț Moșteanu, martor în dosarul lui Marius Isăilă

ionut-mosteanu,-martor-in-dosarul-lui-marius-isaila

„Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor”, a scris vineri pe Facebook Ionuț Moșteanu. Marius Isăilă, fost senator PSD, a fost reținut de DNA pentru cumpărare de influență la MApN. A promis 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susțin procurorii. Procurorii DNA anunță că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale a lui I.M.O., pentru cumpărare de influență. În ordonanța procurorilor se arată că, în datele de 9 și 15 octombrie 2025, în București, I.M.O. ar fi promis indirect, printr-o persoană, martor, 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, promisiuni care au fost reiterate în data de 24.10.2025, inculpatul având reprezentarea că ministrul apărării și-ar putea exercita influența asupra conducerii C.N. ROMTEHNICA S.A., cu acționar unic Ministerul Apărării, pentru a determina încheierea unor contracte comerciale între această societate de stat și o societate privată. Infracțiunea de cumpărare de influență a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul executând anterior o pedeapsă cu închisoarea aplicată pentru săvârșirea altor infracțiuni de corupție. Surse judiciare au declarat că este vorba despre Marius Isăilă, fost senator PSD.

Ministrul Apărării: Retragerea soldaţilor americani nu afectează securitatea României

ministrul-apararii:-retragerea-soldatilor-americani-nu-afecteaza-securitatea-romaniei

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat joi, într-o intervenţie în direct la Digi24, că decizia privind retragerea unei brigăzi de luptă americane nu afectează securitatea României. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o plecare definitivă a 600 de soldaţi, aşa cum s-a vehiculat, ci despre rotaţia unei unităţi care era deja în Germania. „Securitatea României este la fel. Nu pleacă 600 de militari, acea brigadă era rotaţională, veneau pentru nouă luni, apoi plecau pentru exerciţii şi certificări în Germania. Ei erau deja acolo când s-a făcut anunţul. Diferenţa este că nu va mai veni o astfel de brigadă de luptă”, a spus Moşteanu. El a precizat că Statele Unite îşi menţin prezenţa militară la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, menţionând bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu printre punctele strategice unde se vor afla în continuare trupe americane. „Vor rămâne în România aproximativ 900 de soldaţi americani. Cooperarea noastră continuă, inclusiv în domeniul noilor sisteme de apărare antidrone. Statele Unite rămân principalul nostru partener în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei Române”, a adăugat ministrul. Moşteanu a reamintit că România are în derulare mai multe programe de achiziţie din SUA, printre care avioanele F-35, tancurile Abrams, sistemele Patriot şi HIMARS. „Sunt echipamente performante, parte a unei cooperări strategice de lungă durată”, a spus el.

Ionuț Moșteanu: România va investi până la 5% din PIB în apărare până în 2035

ionut-mosteanu:-romania-va-investi-pana-la-5%-din-pib-in-aparare-pana-in-2035

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Digi24, că România și aliații săi din NATO trebuie să fie pregătiți pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, anunțând că bugetul apărării va crește treptat până la 5% din PIB până în 2035. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat că România și statele membre NATO trebuie să se pregătească pentru o perioadă îndelungată de tensiuni cu Rusia, în contextul în care Moscova „a transformat întreaga industrie într-o industrie de război”. „Rusia are o tradiție în a amenința vecinii, în a arunca la gunoi tratatele și valorile, în a folosi forța și minciuna. Asta nu se va schimba curând”, a spus ministrul, precizând că aliații au înțeles acest pericol odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Moșteanu a explicat că, în urma deciziilor adoptate la summitul de la Haga, România va crește gradual investițiile în apărare până la 5% din PIB, în următorii zece ani. „Mult timp, noi, europenii, am făcut un fel de outsourcing către Statele Unite pentru partea de apărare. Iată că semnalul s-a înțeles, investim mai mult, mergem în direcția bună”, a spus ministrul. El a menționat că, în prezent, România alocă 2,3% din PIB pentru apărare, situându-se „în a doua parte a plutonului”, dar a subliniat că ritmul investițiilor trebuie menținut. „Avem nevoie de o armată mai bine echipată, mai bine pregătită și mai bine motivată”, a adăugat Moșteanu.

Cătălin Drulă, cel care azi abuzează de numele lui Nicușor Dan, îl compara în trecut cu Ceaușescu și punea umărul la debarcarea lui din fruntea USR. Acum Nicușor Dan participă la lansarea candidaturii lui Drulă. Gândul publică mesaje de pe

catalin-drula,-cel-care-azi-abuzeaza-de-numele-lui-nicusor-dan,-il-compara-in-trecut-cu-ceausescu-si-punea-umarul-la-debarcarea-lui-din-fruntea-usr-acum-nicusor-dan-participa-la-lansarea-candidaturii-lui-drula.-gandul-publica-mesaje-de-pe

Președintele Nicușor Dan va participa duminică la lansarea oficială în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei a lui Cătălin Drulă. Numai că liderul USR, Cătălin Drulă, care se folosește acum insistent de numele și imaginea lui Nicușor Dan – ca să câștige voturi – este același personaj care în trecut în compara pe Nicușor Dan cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și chiar punea umărul la debarcarea lui Dan din USR.  În paralel însă, lupta pentru Capitală pare să ascundă un adevărat război între Palate. Președintele Nicusor Dan s-a poziționat deja în spatele lui Drulă, deschizându-i calea, în timp ce premierul Ilie Bolojan în susține deschis pe Ciprian Ciucu, apropiatul său. Gândul a intrat în posesia a mai multor mesaje de pe grupurile interne ale USR. In 2017, anul despărțirii partidului de fondatorul sau , Nicușor Dan, Cătălin Drulă apare ca unul dintre principalii săi detractori. Deși astăzi Drulă îl laudă pe președintele României, pe atunci îl acuza pe Nicușor Dan că este un adevărat Nicolae Ceaușescu și că nu lăsa loc democrației în partid. Din informațiile prezentate de Gândul, la acea vreme, reieșea că Nicușor Dan a fost trădat de colegi. Ulterior, unii dintre ei s-au deconspirat, fie în discuții private cu colegi de partid, fie prin postări în care actualul președinte era comparat cu fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În campania prezidențială, Gândul a ajuns în posesia unei înregistrări telefonice dintre actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și un alt coleg de partid unde primul mărturisea cum „i-a luat partidul, în 2017”. „M-am certat cu el. I-am luat partidul, în 2017. Sunt unul dintre ăia care i-am luat partidul. L-am dat afară. L-am împins”, mărturisea Moșteanu, într-o conversație privată.  Gândul a mai intrat în posesia și altor dovezi ale artizanilor mazilirii lui Nicușor Dan din propriul partid. Un al doilea autor este actualul candidat la Primăria Capitalei și recordmenul la pronunțat numele președintelui de 28 de ori în 24 de ore, Cătălin Drulă. Acesta din urmă, care odată îl compara pe Nicușor Dan cu „celălalt Nicușor”, dar cu numele de familie Ceaușescu, acum aleargă disperat să-i câștige susținerea la Capitală. La postarea lui Drulă de pe facebook, din 2017, a reacționat imediat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care i-a atras atenția că jignirea se răsfrânge și asupra altor colegi, nu numai a lui Nicușor Dan. De asemenea, actualul candidat USR la Primăria Capitalei era numit „mercenar” de către unul dintre colegii de partid, în cadrul unor discuții de pe un grup privat al partidului și chiar „toxic”, de un altul. Nicușor Dan a părăsit USR prin demisie, spune acesta, la 1 iunie 2017, după ce colegii săi, din formațiunea pe care el a înființat-o în 2016, au hotărât să nu susțină revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.  Decizie care a atras nemulțumirea președintelui USR, Nicușor Dan. În ciuda rugăminților unor colegi de partid, acesta a continuat pe drumul demisiei, iar apoi a organizat o conferință de presă, la Parlament, unde și-a și explicat gestul. De asemenea, pe pagina oficială a USR, a fost postat un text cu declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la motivul demisiei sale. „Vă anunț demisia mea din USR. Sunt trei motive importante pentru care o fac. Primul dintre ele este opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură și cine nu fură, ci pe cine apără tradițiile și cine nu le apară. În felul acesta, o să ajungem ca în 20 de ani oamenii o să fure în continuare spunând că apără tradițiile. Acesta este un pericol uriaș pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema familiei este foarte importantă pentru fiecare dintre ei. Este o temă intimă, ce ține de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate. Pentru că USR-ul a fost votat și de oameni care sprijină acest referendum, câteva sute de mii, și de oameni care nu îl sprijină, este convingerea mea fermă că USR trebuie să se adreseze și unora și altora.  Peste aceste două motive aș fi putut să trec, în virtutea principiului că al democrației că majoritatea are întotdeauna dreptate. A fost un vot prin care colegii mei s-au poziționat. Este însă un al treilea motiv care ține de onoare”, spunea Nicușor Dan, în 2017. În ciuda dovezilor care apăreau, Nicușor Dan insista cu faptul că plecarea din USR a fost numai și numai din propria voință. „Nu este nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni. În această construcție a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția aceasta este bună, însă este dreptul lor s-o facă. Le urez succes și sunt convins că se vor ține de cuvânt și tot ceea ce am promis în campania electorală va fi realizat de USR(…) Nu a fost o țâfnă de moment pe care aș fi avut-o eu”, a insistat în argumente Nicușor Dan.  La alegerile prezidențiale din 2024, USR a reușit aceeași performanță de a-și decapita conducerea, prin îndepărtarea Elenei Lasconi, deși aceasta a câștigat primul tur al alegerilor și a rămas în cursă alături de Călin Georgescu, pentru cel de-al doilea tur. A urmat  anularea acelui scrutin, iar în anul următor, USR a cerut demisia Elenei Lasconi și a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum l-au dat afară USR-iștii pe Nicușor Dan din propriul partid / Ionuț Moșteanu: L-am ÎMPINS. Atunci, era mai bine să conducem noi – ÎNREGISTRARE EXPLOZIVĂ Elena Lasconi îl compară pe Nicușor Dan cu Călin Georgescu: „MIRAJUL independentului care vine să ne salveze” Trădat de partid, Nicușor Dan anunță că DEMISIONEAZĂ din USR. UPDATE

Ziua ipocriziei naționale! Cei care voiau spitale, nu Catedrale au ajuns azi să conducă România și să participe la Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului

ziua-ipocriziei-nationale!-cei-care-voiau-spitale,-nu-catedrale-au-ajuns-azi-sa-conduca-romania-si-sa-participe-la-slujba-de-sfintire-a-catedralei-mantuirii-neamului

Duminică, la Catedrala Națională, s-a sfințit pictura celui mai grandios lăcaș de cult din România. O ceremonie oficiată cu solemnitate de Patriarhul Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Nimic neobișnuit, până aici. Neobișnuitul începe atunci când printre personalitățile perindate în primul rând s-au zărit și chipurile unor oameni care, altădată, strigau „Vrem spitale, nu catedrale!”. Da, ați ghicit. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au fost prezenți la slujba de sfințire. Acolo unde, acum câțiva ani, partidul pe care l-au fondat sau îl reprezintă astăzi (USR ) jura că nu va lăsa niciun leu să se scurgă spre „delirul grandoman” numit Catedrala Mântuirii Neamului. Este citat chiar din Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Ironia istoriei. Cei care, în 2016, scandau în piețe și online împotriva finanțării Catedralei, au ajuns azi să conducă ministere sau chiar și țara, și să asiste cuminți, aliniați, la aceeași Catedrală pe care o acuzau cândva că „mănâncă banii spitalelor”. De la „delir grandoman” la smerenie Nicuşor Dan, chiar dacă a părăsit USR în 2017, după ce partidul s-a poziționat împotriva referendumului pentru familie inițiat de Liviu Dragnea, a rămas fidel ideii că Bucureștiul nu trebuie să plătească pentru Catedrala Neamului. În 2021, edilul a anunțat cu mândrie că Primăria Capitalei „nu mai dă bani pentru statui, publicitate și Catedrala Mântuirii Neamului”. Sursa: Libertatea Atunci, îi acuza pe predecesorii din administrația Firea că au turnat sume uriașe în „delirul grandoman” al Patriarhiei. Totuși, același Nicușor Dan a participat duminică, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, la slujba de sfințire a picturii. În 2022, același primar general al Capitalei a fost prezent și la aniversarea a 15 ani de la întronizarea Patriarhului Daniel, eveniment despre care presa titra „Culmea tupeului!”. Sursa: Știripesurse „Vrem spitale, nu catedrale!”, sloganul care s-a spulberat în tămâie În 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul (precursorul USR) se opunea vehemen proiectului prin care Primăria Sectorului 1 voia să aloce zece milioane de lei pentru construirea Catedralei. Clotilde Armand, consilier local la acea vreme, declara: „Noi am insistat foarte mult să se aloce bani pentru spitale”. A cerut dezbateri publice și s-a împotrivit votului majorității PSD-ALDE. Proiectul nu a trecut, dar sloganul „Vrem spitale, nu Catedrale!” a devenit simbolul unui nou tip de politică care punea raționalul înaintea credinței. USR a mers și mai departe. În 2018 partidul anunța printr-un comunicat oficial că va propune amendamente pentru a interzice finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului din bani publici. „Catedrala trebuie decuplată de la conductele cu bani publici”, declara atunci Roxana Wring, președinta USR București, potrivit comunicatului USR. Sursa: USR Sursa: USR De pildă, nu toți USR-iștii vedeau la fel lucrurile în privința alocării fondurilor publice pentru construcția Catedralei. Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății în Guvernul Cîțu, spunea că i se par „exagerate”  discursurile publice despre banii care merg la Catedrala Națioanală. Practic, îi făcea populiști pe proprii colegi de partid și pe Nicușor Dan, care erau de dimineață până seara cu subiectul pe rețelele sociale. „Cred, de asemenea, că discursul public despre banii care merg la Catedrala Mântuirii Neamului este exagerat. Dacă ne uităm la finanțarea Bisericii și la finanțarea partidelor, vom vedea că partidele din România, partidele parlamentare, sunt finanțate relativ bine. Nu cred că discursul meu și discursul nostru, al oamenilor care își doresc o Românie europeană, o Românie cu un sistem sanitar corect, funcțional, o Românie cu o societate care să construiască împreună, trebuie să fie despre banii care se duc sau nu la Biserică. Cred că ar trebui să fie despre ce putem să construim împreună și, mai ales, sigur, de a aduce banii acolo unde este nevoie”, a spus Vlad Voiculescu în 2018, la Digi24. Sursa: Digi24 „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici” devenea refren politic al USR Să ne amintim și de anul 2016, când Trupa Taxi lansa melodia „Despre smerenie”. Un manifest care ridiculiza dimensiunile grandioase ale Catedralei. Refrenul „Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici” devenea motto-ul generației #rezist. Peste 60 de artiști, de la Dan Bitman, Monica Anghel, Virgil Ianțu, Ștefan Bănică, Andi Moisescu, Teo Trandafir, până la Marius Manole, Victor Rebengiuc și Oana Pellea, au apărut în videoclip. Mulți dintre ei, între timp, s-au regăsit printre susținătorii lui Nicușor Dan la alegerile locale și, mai nou, pe listele de invitați la dineul cu sarmale de la investirea noului președinte de la Cotroceni. Sursa: YouTube România, țara paradoxurilor politice USR, partidul care cerea odinioară „decuplarea de la conductele cu bani publici”, s-a decuplat între timp și de propriile convingeri. Duminică, la Catedrala Mântuirii Neamului, nu s-au mai văzut pancarte, ci haine sobre și atitudini pioase. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au pășit în biserică cu aceeași naturalețe cu care, cândva, anunțau că banii pentru Catedrale „trebuie redirecționați spre spitale”. Ba chiar Oana Țoiu a fost surprinsă de Gândul și cu un buchet de flori în mână România e, până la urmă, țara paradoxurilor. Iar cel de duminică e doar cel mai recent exemplu. Cei care cândva cântau, protestau și ironizau „grandioasa Catedrală” au ajuns azi să o sfințească, la propriu și la figurat, prin prezența lor. Foto/Video: Mihai Pop – Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: 🚨 Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului s-a încheiat. Președintele, premierul, Custodele Coroanei, politicieni, invitați din afară, vedete, dar și oameni simpli au venit să fie martori la cum se scrie istoria ortodoxiei în fața lor Bolojan, huiduit și la Catedrală: „Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Ați tăiat salariile oamenilor”