Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești
„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.
Furie în Ucraina, după ce România nu a doborât drona rusească depistată în spațiul său aerian
Sentimente de furie s-au aprins nu doar în Ucraina, ci și în alte țări ale spațiului european, după ce avioanele românești nu au doborât drona rusească ce a fost detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, iar aceasta s-a întors înapoi în Ucraina, pentru a o bombarda. Presa ucraineană îl citează pe ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a explicat, într-o emisiune televizată că „avioanele au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 km sud-est de localitatea Chilia Veche”. „Aeronavele au decolat și au reperat-o, erau foarte aproape de a o doborî. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a întors spre Ucraina”, a spus acesta, citat de Kiev Independent. Polonia a calificat incidentul dronelor drept „o lovitură deliberată” Potrivit președintelui Zelensky, drona intrase în România în timpul unui atac rusesc și a înaintat în spațiul nostru aerian 10 km. De asemenea, aceasta a rămas în spațiul românesc (spațiul NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian care are un precedent periculos, cele 19 drone rusești detectate în spațiul aerian al Poloniei, cu câteva zile înainte. De altfel, oficialii polonezi au catalogat incidentul petrecut în spațiul lor drept „o lovitură deliberată”, de provocare, și, pentru prima dată, forțele aeriene poloneze, alături de aliați NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre drone. Zelensky: „Rutele lor sunt mereu calculate, aceasta nu poate fi o coincidență” Acest lucru nu s-a întâmplat și în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare și deși România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar nu are reguli de aplicare. Președintele Zelensky a spus că armata rusă știe foarte clar încotro se îndreaptă dronele sale și ce autonomie au. „Rutele lor sunt mereu calculate”,a spus acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți e rang inferior, este o extindere evidentă a războiului de către Rusia – și exact așa acționează”. „Mulțumesc pentru nimic, România”! Rețelele de scoializare ucrainene, germane, poloneze au luat foc la lipsa de reacție a României față de drona rusească detectată în spațiul său. O utilizatoare Facebook comentează: „Nu pot să înțeleg de ce aceste drone și rachete „rătăcite” nu sunt doborâte imediat. Este deja destul de jenant că Europa nici măcar nu apără cerul Ucrainei”, iar un altul postează sarcastic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”. „Au dreptul să o doboare. Singurul motiv moral pentru a nu face asta ar fi dacă există riscul să fie loviți oameni la sol când se prăbușește. A permite întoarcerea ei în Ucraina înseamnă a permite să ucidă oameni acolo”, scrie un alt utilizator. „Deci chiar dacă Ucraina ar fi în NATO, țările-membre NATO nu ar trimite trupe pentru că le e frică de un al Treilea Război Mondial”, a scris altcineva. „E ridicol. Dacă a intrat în spațiu românesc, mesajul ar fi trebuit să fie clar și lipsit de ambiguitate: este data jos. Fără „dacă”, ”parcă” sau „poate”. Lumea e prea lașă când vine vorba de Putin”, a scris un alt utilizator. O utilizatoare mai nervoasă a scris pe X o postare mult mai vehementă: „Ai naibii români nu au doborât drona, ci au lăsat-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm tot ceea ce urmează. Și noi, și alții. Pentru mine, NATO a murit astăzi, împreună cu toate valorile occidentale”. Informații de context: Dronele de atac rusești au încălcat spațiul aerian polonez și românesc săptămâna care se încheie – pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România. Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone care au fost depistate în spațiul său aerian, dar, preventiv, a desfășurat avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și a închis aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș din estul țării. România a urmărit drona depistată sâmbătă, până când aceasta și-a modificat traiectoria înapoi spre Ucraina și după ce a stat în spațiul său aproximativ 50 de minute iar două avioane au fost ridicate de la sol.
Ionuț Moșteanu: Drona nu a fost doborâtă, nu!/RUSIA provoacă și România, după Polonia
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a venit cu detalii despre acțiunile întreprinse de Forțele Aeriene Română după pătrunderea unei drone pe teritoriul nostru, în nordul județului Tulcea. Moșteanu a precizat răspicat că drona rusească nu a fost doborâtă de avioanele de luptă. „Au fost foarte aproape să o dea jos” Ministrul susține că momentan se așteaptă raportul final al misiunii. „Nu a fost doborâtă, nu! Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o, au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă seară, la Antena 3. Ministrul Apărării a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „Practic, le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”. Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025, care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche, unde ministrul trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”. „Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate. Mâine (n.r. – duminică) vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Zelenski, despre incidentul din Tulcea: „Drona a pătruns10 kilometri în teritoriul românesc şi a operat 50 de minute în spaţiul aerian al NATO” Prima REACȚIE a lui Donald Trump la incursiunea rusă în spațiul aerian al Poloniei de noaptea trecută: „Ce-i cu Rusia?” Detaliul straniu legat de satul Wyryki-Kolonia din Polonia, locul unde a căzut o DRONĂ rusească peste o casă
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, anunță că o dronă rusească a intrat azi în spațiul aerian românesc. Două F-16 au fost ridicate și au urmărit drona
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că o dronă rusească a intrat, astăzi, în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 au fost ridicate și au urmărit drona. „Forțele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență din Baza 86 Fetești și au urmărit drona până la dispariția acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche. Situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol. Misiunea este în desfășurare și revenim cu detalii. România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”, a scris ministrul pe Facebook. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis, SÂMBĂTĂ, un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. „În urmă cu puțin timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, prin care cetățenii au fost informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție”, se arată în informarea emisă de IGSU. Polonia a doborât mai multe drone rusești, intrate în spațiul său aerian Miercuri dimineață, Polonia a anunțat doborârea mai multor drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian, în noaptea de marți spre miercuri, fiind astfel înregistrată o premieră de când a izbucnit războiul din Ucraina. Au fost găsite resturi de la mai multe drone, inclusiv în provinciile Lublin și Łódź. În unele cazuri, acestea au căzut pe câmpuri și clădiri rezidențiale, provocând pagube, dar nimeni nu a fost rănit. Polonia este stat membru NATO, așadar a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Ulterior, autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință dedicată analizării acestei crize de securitate națională.
Ministrul Apărării a oferit detalii despre drona interceptată în spațiul aerian al României
„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”. Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajare. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”. „Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.
Ionuț Moșteanu: Forțele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească intrată în spațiul aerian național
„Scurtă informare. Forțele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență din Baza 86 Fetești și au urmărit drona până la dispariția acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche”, a scris Ionuț Moșteanu pe pagina sa de Facebook. Ministrul a subliniat că „situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol”. El a adăugat că „misiunea este în desfășurare și revenim cu detalii”, dând asigurări că „România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”. Dronă detectată în spațiul aerian al României Ministerul Apărării a transmis că două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă la ora 18:05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert. „La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, a transmis MApN. „Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației. În momentul emiterii comunicatului situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și aeronavele aflate în aer”, a adăugat Ministerul Apărării.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit cu experții americani pe care Diana Buzoianu îi desființa acum un an
Diana Buzoianu: Heritage Foundation e un think-tank ultra-conservator Actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, râdea anul trecut pe Facebook de Nicolae Ciucă, după ce fostul șef al Senatului susținea că marele eveniment al vieții sale a fost întâlnirea cu o delegație a Heritage Foundation, relatează Gândul. Apoi, ministrul a ținut să precizeze ce părere are despre această fundație. „Heritage Foundation e un think thank ultra-conservator care tocmai a lansat un plan cu un manual de cum conservatorii să acapareze cam toate instituțiile din executiv și să încalce drepturi fundamentale ale americanilor”. Ionuț Moșteanu: Le mulțumesc reprezentanților americani Cu toate obiecțiile colegei sale de partid și de guvern, Ionuț Moșteanu i-a primit cu brațele deschise pe experții de la Heritage Foundation. Potrivit ministrului Apărării, discuțiile s-au concentrat pe importanța prezenței forțelor americane în România și pe flancul estic al NATO, principalele provocări de securitate din regiunea Mării Negre, dar și pe evoluțiile mediului strategic euroatlantic. „Am vorbit despre parteneriatul strategic româno-american, despre prezența forțelor americane în România și la Marea Neagră și provocările de securitate din regiune și rolul nostru pe flancul estic al NATO. Le mulțumesc reprezentanților americani apropiați de administrația președintelui SUA, Donald Trump, pentru interes și sunt sigur că vom continua să lucrăm împreună pentru o Europă mai sigură”, a menționat Moșteanu. The Heritage Foundation este considerată cea mai influentă fundație republicană. Aceasta și-a câștigat renumele în perioada președintelui Ronald Reagan, căruia i-a furnizat multe din ideile care au dus la sfârșitul Războiului Rece. În 2016, experții republicani au elaborat un plan și pentru Donald Trump. „Atât de aberant e acel plan și atât de controversat încât până și Trump a fost nevoit să se delimiteze de el și să spună că nu are de gând să îl citească (mă rog, planul e scris de foști oameni din echipa lui care au lucrat cu el în administrația prezidențială, dar na, și-a dat seama că e prea mult chiar și pentru el să spună public că va susține acest plan)”, mai scria actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu în 2024.
Ionuț Moșteanu vrea flexibilizarea legislației pentru investiții în industria de apărare
Moșteanu a participat, în perioada 28-29 august 2025, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Copenhaga, Danemarca. La prima sesiune de discuții, miniștrii apărării au analizat modalitățile de consolidare a sprijinului militar al Uniunii Europene pentru Ucraina, cu accent pe asigurarea munițiilor, rachetelor și mijloacelor de apărare aeriană, dar și pe intensificarea cooperării industriale dintre UE și Ucraina în domeniul apărării. Totodată, au fost evaluate modalitățile de extindere a activităților Misiunii de Asistență Militară a Uniunii Europene pentru Ucraina (EUMAM). La sesiune au participat secretarul general adjunct al NATO, doamna Radmila Shekerinska și, prin videoteleconferință (VTC), ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal. Agenda a inclus, de asemenea, o sesiune de lucru dedicată stadiului implementării direcțiilor din Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030 și a pachetului Readiness 2030. Miniștrii au avut prilejul să își exprime intențiile de colaborare în domeniile prioritare și să contribuie la definirea modalităților privind consolidarea bazei industriale europene din sectorul apărării. Moșteanu a susținut, în cadrul discuțiilor, flexibilizarea legislației pentru a urgenta investițiile în industria de apărare și simplificarea mecanismelor de evaluare a finanțării prin SAFE, precum și alocarea unor sume substanțiale pentru mobilitate militară și capacități intermodale cu utilizare duală. La sesiunea dedicată apărării europene a participat și președintele Comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann. Pe agenda reuniunii s-a aflat și un prânz de lucru în cadrul căruia s-a urmărit evaluarea angajamentelor militare operaționale ale Uniunii Europene în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), cu accent pe adaptarea respectivelor operații și misiuni UE la noile provocări de securitate, definirea obiectivelor strategice și corelarea resurselor disponibile cu necesitățile operaționale.
Moșteanu spune că Steaua trebuie să rămână echipa Armatei, dar își dorește investitori privați
„Armata are acest brand frumos, brandul Steaua, care trebuie să rămână al Armatei și lângă el trebuie să vină un investitor cu un contract solid, cu o disponibilitatea de a investi, pentru că este un business fotbalul. Și împreună să facem această echipă, al cărui investitor trebuie să aibă și managementul echipei”, a precizat Moșteanu. Moșteanu își dorește un contract solid pentru viitorii investitori Steaua Ministrul Apărării consideră că Steaua are nevoie de un contract solid pentru viitorii investitori, pentru ca situația cu Gigi Becali să nu se mai repete. „Noi, printr-un contract solid, ne asigurăm că orice s-ar întâmpla, nu se mai întâmplă ce s-a întâmplat în povestea veche cu Gigi Becali, adică brandul rămâne al Ministerului, al Armatei. În cazul în care investitorul nu își îndeplinește obligațiile, brandul rămâne la noi, iar el își vede de drum. (…) Trebuie să identificăm căile juridice și să facem pașii juridici(…)”, a precizat Moșteanu. Moșteanu își dorește performanță din bani privați Moșteanu a precizat că nu este de acord ca echipa să fie finanțată mai mult din bani publici. „Eu nu sunt de acord ca echipa de fotbal să fie finanțată mai mult din bani publici și cred că asta e singura cale spre performanță. Ministrul s-a declarat nemulțumit. „Nu văd niciun sens să bagi bani într-un brand atât de frumos să fie primul în divizia a II-a. Nu, trebuie să fie primul în divizia I, dar pentru asta trebuie o finanțare solidă și un management privat”, a precizat Moșteanu.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit la Kiev cu premierul Ucrainei
În cadrul întâlnirii cu premierul ucrainean, au fost abordate subiecte privind dezvoltarea cooperării economice în domeniul militar și participarea României la reconstrucția Ucrainei, potrivit unui comunicat al MApN. Oficialul român a reafirmat angajamentul ferm al României de a continua sprijinul acordat Ucrainei și a evidențiat implicarea constantă a României în eforturile internaționale de susținere a Ucrainei, atât prin formate bilaterale, cât și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Acesta a subliniat că România urmărește îndeaproape evoluțiile legate de garanțiile de securitate pentru Ucraina și va participa activ la toate deciziile aliate și europene pe acest subiect. Ministrul Apărării s-a întâlnit la Kiev și cu omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal. Oficialul român a reiterat deschiderea României pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltarea industriei de apărare și utilizarea eficientă a tuturor mecanismelor disponibile, în vederea sprijinirii pe termen lung a parteneriatului cu Ucraina. Ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de România și a transmis mulțumiri Guvernului și poporului român pentru parteneriatul puternic și sprijinul acordat Ucrainei. La final, ministrul Moșteanu a afirmat că „România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, până la obținerea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în termenii și condițiile susținute de către poporul ucrainean”.