Irakienii votează pentru un nou parlament. Ce schimbări ar putea aduce alegerile
Irakienii aleg marți un nou parlament, într-un vot care are loc într-un moment crucial pentru țară și pentru regiune, și pe care atât Iranul, cât și Statele Unite îl vor urmări îndeaproape, potrivit France24. Irakul a fost neobișnuit de stabil în ultimii ani, în timp ce națiunea încearcă să depășească decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și de la invazia condusă de SUA care l-a răsturnat de la putere. Țara cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică. Beneficii pentru elitele politice și puterile regionale Mulți și-au pierdut speranța că alegerile pot aduce schimbări semnificative în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o farsă care aduce beneficii doar elitelor politice și puterilor regionale. În ciuda scepticismului, peste 7.740 de candidați, aproape o treime dintre ei femei, candidează pentru parlamentul cu 329 de locuri. Doar 75 de independenți candidează în baza unei legi electorale despre care mulți cred că favorizează partidele mai mari. Peste 21 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze, dar există temeri că prezența la vot ar putea scădea sub 41% înregistrată în 2021 – cea mai mică cifră de la începerea votului. Președinția, funcție ceremonială De-a lungul anilor de când forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, încă domină, majoritatea partidelor păstrând legături cu Iranul vecin. Prin convenție, în Irakul de după invazie, un musulman șiit deține puternica funcție de prim-ministru, iar un sunnit pe cea de președinte al parlamentului, în timp ce președinția, în mare parte ceremonială, revine unui kurd. Nu au apărut nume noi recent, în prim-plan rămânând aceiași politicieni șiiți, sunniți și kurzi. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care speră la un al doilea mandat după ce a servit sub steagul stabilității și reconstrucției, va obține probabil o victorie semnificativă. Sudani a ajuns la putere în 2022 prin intermediul Cadrului de Coordonare, o alianță de guvernământ formată din partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran. El a subliniat succesul său în a menține Irakul relativ neatins de tulburările care cuprindeau Orientul Mijlociu.
Alegerile parlamentare încep duminică în Irak
Votul va începe duminică pentru membrii forțelor de securitate și persoanele strămutate care trăiesc în tabere, iar alegerile generale sunt programate pentru marți. Rezultatul votului va influența posibilitatea ca prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani să poată exercita un al doilea mandat. Alegerile au loc pe fondul temerilor privind un nou război între Israel și Iran și potențiale atacuri israeliene sau americane asupra grupurilor susținute de Iran în Irak. Bagdadul încearcă să mențină un echilibru delicat în relațiile sale cu Teheranul și Washingtonul, pe fondul presiunii crescânde din partea administrației Trump cu privire la prezența grupurilor armate legate de Iran. Al șaptelea scrutin Scrutinul din acest an este al șaptelea de la invazia condusă de SUA din 2003, care l-a detronat pe Saddam Hussein, conducătorul autoritar al țării. În vidul de securitate creat după căderea lui Saddam, țara a intrat într-un război civil sângeros care a durat ani de zile și a dus la apariția grupurilor extremiste, printre care și gruparea Statul Islamic. În ultimii ani, însă, violențele s-au calmat. În locul securității, principala preocupare a multor irakieni este acum lipsa locurilor de muncă și serviciile publice deficitare, inclusiv întreruperile regulate de energie electrică, în ciuda bogăției energetice a țării. Conform legii, 25% din cele 329 de locuri din parlament trebuie să revină femeilor, iar nouă locuri sunt alocate minorităților religioase. Funcția de președinte al parlamentului este, de asemenea, atribuită unui sunnit, conform convenției din sistemul de împărțire a puterii din Irak după 2003, în timp ce prim-ministrul este întotdeauna șiit, iar președintele este kurd. Prezența la vot a scăzut constant în ultimele alegeri. La ultimele alegeri parlamentare din 2021, prezența la vot a fost de 41%, un minim istoric în era post-Saddam, în scădere față de 44% la alegerile din 2018, care la momentul respectiv reprezentau un minim istoric. Sunt 7.744 de candidați în competiție, majoritatea provenind din diverse partide, pe lângă câțiva independenți. Printre aceștia se numără blocurile șiite conduse de fostul prim-ministru Nouri al-Maliki, clericul Ammar al-Hakim și mai mulți membri ai grupurilor armate, facțiunile sunnite concurente conduse de fostul președinte al Parlamentului Mohammed al-Halbousi și actualul președinte Mahmoud al-Mashhadani și cele două principale partide kurde, Partidul Democrat din Kurdistan și Uniunea Patriotică din Kurdistan. Mai multe miliții șiite puternice, legate de Iran, participă la alegeri prin intermediul partidelor politice asociate.
Companiile petroliere independente din China pătrund în forță pe piața irakiană
Conform Reuters, companiile petroliere independente din China își consolidează rapid prezența în Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, într-o mișcare care schimbă dinamica pieței dominate anterior de marile firme de stat chineze și de companii occidentale. Potrivit unor directori din industrie, firmele mai mici plănuiesc să își dubleze producția în Irak până la 500.000 de barili pe zi până în 2030, o estimare care nu a mai fost raportată anterior. Printre jucătorii principali se numără Geo-Jade Petroleum, United Energy Group, Zhongman Petroleum și Anton Oilfield Services, care au câștigat jumătate din licențele de explorare oferite de guvernul irakian anul trecut. Aceste companii sunt conduse de foști angajați ai giganților de stat chinezi și vizează proiecte mai mici, pe care marile companii le consideră neprofitabile sau prea complexe. Pentru Bagdad, atragerea acestor firme independente vine pe fondul unei presiuni tot mai mari de a accelera producția petrolieră și de a atrage capital nou. Deși în trecut autoritățile irakiene au manifestat rețineri față de influența în creștere a Chinei asupra resurselor sale petroliere, acum colaborează activ cu noii investitori. Irakul și-a stabilit obiectivul de a crește producția de petrol la peste 6 milioane de barili pe zi până în 2029, în creștere cu peste 50% față de nivelurile actuale. Compania chineză CNPC (China National Petroleum Corporation) joacă deja un rol central, controlând zăcăminte uriașe precum Haifaya, Rumaila și West Qurna 1.
Premierul Irakului declară că vrea relații mai strânse cu Statele Unite
Prim-ministrul a spus că a blocat 29 de tentative ale unor grupuri armate aliate Iranului de a ataca Israelul sau baze cu trupe americane din Irak, după izbucnirea războiului Israel-Iran. El a adăugat că „nu am vrut să oferim niciun pretext pentru ca Irakul să fie țintit”. Liderul a explicat că a folosit atât intervenții ale forțelor de securitate, cât și presiuni politice pentru a opri aceste atacuri. De asemenea, a discutat cu liderii iranieni „pentru a-i îndemna la calm și la reluarea dialogului”, în încercarea de a reduce tensiunile din regiune. Pe fondul acestor evoluții, al-Sudani a subliniat că dorește consolidarea legăturilor cu Washingtonul. El speră la un parteneriat economic solid cu SUA, inclusiv investiții în petrol, gaze și inteligență artificială, adăugând că acestea ar putea „contribui la securitatea regională și la consolidarea relației bilaterale”. El rămâne aliat cu partide politice sprijinite de Iran, care i-au susținut ascensiunea la putere în 2022. Acest echilibru delicat între Washington și Teheran rămâne un test major pentru guvernarea sa. Al-Sudani a apărat și un proiect legislativ controversat privind integrarea deplină a Forțelor de Mobilizare Populară (PMF) în structura de stat, proiect criticat dur de SUA. „Structurile de securitate trebuie să funcționeze în cadrul legii și să fie responsabilizate”, spune oficialul. Premierul a mai adăugat că Irakul colaborează cu noua conducere din Siria, apărută după prăbușirea regimului Assad, pentru a combate amenințarea comună reprezentată de ISIS. „Nu vrem ca Siria să fie divizată și respingem orice prezență străină pe teritoriul său”, a declarat el.