Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Hegseth îl demite pe șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, în plin război în Iran
Generalul Randy George (n. 1964) este un ofițer de rang înalt al Armatei SUA, care ocupă funcția de al 41-lea șef de stat major al armatei (CSA) din septembrie 2023. Veteran al războaielor din Irak și Afganistan, George s-a concentrat pe modernizarea forțelor, transformarea continuă și pregătirea pentru luptă. A servit anterior ca adjunct al statului major. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Armatei, generalul Randy George, să demisioneze și să se pensioneze imediat, au declarat pentru CBS News surse familiarizate cu decizia. Una dintre surse a declarat că Hegseth își dorește pe cineva în acest rol care să implementeze viziunea președintelui Trump și a lui Hegseth pentru Armată. Anterior, George a fost asistent militar senior al secretarului Apărării, Lloyd Austin, între 2021 și 2022, în timpul administrației Biden, după decenii de serviciu. Ofițer de infanterie de carieră și absolvent al Universității West Point, George a servit pentru prima dată în primul război din Golf și în conflictele mai recente din Irak și Afganistan. Șeful Statului Major al Armatei are, de obicei, un mandat de patru ani. Nominalizat de Biden, dat afară de administrația Trump George a fost nominalizat pentru această funcție de președintele Joe Biden și confirmat de Senat în 2023, ceea ce înseamnă că, în mod normal, ar fi deținut funcția până în 2027. Actualul adjunct al șefului de stat major al armatei, generalul Christopher LaNeve, care a fost anterior asistentul militar al lui Hegseth, va fi probabil luat în considerare ca înlocuitor. Anterior, el a ocupat funcția de general comandant al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei din 2022 până în 2023. Academia Militară a SUA de la West Point a postat joi pe rețelele de socializare fotografii cu George, spunând că acesta „a împărtășit îndrumări bazate pe experiență cadeților care se pregătesc să conducă” în timpul unei vizite. Conform biografiei sale de pe site-ul Armatei, George a primit gradul de ofițer de infanterie de la West Point în 1988 și a fost dislocat în timpul Operațiunii Scutul Desertului, Furtună în Desert, Operațiunii Libertate Irakiană și Operațiunii Libertate Durabilă. Înainte de a ocupa funcția de șef de stat major al Armatei, a fost adjunct al șefului de stat major al Armatei între 2022 și 2023. Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown , șeful Operațiunilor Navale, amiralul Lisa Franchetti, adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Aeriene, generalul James Slife, și șeful Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Jeffrey Kruse . Demiterea generalului Randy George vine după ce Hegseth a postat pe contul X ridicarea suspendării echipajului aeronautic care a survolat casa lui Kid Rock din Nashville weekendul trecut. După ce Armata a anunțat suspendarea aviatorilor implicați și o revizuire administrativă, Hegseth a trecut peste decizia Armatei, scriind pe contul său personal X: „Fără pedeapsă. Fără anchetă. Continuați, patrioților”. Decizia lui Hegseth de a-i cere lui George să plece nu a avut legătură cu incidentul cu elicopterul, a declarat una dintre surse.
Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările
Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.
Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 15 | Israelul plănuiește o invazie terestră masivă a Libanului / Compania aeriană națională a Libanului încă operează zboruri
SUMAR: Compania aeriană națională a Libanului încă operează zboruri Irak a doborât o dronă care țintea un centru diplomatic al SUA, aproape de aeroportul din Bagdad Armata israeliană avertizează iranienii din zona industrială a orașului Tabriz să evacueze locuințele O firmă privată din Turcia dezvăluie noile drone kamikaze SUA atacă Insula Kharg a Iranului Israelul se pregătește să atace o zonă industrială din Iran Atacul cu rachete asupra ambasadei SUA din Bagdad ridică îngrijorări legate de securitatea din Irak O unitate conectată la sistemul de apărare aeriană C-RAM din complexul ambasadei SUA din Bagdad ar fi fost lovită astăzi de o rachetă. Până în prezent, nicio grupare nu și-a revendicat responsabilitatea pentru acest atac, anunță AL Jazeera. Cu toate acestea, grupările armate aliniate cu Iranul, cunoscute colectiv sub numele de Rezistența Islamică – un grup umbrelă care include mai multe miliții irakiene aliniate cu Iranul – au vizat instalații, baze militare și interese americane în Irak de zeci de ori de la începutul campaniei militare a Iranului. De fapt, grupul a promis că va răzbuna moartea răposatului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, căruia i-a jurat credință. Ieri, Rezistența Islamică din Irak a emis o declarație prin care oferă 100.000 de dolari oricui furnizează informații care duc la capturarea sau vizarea personalului militar sau al serviciilor secrete americane. Acest atac are loc și pe fondul multiplelor atacuri cu drone, atacuri și contraatacuri ale grupărilor armate aliniate cu Iranul, care vizează interesele SUA, precum și grupurile de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului. Între timp, forțele americane și israeliene au efectuat atacuri de represalii în tot Irakul. Compania aeriană națională libaneză și-a menținut serviciul în ciuda conflictului În ciuda atacurilor aeriene israeliene zilnice din sudul Beirutului, în apropierea aeroportului, compania aeriană națională a Libanului încă operează zboruri. În ceea ce privește Orientul Mijlociu, acesta respectă proceduri stricte de siguranță și organizează zilnic întâlniri de evaluare a riscurilor pentru a menține Libanul conectat la restul lumii în timpul luptelor. Bahrainul declară că a interceptat 124 de rachete și 203 de drone de la începutul războiului din Iran Forțele de Apărare din Bahrain declară că au interceptat 124 de rachete și 203 drone de la începutul războiului din Iran. Mica națiune din Golf găzduiește Flota a Cincea a Marinei SUA și a fost vizată în mod constant de Iran în ultimele două săptămâni. Această mișcare ar putea deveni cea mai mare invazie terestră a Israelului în Liban de la războiul din 2006 și ar putea duce la o ocupație prelungită a sudului Libanului, notează Axios. Irak a doborât o dronă care țintea un centru diplomatic al SUA, aproape de aeroportul din Bagdad Potrivit declarației unei surse din domeniul Apărării din Irak, Apărarea Aeriană a Irakului a doborât o dronă, care viza un centru diplomatic al SUA, aflat în vecinătatea aeroportului din Bagdad. Anunțul vine după ce anterior, o rachetă a lovit un heliport în interiorul sediului ambasadei SUA din Bagdad. Armata israeliană avertizează iranienii din zona industrială a orașului Tabriz să evacueze locuințele Armata Israeliană a emis o avertizare de evacuare pentru civilii care locuiesc în apropierea zonei industriale din orașul Tabriz, situat în nord-vestul Iranului, anunțând că „va desfășura operațiuni (n.r. – militare) în următoarele ore”, potrivit unui comunicat publicat pe rețele sociale. Prin intermediul avertizării, forțele armate ale Israelului le-au cerut cetățenilor să se „evacueze imediat”. Tabriz este o zonă industrială importantă a Iranului, existând companii atât în domeniul producției petrochimice, producției de mașini și utilaje, dar și a artizanatului. O firmă privată din Turcia dezvăluie noile drone kamikaze Firma privată BAIKAR din Turcia dezvăluie noile drone kamikaze UAV K2. Modelul este o dronă de tip „roi”. Aceste tipuri de drone au o tehnologie care permite unui număr mare de drone să comunice între ele. Acestea sunt pilotate de la distanță, de un singur pilot. Acest model specific de dronă este echipat cu o tehnologie bazată pe inteligența artificială, are funcții de navigație, țintire, dar și atac, bazate pe viziune artificială. Raza de acțiune este de 2.000 de kilometri, și poate căra o încărcătură explozivă de 200 de kilograme, permițând o greutate maximă de 800 de kilograme la decolare și pot atinge o altitudine de 4.876,8 metri. Drona poate decola de pe piste scurte și neamenajate, fiind reutilizabilă pentru mai multe misiuni. Emiratele Arabe Unite emit un aviz de siguranță privind resturile rezultate în urma interceptărilor aeriene Autoritatea Națională pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență, Crize și Dezastre din Emiratele Arabe Unite (NCEMA) a îndemnat publicul să păstreze o distanță de siguranță față de orice resturi de moloz și să raporteze imediat autorităților dacă observă orice obiect aerian, informează Gulf News. Într-un aviz de siguranță publică emis pe rețelele de socializare, autoritatea a avertizat locuitorii să nu se apropie, să nu atingă și să nu fotografieze niciun obiect care ar fi putut cădea în urma operațiunilor de interceptare aeriană, subliniind că echipele specializate sunt responsabile de gestionarea unor astfel de incidente. Trump acuză că Iranul ar vrea să prea conducerea întregului Orient Mijlociu Într-o altă postare pe tema războiului din Orientul Mijlociu, președintele SUA, Donald Trump, acuză că Iranul ar „vrea să prea conducerea întregului Orient Mijlociu și să distrugă complet Israelul”. Ba mai mult, Trump continuă mesajul, afirmând: „La fel ca Iranul în sine, aceste planuri sunt acum moarte”, a declarat Trump, referindu-se la faptul că planurile Teheranului nu au un viitor. În ceea ce privește o eventuală încheiere a războiului, Trump nu cedează, refuzând să ofere detalii. „Va dura atât cât va fi necesar. Nu vă voi da un termen, dar suntem cu mult înaintea programului”, a declarat Trump, citat de Sky News. Anterior, el a oferit un răspuns vag, la Fox News Radio, precizând că acesta va decide încheierea războiului când o va simți «în măduva oaselor». Arabia Saudită a interceptat 6 drone Ministerul Apărării al Regatului Arabiei Saudite a anunțat, sâmbătă, că a interceptat și distrus șase drone. Atac cu rachete în Qatar După ce locuitorii din anumite părți ale Qatarul-ului au primit înștiințări de evacuare, iar
Război în Orientul Mijlociu, ziua 15 | SUA atacă Insula Kharg a Iranului/ Irak a doborât o dronă care țintea un centru diplomatic al SUA / Israelul se pregătește să atace o zonă industrială din Iran
Irak a doborât o dronă care țintea un centru diplomatic al SUA, aproape de aeroportul din Bagdad Potrivit declarației unei surse din domeniul Apărării din Irak, Apărarea Aeriană a Irakului a doborât o dronă, care viza un centru diplomatic al SUA, aflat în vecinătatea aeroportului din Bagdad. Anunțul vine după ce anterior, o rachetă a lovit un heliport în interiorul sediului ambasadei SUA din Bagdad. Armata israeliană avertizează iranienii din zona industrială a orașului Tabriz să evacueze locuințele Armata Israeliană a emis o avertizare de evacuare pentru civilii care locuiesc în apropierea zonei industriale din orașul Tabriz, situat în nord-vestul Iranului, anunțând că „va desfășura operațiuni (n.r. – militare) în următoarele ore”, potrivit unui comunicat publicat pe rețele sociale. Prin intermediul avertizării, forțele armate ale Israelului le-au cerut cetățenilor să se „evacueze imediat”. Tabriz este o zonă industrială importantă a Iranului, existând companii atât în domeniul producției petrochimice, producției de mașini și utilaje, dar și a artizanatului. O firmă privată din Turcia dezvăluie noile drone kamikaze Firma privată BAIKAR din Turcia dezvăluie noile drone kamikaze UAV K2. Modelul este o dronă de tip „roi”. Aceste tipuri de drone au o tehnologie care permite unui număr mare de drone să comunice între ele. Acestea sunt pilotate de la distanță, de un singur pilot. Acest model specific de dronă este echipat cu o tehnologie bazată pe inteligența artificială, are funcții de navigație, țintire, dar și atac, bazate pe viziune artificială. Raza de acțiune este de 2.000 de kilometri, și poate căra o încărcătură explozivă de 200 de kilograme, permițând o greutate maximă de 800 de kilograme la decolare și pot atinge o altitudine de 4.876,8 metri. Drona poate decola de pe piste scurte și neamenajate, fiind reutilizabilă pentru mai multe misiuni. Emiratele Arabe Unite emit un aviz de siguranță privind resturile rezultate în urma interceptărilor aeriene Autoritatea Națională pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență, Crize și Dezastre din Emiratele Arabe Unite (NCEMA) a îndemnat publicul să păstreze o distanță de siguranță față de orice resturi de moloz și să raporteze imediat autorităților dacă observă orice obiect aerian, informează Gulf News. Într-un aviz de siguranță publică emis pe rețelele de socializare, autoritatea a avertizat locuitorii să nu se apropie, să nu atingă și să nu fotografieze niciun obiect care ar fi putut cădea în urma operațiunilor de interceptare aeriană, subliniind că echipele specializate sunt responsabile de gestionarea unor astfel de incidente. Trump acuză că Iranul ar vrea să prea conducerea întregului Orient Mijlociu Într-o altă postare pe tema războiului din Orientul Mijlociu, președintele SUA, Donald Trump, acuză că Iranul ar „vrea să prea conducerea întregului Orient Mijlociu și să distrugă complet Israelul”. Ba mai mult, Trump continuă mesajul, afirmând: „La fel ca Iranul în sine, aceste planuri sunt acum moarte”, a declarat Trump, referindu-se la faptul că planurile Teheranului nu au un viitor. În ceea ce privește o eventuală încheiere a războiului, Trump nu cedează, refuzând să ofere detalii. „Va dura atât cât va fi necesar. Nu vă voi da un termen, dar suntem cu mult înaintea programului”, a declarat Trump, citat de Sky News. Anterior, el a oferit un răspuns vag, la Fox News Radio, precizând că acesta va decide încheierea războiului când o va simți «în măduva oaselor». Arabia Saudită a interceptat 6 drone Ministerul Apărării al Regatului Arabiei Saudite a anunțat, sâmbătă, că a interceptat și distrus șase drone. Atac cu rachete în Qatar După ce locuitorii din anumite părți ale Qatarul-ului au primit înștiințări de evacuare, iar Reuters raporta că se aud explozii la Doha, iată că Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că Forțele Armate ale Quatarului au interceptat un atac cu rachete, potrivit Agenției de știri a țării. SUA „distrug complet” ținte militare de pe Insula Kharg, a declarat Trump Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA au desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Într-o postare publicată pe Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”. „Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump. Cinci avioane cisternă ale forțelor aeriene SUA, lovite de o rachetă iraniană O rachetă iraniană a lovit Baza Aeriană „Prince Sultan” din Arabia Saudită. În urma atacului, 5 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au fost avariate. Avioanele se aflau la sol. Potrivit Wall Street Journal, avioanele au fost avariate, însă nu au fost complet distruse, iar nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacului. Până acum, cel puțin șapte avioane cisternă ale SUA au fost avariate recent, afirmă sursa citată. Gărzile Revoluționare Islamice afirmă că atacurile forțelor navale continua Gărzile Revoluționare Islamice ale Iranului afirmă că atacurile forțelor navale vor continua până când „teroriștii americani din regiune vor fi distruși”. „Atacurile forțelor noastre navale vor continua până când toate bazele teroriste ale americane din regiune vor fi distruse”. Ce conversații „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon: Rusia a propus SUA să mute uraniul îmbogățit al Iranului la Moscova. Ce a răspuns Trump Jurnaliștii Axios dezvăluie că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a propus președintelui american, Donald Trump, ca Moscova să preia uraniul îmbogățit al Iranului. Nu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susțin jurnaliștii. Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putina propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului. Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot Din primele informații, petrolierul deținut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor zilnice ale companiilor de transport care operează în Strâmtoarea Ormuz. Qatarul emite ordine de evacuare temporară în
Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului
Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. „După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey. Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului. Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie. Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur. „Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare din Irak
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News. Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical. De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC. Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
H.D. Hartmann: Khamenei a preluat un Iran complet distrus după războiul cu Irak și cu o economie la pământ, iar țara nu era nici măcar electrificată
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre transformarea Iranului după venirea la putere a liderului suprem Ali Khamenei. Invitatul a explicat contextul economic și social în care acesta a preluat conducerea și cum a evoluat Iranul după sfârșitul războiului cu Irakul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „El a luat un Iran distrus complet de război” Analistul a spus că Iranul se afla într-o situație foarte complicată în momentul în care Khamenei a preluat conducerea. Țara era afectată de consecințele războiului cu Irakul, iar economia și infrastructura erau într-o stare dificilă. „Iar el, fiind iranian, a creat această istorie modernă. El a luat un Iran distrus complet de război. Să nu uităm, el este ales în 1989. După moartea lui Khomeini, în 1988, se închide războiul Irak-Iran. Și încă un lucru, Marius, este o economie la pământ. Ei nu aveau electricitate.”, spune acesta. „După război, Iranul a cunoscut o dezvoltare rapidă” Hartmann a vorbit și despre schimbările produse după venirea lui Khamenei la conducere. În opinia sa, Iranul a trecut printr-o dezvoltare importantă, în special datorită liberalizării economiei interne și a politicilor demografice. „Deși, bineînțeles, ChatGPT minte că Iranul este electrificat 100%, eu atrag atenția că ei se luptau acum câțiva ani, mai aveau vreo 30-35% din teritoriu neelectrificat. Deci, ei au cunoscut o imensă dezvoltare. Sunt cele două mari traume de dimensiuni sociomaternale, cum le spunem noi, demografice. Este, în primul rând, Khomeini care face niște crime îngrozitoare cu Revoluția lui Islamică. Eu vorbesc la nivel de genocid. Care reduce populația Iranului. Și apoi, bineînțeles, este războiul împotriva Iranului, unde se pare că au murit aproape un milion de iranieni. După acest lucru, Khamenei este ales și are două măsuri economice. În primul rând, liberalizează piața în interiorul Iranului, ceea ce duce la o explozie economică, mai ales fiind și un exportator de petrol. Și al doilea lucru, are o politică demografică extrem de strictă, care face ca Iranul să ajungă astăzi la aproape 100 de milioane de oameni.”, spune H.D. Hartmann.
Irakul preia controlul unuia dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume
Guvernul irakian a anunțat miercuri aprobarea naționalizării operațiunilor petroliere din câmpul West Qurna 2, în baza contractului de servicii semnat cu compania rusă Lukoil. Decizia permite Irakului să mențină producția de petrol într-unul dintre cele mai importante zăcăminte din lume. Lukoil a invocat clauza de forță majoră în noiembrie, compania fiind afectată de sancțiunile impuse Rusiei. „Cabinetul irakian a aprobat naționalizarea operațiunilor petroliere în câmpul West Qurna 2, în conformitate cu prevederile contractuale”, au precizat autoritățile de la Bagdad, citate de Reuters. Cum va fi finanțată exploatarea Pentru susținerea operațiunilor, autoritățile de la Bagdad intenționează să folosească fonduri din contul câmpului petrolier Majnoon, un alt zăcământ important din sudul Irakului. Contul este alimentat din vânzările de țiței realizate de compania petrolieră de stat SOMO, responsabilă de exporturile de petrol ale țării. Cel mai important activ extern al Lukoil Lukoil deținea o participație operațională de 75% în câmpul petrolier West Qurna 2. Compania a fost nevoită să își suspende activitatea după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane, alături de Rosneft. Câmpul petrolier West Qurna 2 produce aproximativ 470.000 de barili pe zi și reprezintă cel mai important activ extern al Lukoil. Zăcământul asigură aproximativ 0,5% din producția mondială de petrol și 9% din producția totală a Irakului, al doilea cel mai mare producător din OPEC, după Arabia Saudită.