Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Dobânzile românilor sar în aer începând de astăzi. Cu cât crește rata la un credit mediu
Toamna austerității aduce și rate mai mari la creditele românilor. Indicele IRCC a crescut de la 5,55% la 6.06% – maxim istoric. Doi specialiști în domeniu bancar au explicat, pentru GÂNDUL, ce înseamnă creșterea IRCC și cum se calculează noile rate la credite în funcție de acest indice. Ce înseamnă creșterea dobânzilor pentru o rată de 2.000 de lei În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de de noul indice de referinţă IRCC. 300.000 au credite ipotecare şi peste 100.000 au credite de consum. Toți se vor confrunta cu creşterea ratelor de la 1 octombrie, în contextul în care IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06%. „Ratele persoanelor care au credite legate de indicele IRCC vor crește de la 1 octombrie cu aproximativ 4,7% în termeni reali, din cauza majorării IRCC la 6,06%. Vor scădea iarăși de la 1 ianuarie 2026, moment din care IRCC va scădea la aproximativ 5,67% potrivit calculelor pe baza datelor publicate de BNR în acest moment. Pentru o persoană care are o rată lunară legată de IRCC (5.5% + 3% marjă fixă) în valoare de aproximativ 2000 de lei, creșterea IRCC de la 1 octombrie (6.06% + 3% marjă fixă) se va traduce printr-o nouă rată cu o valoare de 2.093 de lei, diferența lunară fiind deci de aproximativ 4,7%. Această rată este valabilă pentru un credit ipotecar de aproximativ 57.500 de euro, contractat pe o perioadă de 25 de ani și cu un avans de 15%. Pentru cei care au în plată un credit ipotecar cu o valoare de 100.000 de euro și cu aceleași condiții, rata lunară de până la 1 octombrie era de 3.476 de lei, urmând ca aceasta să crească la 3.661 de lei după creșterea IRCC la 6,06%, deci o creștere lunară de 165 de lei sau 4,7%. De la 1 ianuarie, când IRCC va scădea la 5,6%, ambele rate vor veni aproape la nivelul inițial”, a precizat Alexandru Apostol, managing partner în cadrul SVN Credit Romania. „Fiecare persoană trebuie să ia în calcul refinanțarea” Varianta propusă de specialiștii bancari consultați de Gândul – pentru toți cei care au credite legate de IRCC sau cu dobândă variabilă – este refinanțarea printr-un credit cu dobândă fixă, unde dobânzile sunt mult mai mici. „Aproape toate creditele ipotecare noi acordate în acest moment în piață sunt cu dobândă fixă. Iar după expirarea perioadei de dobândă fixă, care de regulă este de trei sau cinci ani, fiecare persoană trebuie să ia în calcul cele mai bune oferte existente în piață, inclusiv refinanțarea printr-un nou credit cu dobândă fixă, serviciile unui broker de credit, care nu ia niciodată comision de la persoana creditată, putând să fie de ajutor în identificarea celei mai bune soluții”, a adăugat Alexandru Apostol. Românii care au accesat „Prima Casă”, cei mai afectați Și Aurelia Tritade, cu 15 ani de experință în creditare, susține că impactul IRCC-ului crescut îi lovește cel mai mult pe cei care au luat credite prin programul „Prima casă.” „Din 2023 până acum, am încercat să le recomandăm cât mai multor clienți să se mute pe dodândă fixă. În acest moment, sunt foarte puțini clienți care au mai rămas pe dobândă variabilă. Sau sunt clienți cărora le-a expirat dobânda fixă și încă nu s-au mutat pe dobânda variabilă. Dar clienții pe care noi îi avem în portofoliu sunt educați să ceară ofertă la banca la care sunt și să ceară retenție în acest sens și să se mute în continuare pe dobândă fixă. Excepție fac clienții care sunt pe Prima Casă, care cel mai probabil au credite cu valori mici și care nu au apelat la ipotecar”, a precizat pentru Gândul Aurelia Tritade. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Veste proastă pentru românii cu credite. Dobânzile cresc la maxime istorice. Anunțul BNR INTERVIU EXCLUSIV. Ar trebui să schimbăm ROBOR cu IRCC de teama ratelor tot mai mari? Economist-şef Raiffeisen Bank: ”Avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mult mai mari decât în ultimii ani”
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a atins un record istoric, pe fondul problemelor statului cu finanțarea, a deficitului bugetar, dar și al dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Potrivit România TV, IRCC a crescut de la 5,55 la 6,07%, ajungând la cel mai mare nivel de la lansarea sa. Noul indicator va fi aplicat de la 1 octombrie și va fi valabil până la 1 ianuarie 2026, când sunt șanse ca el să scadă temporar, însă nu semnificativ. Așadar, la un credit ipotecar de 250.000 lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu dobândă variabilă, rata este acum de 2.021 lei, similară cu cea din perioada aprilie-iunie, însă de la 1 octombrie va crește cu 92 lei. Iar veștile proaste nu se opresc aici. Pe final de an, împins de inflație, urcă masiv și ROBOR-UL (Romanian Interbank Offer Rate), adică rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Asta înseamnă că vom avea credite mai scumpe și pentru românii care sunt legați la acest indice ROBOR.