Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile. Acuzații la adresa Consilierei ministrului Economiei, fostă condamnată penal
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din decembrie 2025, notează G4Media. Sindicaliștii acuză că responsabilă pentru această situație ar fi chiar Adriana Miron, secretarul general din Ministerul Economie. Amintim că Adriana Miron a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar șeful ei, ministrul Economiei, Irineu Darău, este acuzat, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un dosar de trafic de influență. Deși actualii guvernanți spun sectorul de Apărare reprezintă focusul principal și invocă, în acest sens, programul SAFE, împrumuturi de miliarde și contracte externe, lipsite de transparență publică, realitate este una complet diferită. Aproape 1200 de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din luna decembrie. Motivul ar fi o Hotărâre de Guvern, care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Vinovată pentru această situație ar fi Adriana Miron, consiliera la ministerul Economiei, care ar bloca proiectul de hotărâre, deoarece că ar vrea să schimbe procedura, susțin sindicaliștii. De cealaltă parte, Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura. La Arsenal Reșița 24 de angajați din 30 nu au fost plătiți deloc în 2026 Arsenal Reșița, una dintre cele mai mari fabrici de armament din România, în anii ’90, este în pragul colapsului. Din mii de angajați au mai rîmas doar 30, iar 24 dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, adică din luna decembrie. „Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media. Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026. „Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria. „Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el. Cauza acestui blocaj ar fi la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu. Legea specială pentru angajații din Apărare, ignorată de Ministerul Economiei Legea specială pentru angajații din Apărare include, totuși, o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm. În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată. Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei. Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Economiei, Irineu Darău Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el. „Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile este ministrul, care a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el. A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu. „Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el. Sindicaliștii din Apărare, acuzații la adresa consilierei lui Darău: „A blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale” Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă. „Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el. În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”. Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!” La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”. Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu. Ministerul Economiei, la mâna unor șefi vizați de dosare penale Secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a fost condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Irineu Darau USR Ministrul interimar așl Economiei – dosar penal in rem, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat de presiuni pentru facilitarea unor contracte cu dedicație între compania germană Schwartz și statul român. Contract de miliarde între MApN și Rheinmetall – compania de armament, implicată în scandaluri de corupție Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a anunțat vineri noapte că a
Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR
Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.
Irineu Darău, despre relația USR cu Ilie Bolojan: I-am fost alături. Am fost un stâlp de susținere
Ministrul Economiei a explicat că relația dintre cei doi s-a desfășurat fără probleme și fără suprapuneri majore de atribuții, subliniind că respectul profesional este reciproc. „N-am avut nici o zonă de suprapunere prea mare, dar nici vreun fel de problemă în relația noastră și cred că respectul față de muncă a fiecăruia e reciproc”, spune Darău la Digi24. Referitor la relația dintre premierul Bolojan și miniștrii USR, ministrul Economiei a afirmat: Ilie Bolojan este unul dintre liderii reformiști remarcabili. Îmi permit să spun că în toată această perioadă USR, miniștrii USR, liderii USR, au demonstrat că în această, sub această, dacă vreți, umbrelă a reformismului că am fost un fel de stâlp susținere”. În opinia ministrului Economiei, România are nevoie de o „țesătură de lideri”, întrucât un singur om nu poate gestiona toate provocările țării. „Un singur om nu poate să lucreze și să rezolve tot. Chiar cred că în România avem nevoie de o țesătură de lideri, unii mai sus, alții mai mijlocii, poate, dar lideri care să susțină practic și retoric și faptic această agenda reformistă. Și m-aș bucura ca fiecare partid care se vrea reformist, nu doar pro-european”, spune Darău. Ministrul a făcut declarații și despre criza politică: „E una dintre aproape singurele situații în care nu simt care este scenariul mai probabil. Cred că aritmetica parlamentară înseamnă o împărțire în parlament care face acum foarte, foarte grea degajarea unei majorități”.
Irineu Darău: Digitalizarea este în urmă pentru că unii și-au făcut mendrele
Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public. Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Darău: „Am deranjat multe interese” „Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău. El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”. „Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul. El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”. „Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Premieră pentru România la sediul NATO. Oana Țoiu lansează Romania Industry Day la Bruxelles
România va organiza în premieră la sediul NATO de la Bruxelles evenimentul „Romania Industry Day”, o inițiativă dedicată promovării industriei naționale de apărare și securitate cibernetică pe piața internațională a Alianței. Potrivit comunicatului, evenimentul va fi inaugurat luni, 20 aprilie 2026, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, alături de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune vor participa peste 20 de companii românești din domenii strategice precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare. Evenimentul este prezentat ca un pas important în consolidarea diplomației economice a României și în conectarea companiilor românești la cerințele NATO. „Romania Industry Day” va include și consultări cu structuri importante ale Alianței, precum agențiile responsabile de comunicații și achiziții, cu scopul de a facilita accesul firmelor românești la programele de înzestrare și logistică. În contextul creșterii bugetelor de apărare la nivel aliat, autoritățile române mizează pe extinderea oportunităților economice. După cum se arată în comunicat, cheltuielile totale ale statelor NATO pentru apărare au depășit 1,4 trilioane de dolari anual, ceea ce deschide o piață semnificativă pentru furnizori din statele membre. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că miza principală este securitate, dar și partea economică. „Suntem parte a celei mai puternice Alianțe defensive din lume, NATO, și asta înseamnă nu doar siguranță crescută ci și oportunități pentru a crește economia. Am construit Ziua industriilor românești, la sediul NATO, pentru a promova companiile românești să devină furnizori direcți pentru structurile alianței, pentru a accesa nișa lor dintr-o piață de profil de peste 1,4 trilioane de dolari anual între aliați și pentru a întări profilul României de partener solid și furnizor de securitate”, a declarat aceasta. Ea a adăugat că proiectul face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a diplomației economice și de stimulare a investițiilor în România. „Interesele României cer o diplomație economică revitalizată. Construim în această guvernare acest tip de diplomație printr-o muncă coerentă pentru beneficii directe în economia națională. Investițiile pentru tehnologii avansate, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare acasă și poziționarea componentei de reziliență cibernetică fac parte din mizele evenimentului. Este primul, vor mai urma și altele”, a mai spus ministrul. La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit despre rolul industriei naționale în acest demers și nevoia de adaptare la standardele internaționale. „Oportunitățile economice internaționale nu trebuie irosite, de aceea Ministerul Economiei va susține, alături de Guvern, promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare. Ne asumăm rolul de a susține atât mediul privat, cât și companiile de stat pregătite să dezvolte producția, să îndeplinească standarde exigente, să inoveze și să se integreze durabil în lanțurile de producție europene și globale”, a transmis acesta.
Ministerul Economiei lansează apelul pentru pentru proiecte în domeniul inteligenței artificiale și semiconductorilor
„Tocmai am semnat ordinul prin care lansăm apelul național pentru identificarea proiectelor românești care pot intra în proiecte europene majore din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor avansate de semiconductori”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de ministrul Economiei, Irineu Darău. Prin acest apel, România participă la Proiectele Importante de Interes European Comun. La acest apel pot aplica companii, organizații de cercetare și consorții din România, până la data de 9 aprilie 2026. Irineu Darău a evidențiat importanța tehnologiilor precum inteligența artificială și semiconductorii, subliniind că acesta reprezintă fundația economiei moderne, „de la industria auto și telecomunicații până la energie, apărare și digitalizare, iar în jurul lor se construiesc noile lanțuri de putere economică și tehnologică din Europa”. Potrivit ministrului Darău, autoritățile își propun trecerea de la statutul de simplu utilizator la cel de dezvoltator de tehnologie, în domeniul inteligenței artificiale și integrarea companiilor românești în lanțurile europene, în domeniul semiconductorilor. Ministrul a punctat că prin aceste acțiuni, România revine pe harta microelectronicii europene, adăugând: „Miza nu este doar atragerea de finanțare, ci și locul pe care România îl va avea în economia europeană a următorilor ani”. „Este un pas concret prin care România intră mai clar în competiția europeană pentru tehnologiile care vor modela economia următorului deceniu”, mai transmite Darău.
Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Ministrul Economiei: Austeritatea este inevitabilă, România plătește deciziile proaste din ultimii ani
„Nu se pot compara aceste scenarii din mai multe motive. Atunci toată lumea a fost luată prin surprindere și nu existau mecanisme de protecție. Acum, suntem mai pregătiți și există o mai mare transparență în raportarea datelor economice”, a spus ministrul. Darău a insistat asupra responsabilității politicienilor. „Trebuie să fim supărați pe cei care au adâncit gaura bugetară prin cheltuieli inutile și pomeni electorale. În rest, oamenii simpli nu sunt vinovați”. Ministrul a precizat că tăierile de cheltuieli la nivel central și local reprezintă o prioritate, și că acestea ar putea, pe termen mediu, să conducă la o scădere a taxelor. Întrebat despre reducerea TVA-ului, așa cum au făcut alte state europene, cum ar fi Austria, Darău a explicat: „Nu avem resursele bugetare pentru astfel de măsuri în 2025. Mai degrabă, ne concentrăm pe menținerea taxelor actuale și pe câteva angajamente asumate pentru 2027, cum ar fi eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și stabilitatea fiscală pentru mediul de afaceri românesc și străin”. Ministrul a mai explicat provocările coaliției de guvernare, formată din patru partide diferite. „O voce unită nu înseamnă că toți suntem de acord pe toate. Înseamnă să ajungem la decizii comune, chiar dacă presupune negocieri și compromisuri”. Referitor la restructurarea ministerelor și a instituțiilor subordonate, Darău a subliniat că obiectivul este eficientizarea fără pierderea locurilor de muncă. „Poți reduce anvelopa salarială prin eficientizare, restructurare, evitând pierderea de posturi. Preocuparea mea este ca oamenii să fie motivați și remunerați corect, chiar dacă salariile în cabinetul meu sunt între 4.700 și 5.200 lei net, mai mici decât media pe economie în București”. Ministrul a mai avertizat că austeritatea este inevitabilă, dar că este necesară pentru stabilitatea economică. „Nu se pot face minuni peste noapte. Este nevoie de responsabilitate, transparență și măsuri clare pentru a evita agravarea deficitului”, a conchis ministrul.
Darău: Februarie este luna armistițiului și a consensului pentru buget și pentru pensiile speciale
Irineu Darău a explicat, luni seara, că există posibilitatea ca toate pachetele legislative să treacă de Parlament în cursul lunii februarie, odată cu debutul sesiunii. „Eu cred că încă se mai poate ca în interiorul lunii februarie să treacă pas cu pas toate aceste pachete și îndrăznesc să sper că poate tot în luna februarie să se găsească și soluția sau să se aprobe soluția pentru pensiile speciale ale magistraților”, a declarat Darău, la TVR Info. Ministrul a precizat că ritmul lent de lucru al coaliției are drept cauză negocierile complexe între cele patru partide. Acesta consideră că acum este momentul ca administrația centrală să accepte un efort real de reformă. „Sper de aceea că februarie este luna armistițiului, consensului, compromisului, în sens pozitiv, să avem buget, să avem pachetul de reformă a administrației centrale așa cum poate el să fie, să avem soluții pe pensiile speciale și să ieșim cu fruntea sus”, a mai spus Darău. Darău a susținut că acest buget reprezintă un test pentru coaliție. Stabilitatea este, în viziunea sa, un element esențial pentru următorii ani. „Acest buget într-adevăr cred că este un test al coaliției. E primul buget pe care cele patru partide diferite îl fac împreună. De aceea și cred că, dacă reușim să-l trecem în Parlament, este o probă trecută cu succes”, a conchis acesta.
Darău: Aderarea la OCDE înseamnă prețuri mai mici pentru oameni și piețe deschise pentru export
Irineu Darău a explicat că dincolo de statutul de membru într-un club select al celor mai puternice economii, aderarea aduce beneficii directe pentru cetățeni prin reguli comerciale clare. „E important și prestigiul pentru că intră într-un club select de câteva zeci de țări, cele mai puternice economii ale lumii și niște economii care respectă niște reguli. Și pe parcursul acesta al aderării, învățăm și noi să respectăm aceleași reguli. În al doilea rând, respectând aceleași reguli, piețele acestor mari economii, cele mai mari economii ale lumii, se deschid mult mai mult către România”, a declarat Darău, luni seara, la TVR Info. Ministrul s-a declarat un susținător ferm al acordurilor comerciale internaționale și a subliniat că eliminarea barierelor tarifare are un impact pozitiv asupra puterii de cumpărare. „Aș vrea ca oamenii să înțeleagă că întotdeauna deschiderea, taxele mai joase, unirea sau conectarea economiilor, rezultă în prețuri mai mici pentru oameni, în schimburi mai multe comerciale, care nu pot să facă decât bine. Pentru că nu înseamnă o astfel de deschidere a pieței doar importuri. Întotdeauna înseamnă și exporturi”, a mai spus Darău. Referitor la calendarul aderării, Darău a precizat că România și-a asumat o traiectorie corectă și că așteaptă confirmarea oficială în perioada următoare. „Sper că raportul din martie trebuie să iasă, să arate bine și să fim pe ultima sută de metri. Eu aș putea să spun că un termen optimist este anul acesta. Sper să nu intervină motive politice pentru care să nu se întâmple. Cred că, tehnic, anul acesta, în prima parte a anului, vom corespunde din toate punctele de vedere”, a conchis ministrul.