Israel și-a chemat negociatorii pentru Gaza din Qatar pentru consultări

israel-si-a-chemat-negociatorii-pentru-gaza-din-qatar-pentru-consultari

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi că delegația responsabilă de negocierile pentru un armistițiu în Gaza se întoarce din Qatar pentru „consultări suplimentare” în Israel. Decizia survine după ce Hamas a transmis, prin intermediul mediatorilor implicați, o propunere oficială de încetare a focului pentru 60 de zile. „Având în vedere răspunsul transmis în această dimineață de către Hamas, s-a decis întoarcerea echipei de negociere pentru consultări suplimentare în Israel”, a precizat Biroul lui Netanyahu, citat de Bloomberg. „Apreciem eforturile mediatorilor Qatar și Egipt, precum și pe cele ale trimisului Witkoff, de a obține un progres în cadrul discuțiilor.” Este prima ofertă a Hamas pe care Israelul o analizează Deși Israelul analizează propunerea transmisă de gruparea Hamas, prima la care a reacționat public pentru întâia oară, nu este clar dacă există deja un progres sau dacă negocierile au rămas blocate. Steve Witkoff, trimisul special al administrației americane condusă de Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, joacă un rol esențial în mediere. Witkoff a călătorit în Italia săptămâna aceasta și există șansa să meargă și în Qatar, ceea ar însemna accelerarea procesului de negociere și, implicit, apropierea de un armistițiu. Negocierile includ ostatici, prizonieri și ajutor umanitar Implicarea activă a mediatorilor internaționali, precum Qatar, Egipt și SUA, subliniază importanța diplomatică a inițiativei, precizează analiștii sursei citate. Cu toate acestea, situația rămâne imprevizibilă: nu au fost comunicate detalii despre eventualele concesii pe care le-ar fi acceptat părțile, iar termenii specifici ai propunerii Hamas nu au fost dați integral publicității, de niciuna dintre părțile implicate. În centrul negocierilor se află eliberarea de către Hamas, în etape, a 10 ostatici în viață și predarea rămășițelor a altor 18, în schimbul eliberării unor deținuți palestinieni, potrivit AP News. De asemenea, acordul ar trebui să prevadă intensificarea livrărilor de ajutor umanitar în Gaza și negocieri pentru o pace durabilă.

RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset

razboi-in-orientul-mijlociu,-ziua-657.-israelul-pregateste-anexarea-cisiordaniei!-vot-favorabil-in-knesset

Peste 70 de deputați israelieni au votat, miercuri, 23 iulie, un apel către guvern pentru anexarea Cisiordaniei, în scopul „retragerii de pe ordinea de zi a oricărui proiect de stat palestinian”. Adoptat cu 71 de voturi pentru și 13 voturi împotrivă, textul nu are valoare de lege, dar dorește să afirme „dreptul natural, istoric și legal” al Israelului asupra acestui teritoriu palestinian. În acest vot, susținut de reprezentanții coaliției premierului Benjamin Netanyahu, dar și de deputați din opoziție, aleșii israelieni afirmă că „anexarea Cisiordaniei va consolida statul Israel și securitatea sa și va împiedica orice repunere în discuție a dreptului fundamental al poporului evreu la pace și securitate în patria sa”. Autoritatea Palestiniană a reacționat, calificând acest vot drept „un atentat direct la drepturile poporului palestinian”, potrivit lui Hussein al-Sheikh, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). „Aceste acțiuni unilaterale israeliene constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a adăugat Sheikh pe platforma X. Mai puțin de 500.000 de israelieni trăiesc în colonii în Cisiordania, în mijlocul a peste trei milioane de palestinieni. Colonizarea israeliană este denunțată periodic de ONU ca fiind ilegală și reprezentând unul dintre principalele obstacole în calea unei soluții de pace durabile între israelieni și palestinieni. Palestinienii din Fâșia Gaza „mor de foame” Între timp, o „mare parte” a populației Fâșiei Gaza riscă să moară de foame din cauza blocadei israeliene, a avertizat directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu știu cum s-ar putea descrie aceasta altfel decât că oameni mor de foame în masă, și este ceva provocat de om. Este foarte clar și aceasta se întâmplă din cauza blocadei israeliene”, a declarat Tedros Ghebreyesus la o conferință de presă la Geneva. „Cele 2,1 milioane de persoane captive în Fâșia Gaza se confruntă și cu un alt ucigaș, în plus față de bombe și gloanțe: mor de foame! Asistăm acum la o creștere fatală a deceselor provocate de malnutriție”, a explicat directorul general al OMS. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Franța cere Israelului să permită accesul jurnaliștilor în Fâșia Gaza

franta-cere-israelului-sa-permita-accesul-jurnalistilor-in-fasia-gaza

Franța face apel la autoritățile israeliene să deschidă accesul presei în Fâșia Gaza, unde criza umanitară atinge un nivel extrem de grav. Ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, a făcut aceste declarații marți, în contextul în care jurnaliștii locali sunt supuși unor condiții grave. „Solicit ca presa liberă și independentă să poată accesa Gaza pentru a arăta ce se întâmplă acolo și pentru a depune mărturie”, a afirmat oficialul francez într-un interviu pentru postul de radio France Inter. Accesul mass-mediei în Gaza este controlat în totalitate de Israel, care limitează prezența jurnaliștilor în zonă. Declarația lui Barrot apare la o zi după ce sindicatul jurnaliștilor de la Agence France-Presse (AFP) a semnalat o problemă privind condițiile de viață ale colegilor lor din Gaza. „Niciunul dintre noi nu-și amintește să fi văzut un coleg murind de foame. Refuzăm să-i vedem murind”, a transmis sindicatul într-un comunicat oficial. Același mesaj a inclus mărturia unei persoane care lucrează cu AFP din 2010 în calitate de colaborator și fotograf. „Sunt slăbit și nu mai pot lucra”, a transmis acesta, conform relatărilor POLITICO. Întrebat despre acest subiect, Jean-Noël Barrot a spus că „sperăm să putem evacua unii colaboratori jurnaliști în următoarele săptămâni”. Oficialul francez a criticat și abordarea militară a Israelului în Gaza. „Nu mai există nicio justificare pentru operațiunile militare ale armatei israeliene în Gaza. Este o ofensivă care va agrava o situație deja catastrofală și va provoca noi deplasări forțate ale populației, pe care le condamnăm cu cea mai mare fermitate”, a spus el.

Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza

presiune-pentru-netanyahu:-inclusiv-aliatii-israelului-cer-incetarea-razboiului-in-gaza

O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile. „Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters. „Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile. Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană. ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric. Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.

Siria a considerat că a primit undă verde de la SUA și Israel pentru a desfășura trupe

siria-a-considerat-ca-a-primit-unda-verde-de-la-sua-si-israel-pentru-a-desfasura-trupe

Israelul a efectuat miercuri atacuri asupra trupelor siriene și asupra Damascului, într-o escaladare care a luat prin surprindere conducerea condusă de islamiști, au declarat sursele, după ce forțele guvernamentale au fost acuzate că au ucis zeci de oameni în orașul druz Sweida. Damascul credea că a primit undă verde atât din partea SUA, cât și a Israelului pentru a-și trimite forțele în sud, în ciuda lunilor de avertismente israeliene de a nu face acest lucru, potrivit surselor, care includ oficiali politici și militari sirieni, doi diplomați și surse din domeniul securității regionale. Această înțelegere s-a bazat pe comentarii publice și private ale trimisului special al SUA pentru Siria, Thomas Barrack, precum și pe discuțiile de securitate incipiente cu Israelul, au declarat sursele. Barrack a cerut ca Siria să fie administrată centralizat ca „o singură țară”, fără zone autonome. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să comenteze discuțiile diplomatice private, dar a declarat că Statele Unite susțin unitatea teritorială a Siriei. „Statul sirian are obligația de a proteja toți sirienii, inclusiv grupurile minoritare”, a declarat purtătorul de cuvânt, îndemnând guvernul sirian să-i tragă la răspundere pe autorii violenței.

Israelul a bomardat Siria. Cel puțin 13 persoane au fost rănite

israelul-a-bomardat-siria.-cel-putin-13-persoane-au-fost-ranite

Imaginile au surprins momentul în care clădirea ministerului era lovită, obligând prezentatorul TV să se adăpostească. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a distribuit înregistrarea, declarând că „loviturile dureroase au început”. Forţele de Apărare Israeliene au confirmat că au vizat ministerul şi zona din apropierea palatului prezidenţial. Potrivit ministerului sirian al sănătăţii, cel puţin 13 persoane au fost rănite în atacuri, transmite CNN. Operaţiunea militară israeliană urmează violenţelor din weekend între forţele druze şi triburile beduine din oraşul Suwayda, din sudul Siriei, care au determinat intervenţia guvernului sirian împotriva minorităţii druze. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a justificat campania ca fiind esenţială pentru „a preveni vătămarea comunităţii druze” şi pentru a proteja frontiera sudică. Katz a avertizat că IDF „va ontinua să acţioneze cu forţă în Suwayda pentru a distruge forţele care au atacat druzii, până la retragerea lor completă”. Statele Unite consideră situaţia „îngrijorătoare”, trimisul special american pentru Siria, Tom Barrack, îndemând Israelul să înceteze atacurile. Însă oficialii israelieni par hotărâţi să continue operaţiunea militară. „Către fraţii noştri druzi din Israel – puteţi conta pe Forţele de Apărare Israeliene pentru a vă proteja fraţii din Siria”, a declarat Katz într-un comunicat.

AP: Acord între UE și Israel pentru creșterea ajutorului umanitar în Gaza

ap:-acord-intre-ue-si-israel-pentru-cresterea-ajutorului-umanitar-in-gaza

Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene. Acordul, negociat în principal de Kallas și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, prevede facilitarea accesului alimentelor și combustibilului către cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza. „Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE. Ea a subliniat că „atâta timp cât situația nu s-a îmbunătățit vizibil, nu putem spune că ne-am făcut datoria”, reiterând apelul pentru o încetare a focului. Țări europene precum Irlanda și Spania cer tot mai insistent reanalizarea relațiilor UE cu Israelul. Un raport recent al Comisiei Europene a identificat „indicii” că acțiunile Israelului în Gaza ar încălca obligațiile privind drepturile omului prevăzute în Acordul de Asociere dintre UE și Israel. Un diplomat european, citat sub anonimat, a sugerat că presiunea politică a avut un efect direct: „Acordul umanitar anunțat săptămâna trecută arată că revizuirea acordului de asociere și utilizarea influenței UE au dat rezultate.”

28 de palestinieni, inclusiv copii, uciși în atacuri aeriene israeliene din Gaza

28-de-palestinieni,-inclusiv-copii,-ucisi-in-atacuri-aeriene-israeliene-din-gaza

28 de oameni, inclusiv copii, au fost uciși în timpul atacurilor aeriene israeliene din Gaza din ultimele 24 de ore. Informațiile sunt oferite de oficialii spitalelor din Gaza. Cel puțin 28 de palestinieni, inclusiv patru copii, au murit în Fâșia Gaza, în urma atacurilor israeliene, au declarat sâmbătă oficialii medicali, potrivit AP. Copiii și două femei sunt printre cele 13 persoane care au fost ucise în Deir al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, după ce atacurile aeriene israeliene au lovit zona începând de vineri seară, au declarat oficialii Spitalului Martirilor Al-Aqsa. Alte patru persoane au fost ucise lângă o stație de alimentare, iar 15 au murit în atacurile aeriene din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, au transmis oficialii Spitalului Nasser. Armata israeliană a anunțat într-un comunicat că, în ultimele 48 de ore, trupele au atacat aproximativ 250 de ținte în Fâșia Gaza, inclusiv militanți, structuri cu capcane, depozite de arme, posturi de lansare a rachetelor antitanc, posturi de lunetist, tuneluri și alte elemente de infrastructură Hamas.

UE face presiuni asupra Israelului pentru a îmbunătăți situația umanitară din Gaza

ue-face-presiuni-asupra-israelului-pentru-a-imbunatati-situatia-umanitara-din-gaza

Serviciul diplomatic al UE a prezentat joi 10 opțiuni de acțiune politică împotriva Israelului, după ce a declarat că a găsit „indicii” luna trecută că Israelul a încălcat obligațiile sale privind drepturile omului în temeiul unui pact care reglementează legăturile sale cu uniunea. Descrise într-un document pregătit pentru țările membre ale UE, opțiunile includ măsuri radicale, precum suspendarea Acordului de asociere UE-Israel, care include relațiile comerciale. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat vineri că opțiunile au fost pregătite ca răspuns la cererea statelor membre, care vor presiuni mai puternice asupra Israelului pentru a remedia suferințele civililor în războiul din Gaza, care durează de 21 de luni. „Scopul nostru nu este să pedepsim Israelul în niciun fel”, a declarat ea după întâlnirea cu miniștrii de Externe din Asia, care a avut loc vineri la Kuala Lumpur. „Scopul nostru este să îmbunătățim cu adevărat situația pe în Gaza, deoarece situația umanitară este de nesuportat”, a adăugat oficiala. Membrii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de victime civile și la strămutarea în masă a locuitorilor din Gaza în timpul războiului, precum și la restricțiile privind accesul ajutoarelor umanitare în regiune.

Israel va lovi Iranul din nou dacă va fi nevoie. Katz avertizează că nu există loc de ascuns

israel-va-lovi-iranul-din-nou-daca-va-fi-nevoie.-katz-avertizeaza-ca-nu-exista-loc-de-ascuns

Oficialul a subliniat că „brațul lung al Israelului” poate ajunge „în Tehran, Tabriz, Isfahan și oriunde se plănuiește un atac împotriva statului evreu”. Avertismentul adresat Iranului Katz a precizat că, dacă va fi necesar, „vom reveni cu o forță și mai mare”. Mesajul vine la scurt timp după campania aeriană de 12 zile din iunie, când aviația israeliană, sprijinită de Statele Unite, a vizat instalații nucleare iraniene pe fondul temerilor că Teheranul ar fi aproape de obținerea armei nucleare, acuzații negate de Iran. Operațiunea aeriană, încheiată pe 23 iunie printr‑un armistițiu intermediat de SUA și anunțat de președintele Donald Trump, a stârnit temeri privind extinderea conflictului în regiune. În pofida armistițiului, retorica belicoasă continuă. Israelul își reafirmă dreptul de a acționa preventiv, iar Iranul respinge orice acuzație legată de programul său nuclear. Casa Albă nu a comentat încă noile declarații ale lui Katz, însă diplomații europeni avertizează că un nou atac ar putea prăbuși fragilul armistițiu. Analistul militar Avi Ben‑Zion consideră că retorica dură vizează descurajarea: „Mesajul este clar. Orice amenințare la adresa Israelului va primi un răspuns disproporționat.” În același timp, experții avertizează că escaladarea ar putea atrage alte puteri regionale într‑un conflict direct.