Un ministru israelian promite să blocheze orice demers legat de formarea unui stat palestinian
Smotrich a declarat, înaintea unei conferințe a Partidului Sionismului Religios: „Planul pentru o cale către un stat palestinian nu se va realiza. Misiunea vieții mele este să împiedic înființarea unui stat palestinian în inima țării noastre, să ucid ideea unui stat palestinian. Aici a fost înființat statul evreu și aici va continua să existe cu deplină suveranitate”, citat de The Times of Israel. În același spirit, Smotrich a susținut că un eventual stat palestinian ar putea fi creat „în oricare dintre zecile de țări arabe sau chiar în câteva țări europene, dar nu aici”. Declarațiile sale au fost făcute cu puțin timp înaintea votului din Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluții ce sprijină planul american de încetare a focului în Gaza. Noul text include o cale care ar putea duce la apariția unui posibil stat palestinian, prin desființarea Hamas și reformarea profundă a Autorității Palestiniene. Guvernul de la Ierusalim a respins dur aceasta iniitivă, Netanhau afirmând duminică, într-o ședință de guvern: „Opoziția noastră față de un stat palestinian pe orice teritoriu nu s-a schimbat”.
94 de prizonieri palestinieni au murit în închisorile israeliene în ultimii doi ani
Physicians for Human Rights Israel (PHRI) a anunțat, într-un raport publicat luni, că 94 de prizonieri palestinieni au murit în închisorile israeliene în ultimii doi ani, decesele fiind provocate de tortură, violență severă și neacordarea tratamentului medical necesar. Organizația subliniază că cifra este „fără precedent” și probabil mai mică decât realitatea, din cauza politicii de dispariții forțate aplicată după octombrie 2023. Conform raportului, între 7 octombrie 2023 și august 2025, cel puțin 46 de palestinieni au murit în centrele aflate sub controlul Serviciului Penitenciar Israelian, iar alți 52, toți din Fâșia Gaza, au decedat în detenție militară. Alte patru decese au fost raportate în octombrie și noiembrie 2025, scrie agenția Wafa. Organizația afirmă că datele arată clar că uciderea deținuților palestinieni a avut loc în toate centrele de detenție, sugerând o practică sistematică, nu incidente izolate. Raportul face referire la constatări preliminare din autopsii dezvăluite de familiile victimelor și la mărturii ale avocaților care au vizitat închisorile. Raportul documentează și metodele prin care autoritățile ar fi încercat să ascundă decesele și să blocheze anchetele, menționând că, în ciuda numeroaselor cazuri, nimeni nu a fost tras la răspundere.
Coloniștii israelieni au incediat o moschee din Cisiordania
Coloniști israelieni au incendiat în noaptea de miercuri spre joi o moschee din localitatea palestiniană Deir Istiya, în centrul Cisiordaniei, și au scris pe pereți diferite mesaje, într-un gest de sfidare la adresa armatei israeliene, relatează Associated Press. Un perete al moscheii, mai multe exemplare ale Coranului și o parte din covoare au fost arse.Printre inscripțiile lăsate pe ziduri se aflau mesaje în ebraică precum „nu ne este frică”, „ne vom răzbuna din nou” și „continuați să condamnați”. Una dintre referințe părea îndreptată împotriva generalului Avi Bluth, șeful Comandamentului Central al armatei israeliene, care miercuri criticase public violențele comise de coloniști împotriva palestinienilor. Soldați israelieni au fost prezenți la fața locului, însă armata nu a emis un comentariu oficial. Incidentul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri ale coloniștilor evrei asupra comunităților palestiniene, violențe care au atras reacții de îngrijorare din partea liderilor militari israelieni și a administrației Trump.
Curtea germană respinge cererea de suspendare a exporturilor de arme către Israel
Curtea Administrativă din Berlin a respins, miercuri, cererile de suspendare a exporturilor de arme germane către Israel. Cererile au fost formulate de mai mulți palestinieni: unul de către un cetățean german naturalizat, iar celălalt de către tatăl său din Gaza și alți co-reclamanți, scrie Deutsche Welle. Scopul principal al cererilor formulate era oprirea tuturor exporturilor viitoare de arme până la încheierea procesului de încetare a focului și a negocierilor de pace în Orientul Mijlociu. Cei care au solicitat suspendarea exporturilor de arme germane către Israel au susținut că aprobarea exporturilor de către guvern contravine angajamentelor asumate de Berlin în temeiul dreptului internațional umanitar. Motivarea Curții Într-un comunicat de presă publicat miercuri seara, Curtea Administrativă de la Berlin a declarat că ambele cazuri au fost respinse din motive procedurale. Curtea motivează că solicitarea ar fi necesitat o situație în care era probabil ca Germania să exporte arme către Israel, încălcând angajamentele sale în materie de drepturile omului în viitorul apropiat. „În prezent, nu se preconizează că acest lucru se va întâmpla. Guvernul federal și-a modificat în mod explicit politica de aprobare a livrărilor de arme de război către Israel”, motivează Curtea. Cererile de suspendare vin după mai multe încercări anterioare eșuate de a obține măsuri de urgență pentru a opri exporturile de arme. Promisiunea făcută de Merz În urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, guvernul german a decis să intensifice și să acorde prioritate examinării și aprobării exporturilor de arme către Israel. În luna august a acestui an, cancelarul german Friedrich Merz anunța că Berlinul va suspenda temporar aprobarea exportului de arme care ar putea fi utilizate în Gaza, ca răspuns la abordarea din ce în ce mai agresivă din partea forțelor israeliene la acel moment. Totuși, luna următoare, guvernul german a aprobat exportul de echipament militar în valoare de cel puțin 2,46 milioane de euro, după cum reiese dintr-un răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Partidul de Stânga din opoziție.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 766. Israelul, acuzat că a trecut la vânarea jurnaliștilor străini din Cisiordania ocupată
Asociația Presei Străine din Ierusalim (FPA) a îndemnat autoritățile israeliene „să pună capăt imediat” atacurilor întreprinse de coloniștii israelieni împotriva unor jurnaliști în Cisiordania ocupată. FPA, care reprezintă sute de jurnaliști, inclusiv israelieni și palestinieni, angajați la trusturi media străine, s-a arătat „consternată” de recentele atacuri, în special din timpul recoltării de măsline, în ultimele săptămâni. Spitalul din Nablus, plin cu jurnaliști bătuți „Jurnaliștii locali și străini au fost în mod clar vizați în timp ce documentau violențe fără precedent comise împotriva unor palestinieni în timpul recoltării de măsline, anul acesta”, subliniază asociația într-un comunicat. Doi angajați ai agenției Reuters, purtând veste și căști identificate în mod clar drept „presă”, au fost agresați, sâmbătă, 8 noiembrie, de civili israelieni mascați, înarmați cu bâte și pietre, lângă satul Beita, în teritoriul palestinian ocupat de Israel din 1967. „O mulțime de zeci de coloniști a bătut-o pe una dintre angajate, o jurnalistă, în timp ce aceasta se afla pe jos, provocându-i răni grave”, precizează asociația. Un fotograf al AFP a văzut jurnaliști răniți la sosirea lui la un spital din Nablus, oraș situat în apropiere de Beita. „Coloniștii i-au atacat, de asemenea, pe cei care încercau să-i vină în ajutor jurnalistei rănite. Un agent de securitate al Reuters a fost lovit, iar doi jurnaliști palestinieni independenți au fost răniți, în timp ce erau urmăriți”, adaugă asociația. Pe 10 octombrie, un fotograf al AFP a fost lovit cu bâte de israelieni, în timp ce filma recoltarea de măsline în aceeași zonă. „În 30 de ani de carieră, este pentru prima dată când mă confrunt cu o violență de acest gen. Dacă nu aș fi reușit să fug, ei m-ar fi ucis”, a declarat acest fotograf, Jaafar Ashtiyeh, cu sediul la Nablus și a cărui mașină a fost incendiată. „Ostilități tot mai mari din partea Israelului” Mai multe alte incidente ce au vizat jurnaliști au avut loc în ultimele săptămâni, denunță asociația. „Forțele israeliene hărțuiesc și intimidează regulat jurnaliștii, arestându-i și amenințându-i cu expulzarea”, transmite FPA, din al cărei consiliu de administrație face parte și un jurnalist al agenției de presă Reuters. „FPA critică ferm ostilitățile tot mai mari față de mass-media din partea autorităților israeliene și îndeamnă armata și poliția să garanteze că jurnaliștii pot lucra liber și în siguranță”. Solicitată de AFP să răspundă, armata israeliană nu a reacționat la aceste acuzații. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Un proiect de lege israelian care propune pedeapsa cu moartea pentru teroriști trece de primul vot parlamentar
Un proiect de lege care propune pedeapsa cu moartea pentru „ teroriști ” a trecut luni în primă lectură în parlamentul israelian, o măsură care s-ar putea aplica palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor, potrivit France24. Amendamentul la codul penal, cerut de ministrul de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, și aprobat de Comitetul pentru Securitate Națională, a fost aprobat cu 39 de voturi pentru și 16 împotrivă. Acesta trebuie să treacă de o a doua și a treia lectură înainte de a deveni lege. Ultima execuție, nazistul Eichmann, în 1962 Votul a avut loc pe fondul unui armistițiu tensionat cu Hamas în războiul din Gaza.Deși pedeapsa cu moartea există pentru un număr mic de infracțiuni în Israel, acesta a devenit de facto o țară aboliționistă – autorul Holocaustului nazist Adolf Eichmann a fost ultima persoană executată în 1962. Ben Gvir amenințase că își va retrage partidul Puterea Evreiască din coaliția de guvernare dacă legea nu va fi supusă la vot. O declarație a comisiei de securitate care include nota explicativă a proiectului de lege spunea: „Scopul său este de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic”. „Se propune ca un terorist condamnat pentru crimă motivată de rasism sau ură față de public și în circumstanțe în care actul a fost comis cu intenția de a dăuna statului Israel… să fie condamnat la pedeapsa cu moartea – obligatorie”, se arată în declarație. Ministerul palestinian de Externe: „o nouă formă de escaladare a extremismului” Un armistițiu în Gaza a intrat în vigoare luna trecută, iar guvernul încă discută cu Statele Unite și cu alte state condițiile de prelungire a măsurii. Hamas a declarat că legea propusă „întruchipează fața fascistă urâtă a ocupației sioniste necinstite și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Ministerul palestinian de Externe, cu sediul la Ramallah, a numit-o „o nouă formă de escaladare a extremismului și criminalității israeliene împotriva poporului palestinian”.
Un palestinian, ucis de atacurile israeliene în Gaza
Un palestinian a fost ucis în Gaza de atacuri israeliene și altul a fost rănit sâmbătă, au declarat medicii locali, în timp ce între Hamas și Israel se menține un armistițiu fragil. Oficialii medicali din Gaza au declarat că persoana care a murit a fost ucisă de focurile israeliene la est de tabăra de refugiați Bureij, în centrul Fâșiei Gaza. Echipele de salvare ale apărării civile au declarat că un palestinian a fost împușcat și rănit de atacurile Israelului în zona vestică Khan Younis, în partea de sud a Fâșiei, relatează Reuters. Informații de context Armistițiul din Gaza, negociat de Statele Unite, care a lăsat nerezolvate probleme precum dezarmarea grupării militante palestiniene Hamas și calendarul retragerii israeliene din Gaza, a fost pus la încercare de violențe periodice de la intrarea în vigoare, pe 10 octombrie. Militanții conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, și au luat 251 de ostatici într-un atac asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023. Ofensiva de represalii a Israelului a ucis peste 69.000 de palestinieni, majoritatea civili, spun oficialii din domeniul sănătății din Gaza.
Autoritățile americane colaborează cu Israelul pentru acordarea de ajutor în Gaza
Vineri, Washington Post a raportat că Centrul de Coordonare Civil-Militară (CMCC) condus de SUA va înlocui Israelul în supravegherea ajutorului umanitar către Gaza. Ziarul a citat un oficial american și persoane familiarizate cu problema, care au declarat că Israelul a fost parte a procesului, dar că CMCC va decide ce ajutor umanitar va intra în Gaza și în ce mod. Oficialul israelian din domeniul securității a declarat că serviciile de securitate israeliene rămân parte a politicii, supravegherii și monitorizării, deciziile fiind luate în comun, și că integrarea CMCC era deja în curs, scrie Reuters. Israelul și gruparea militantă palestiniană Hamas au convenit în urmă cu o lună asupra primei faze a unui plan prezentat de Trump. Acesta a pus capăt unui război devastator de doi ani în Gaza, declanșat de un atac transfrontalier al militanților Hamas pe 7 octombrie 2023, și a asigurat un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni și a prizonierilor palestinieni. CMCC a început să funcționeze din sudul Israelului la sfârșitul lunii octombrie, având sarcina de a ajuta la fluxul de ajutor și la stabilizarea securității în Gaza, potrivit Comandamentului Central al SUA. Deși armistițiul avea scopul de a declanșa un val de ajutor în mica enclavă supraaglomerată, unde în august s-a confirmat foametea și unde aproape toți cei 2,3 milioane de locuitori și-au pierdut casele, agențiile umanitare au declarat că ajutorul care ajunge în Gaza este mult prea puțin. Israelul afirmă că își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul acordului de încetare a focului, care prevede livrarea a 600 de camioane de provizii pe zi în Gaza.
Justiţia olandeză respinge cererea de interzicere a vânzărilor de arme către Israel
Curtea de Apel din Haga a respins joi un proces intentat de organizaţia Al-Haq şi alte grupuri pentru drepturile omului, care solicitau o interdicţie totală a exporturilor de arme olandeze către Israel. Judecătorii au admis că există „un risc real şi grav” ca armele livrate să fie folosite în comiterea de atrocităţi în Fâşia Gaza, dar au decis că nu este rolul instanţei „să impună statului ce măsuri să adopte” pentru a preveni astfel de încălcări. Cazul a fost iniţial depus în decembrie 2024, dar a fost pierdut de reclamanţi şi reluat ulterior în apel, potrivit Al Jazeera. Activiştii au argumentat că exporturile olandeze contribuie la crime de război şi la posibile acte de genocid împotriva populaţiei civile palestiniene. Deşi instanţa a recunoscut gravitatea situaţiei umanitare din Gaza şi a invocat riscuri serioase pentru drepturile omului, a concluzionat că deciziile privind politica externă şi exporturile militare ţin exclusiv de competenţa guvernului. Decizia a fost criticată de grupurile pentru drepturile omului, care au acuzat Olanda că se face complice la violenţele din Gaza prin refuzul de a opri comerţul cu arme către Israel.
Doar 24% din ajutorul umanitar convenit a ajuns în Fâșia Gaza de la începerea încetării focului
Guvernul din Gaza a anunțat sâmbătă că, de la intrarea în vigoare a încetării focului, Israelul a permis accesul a doar 145 de camioane zilnic, reprezentând 24% din cele 600 convenite prin acord. Potrivit Biroului de Presă al Guvernului (GMO), între 10 și 31 octombrie au intrat în Fâșia Gaza 3.203 camioane, dintre care 639 comerciale și 2.564 cu ajutoare umanitare. Printre acestea s-au numărat 84 de camioane cu motorină și 31 cu gaz de gătit, potrivit Al Jazeera. „Condamnăm ferm obstrucționarea de către ocupația israeliană a transporturilor de ajutor și de bunuri comerciale și considerăm Israelul pe deplin responsabil pentru agravarea situației umanitare a celor peste 2,4 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza”, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă. Autoritățile din Gaza au cerut intervenția imediată a președintelui american Donald Trump, a statelor garante și a mediatorilor implicați în acord, pentru a asigura respectarea prevederilor privind accesul liber al ajutoarelor umanitare și de salvare. „Este esențial ca fluxul de bunuri de bază să fie reluat fără restricții, pentru a reduce suferința crescândă a populației din Gaza”, se mai precizează în mesajul oficial.